Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
30Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Statute Profesionale

Statute Profesionale

Ratings: (0)|Views: 1,753 |Likes:
Published by MARKOMARKO181122

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: MARKOMARKO181122 on Sep 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/04/2013

pdf

text

original

 
STATUTE PROFESIONALEConsideraţii generale privind profesiile juridice şi statutele acestora
În procesul complex de realizare a dreptului în ambele sale forme: conformarea şiaplicarea legii intervin o serie de persoane şi instituţii cu atribuţii specifice şi binedelimitate. Astfel, pe lângă magistraţi, persoanele chemate în primul rând să aplice legeaşi care au şi rol distinct în înfăptuirea justiţiei, intervin şi alte persoane, care fie sprijinăactivitatea magistraţilor sau a părţilor implicate într-o activitate juridică, fie desfăşoară oactivitate distinctă cu conexiuni puternice cu prima categorie.Fiecare din aceste persoane se încadrează într-o anumită profesie juridică distinctăşi parte componentă a sistemului juridic şi judiciar al statului român.Statutele profesionale reprezinun ansamblu de norme funcţionale şiorganizatorice proprii tuturor corpurilor profesionale care au o lege specială deorganizare şi exercitare a profesiei. Statutele profesionale de regulă, reglementeazăaccesul în profesie, conduita profesională, drepturile şi obligaţiile specifice, sancţiunileş.a.Statutele profesionale sunt adoptate, de regulă, de membrii corpului profesionalrespectiv şi au valoare de acte normative subsecvente legilor de organizare şi exercitare a profesiei, precum şi de aplicare a legii în sine. Conceptul de statut profesional implicăreglementarea unei categorii profesionale deja instituită printr-un act normativ anterior.În general, prin statut se înţelege un ansamblu de dispoziţii cu caracter oficial princare se stabileşte constituirea unei organizaţii şi se stabilesc, de asemenea, scopul,structura şi modul de funcţionare al acesteia.Având în vedere aceste două accepţiuni ale noţiunii de statut, precizăm că încursul de faţă avem în vedere primul sens, şi anume acela de "regulament" (nu de actconstitutiv).Legat de formele profesiilor juridice, într-o concepţie tradiţională toate persoanelecare participau la înfăptuirea actului de justiţie, cu excepţia magistraţilor erau încadraţi încategoria auxiliarilor justiţiei, fie că era vorba de persoane cu studii juridice superioare,fie că se vorbea de angajaţi ai autorităţilor judiciare. În prezent, trebuie făcută o distincţieîntre parteneri ai justiţiei, aceştia fiind avocaţii, consilierii juridici, notarii şi executorii judecătoreşti şi auxiliarii justiţiei: grefierii, arhivarii, registratorii, aprozii şi alţii.Chiar dacă toţi contribuie la realizarea serviciului public, prin care se înfăptuieşte justiţia, contribuţia fiecăruia este diferită şi specializată.Legat de
 justiţie
, acest termen are o dublă accepţiune: aceea de
 sistem
al organelor  judecătoreşti şi aceea de
activitate
desfăşurată de aceste organe.Principala sarcină a justiţiei este aceea de a aplica în concret normele dreptuluimaterial, asigurