Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
07 Acer Hippo Aqui ID

07 Acer Hippo Aqui ID

Ratings: (0)|Views: 231|Likes:
Published by nelu1967

More info:

Published by: nelu1967 on Sep 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/07/2014

pdf

text

original

 
- Dendrologie pentru învăţământul la distanţă -
L
ECŢIA
31. F
AMILIA
A
CERACEAE
 
A. L. Juss.
31.1. G
ENUL
A
CER 
 
L
.Genul cuprinde circa 110 specii arbori şi arbuşti, ce vegetează în emisfera nordică.Acestea prezintă muguri opuşi, cu cicatrici unite printr-o linie stipelară, frunze palmatlobate, penat compuse sau simple, flori poligame, adesea andromonoice (bisexuate şimascule pe acelaşi exemplar), mai rar dioice sau androdioice, pe tipul 5(4), uneori fără petale şi fructe disamare lung aripate, între aripi cu unghi variabil, dar caracteristicfiecărei specii.
Denumire ştiinţifică:ACER PSEUDOPLATANUS
L.
Denumire populară:PALTIN DE MUNTE
CARACTERE MORFOLOGICE
 Arbore
indigen de mărimea I, cu înălţimi ce pot atinge 30-40 m (figura a).
 Înrădăcinarea
este puternică, pivotant-trasantă.
Tulpină 
dreaptă, bine elagată în masiv, iar la arborii crescuţi izolat cu trunchi scurt.
Scoarţa
cenuşie, mult timp netedă, formează după 30-40 ani un ritidom brun-cenuşiuexfoliabil în plăci mari neregulate.
 Lemn
de calitate superioară, alb-gălbui, fără duramen vizibil.
Coroană 
largă, ovoidă, neregulat întreruptă.
 Lujeri
viguroşi, brun-verzui deschişi, glabri, cu lenticele.
Muguri
opuşi, ovoizi, depărtaţi de lujer, cu solzi verzi tiviţi pe margine cu o dungă brună; cel terminal este mai mare, iar cei laterali uniţi printr-o linie stipelară orizontală.
 Frunze
mari, de 12-20 cm, penta-palmat-lobate, cu lobi acuminaţi ce au marginecrenat-serată, cu sinusuri înguste şi ascuţite, pe dos glauce, păroase doar la început; peţiolul de 5-15 cm nu conţine suc lăptos.
 Flori
poligame, andromonoice, verzui-gălbui, grupate în panicule bogate pendente,de 5-15 cm şi apar după înfrunzire.
 Fructele
sunt disamare, cu nucule convexe şi aripi de 3-6 cm, unite sub un unghiascuţit sau drept.
 Fructificaţia
apare de la 30-40 ani în masiv, aproape anual şi abundent, iar maturareaare loc prin septembrie.Creşterile sunt foarte viguroase, rapide în tinereţe, la 30 ani sunt similare fagului saugorunului de 50-60 ani (aceştia îl egalează la 100-120 ani).
 Longevitatea
 paltinului de munte este de 400-500 ani.AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
 Arealul general 
este localizat în Asia de Vest, Europa Centrală şi de Sud, depăşind55
°
latitudine nordică. În
 România
specia se cantonează în regiunea colinară şi montană(până la 1500-1600 m altitudine), diseminat apărând în şleaurile de deal şi molidişuri,izolat în rariştile subalpine, pe grohotişuri montane.Uneori paltinul de munte are comportament de specie pionieră, instalându-se peconuri de dejecţie înaintea fagului.Preferă un climat umed şi răcoros specific zonei montane, dar poate suporta şiclimate calde, uscate (zona de deal); îngheţurile târzii îi produc vătămări.Specia este pretenţioasă faţă de sol, creşte viguros pe soluri fertile, afânate, reavenechiar umede. Solurile formate pe substrate calcaroase, de conglomerate poligene sauroci vulcanice determină, de asemenea, creşteri semnificative.199
 
- Dendrologie pentru învăţământul la distanţă -
Temperamentul 
paltinului de munte este de lumină, dar poate suporta şi o oarecareumbrire (datorită “mozaicului foliar”).
a. b.
Fig. . a.
 Acer pseudoplatanus
: frunze, flori, fructe; b.
 Acer platanoides
: frunze, flori, fructe.
Denumire ştiinţifică:ACER PLATANOIDES
L.
Denumire populară:PALTIN DE CÂMP, ARŢA
CARACTERE MORFOLOGICE
 Arbore
indigen de mărimea a II-a, cu
înrădăcinare
pivotant-trasantă, mai superficialădecât la paltinul de munte (figura b).
Tulpina
este destul de dreaptă şi înaltă,
 scoarţa
cenuşie, cu ritidom timpuriu subţire,fin crăpat longitudinal, neexfoliabil.
 Lemnul 
este bun, dar de calitate inferioară celui de paltin de munte.
Coroana
este largă, ovoidă, mai regulată decât la specia precedentă.
 Lujeri
brun-roşcaţi, glabri lucitori.
Muguri
opuşi, ovoizi, alipiţi de lujer, roşcaţi, glabri, cu solzi ciliaţi pe margini;mugurele terminal este mai mare în patru muchii; cicatricele mugurilor perechi se unescîntr-un unghi ascuţit.
 Frunze
subţiri, de 9-18 cm, penta-palmat-lobate, cu lobi acuminaţi, ce au vârfuriascuţite, pe margini cu puţini dinţi, cu sinusuri larg rotunjite, pe dos glabre; peţiol de 8-15 cm, conţine un suc lăptos.
 Flori
poligame, verzui-gălbui, grupate în corimbe erecte, se deschid în aprilie-maiînainte de înfrunzire.
 Fructele
sunt disamare, cu nucule turtite şi aripi divergente ce sunt unite sub ununghi obtuz.
 Fructificaţia
începe de la 30-35 ani în masiv, aproape anual şi abundent, iar maturaţia fructelor este în septembrie-octombrie.
Creşterile
sunt destul de rapide până la 40-50 ani, ulterior fiind depăşit de stejar,frasin, astfel că paltinul de câmp rămâne în subetaj.
 Longevitatea
este de 200 ani.AREAL. CERINŢE ECOLOGICEArealul general al paltinului de câmp este mai larg decât cel al paltinului de munte:Europa Centrală şi estică până în munţii Urali, la nord depăşind 60
°
latitudine nordică în200
 
- Dendrologie pentru învăţământul la distanţă -
Scandinavia (Finlanda), ajunge la ţărmul Oceanului Atlantic şi al Mării Mediterane şi înCaucaz. La noi paltinul de câmp se găseşte diseminat la câmpie şi deal, dar poate apareşi la munte, în făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase.Specia este adaptată la un climat continental excesiv: reclamă căldură estivală,rezistă la geruri excesive. Este mai puţin pretenţioasă faţă de sol în raport cu paltinul demunte, solicitând totuşi soluri fertile, prezenţa sa fiind un indicator al fertilităţii ridicate.
Denumire ştiinţifică:ACER CAMPESTRE
L.
Denumire populară:JUGASTRU
CARACTERE MORFOLOGICE
 Arbore
indigen de mărimea a II-a sau chiar a III-a, obişnuit cu înălţimi de până la 18m, excepţional 25 m (figura a).
 Înrădăcinarea
este puternică, mult dezvoltată lateral,
tulpina
obişnuit strâmbă, cumulte noduri.
Scoarţa
formează de timpuriu ritidom friabil, neregulat crăpat, cenuşiu-brun, cu petealbicioase caracteristice (“stropit cu var”), iar 
coroana
este largă, ovoidă, deasă.
 Lujeri
subţiri, brun-gălbui, păroşi la vârf în tinereţe, cei de 2 ani cu crăpături deschisela culoare transformate uneori în muchii de suber, evidente pe lăstari.
Muguri
opuşi, mici, alipiţi, ciliaţi la vârf, cu cicatrici unite sub un unghi obtuz.
 Frunze
mici, de 6-9 cm, palmat-lobate, cu lobi rotunjiţi deseori cu 3 lobuli, păroasela început, apoi glabre; peţiolul de 2-4 cm conţine un suc lăptos.
 Flori
poligame, verzui-gălbui, grupate corimbe erecte, apar odacu sau dupăînfrunzire.
 Fructele
sunt disamare, cu nucule turtite şi aripi în prelungire (unghi de 180
°
).
 Longevitatea
 jugastrului este de circa 100 ani.
a. b.
Fig. . a.
 Acer campestre
: frunze, flori, fructe; b.
 Acer tataricum
: frunze, flori, fructe.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICEJugastrul apare în toată Europa şi Asia, avansând spre nord-vest până în Anglia,Scandinavia, mai puţin decât arţarul, iar în sudul arealului dincolo de limita arealului paltinului de munte. La noi este specie comună la câmpie, coline şi silvostepă, fiind o201

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
ChirilaSimonaD liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
virtualmoreno liked this
Ghita Anghelina liked this
csegzi liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->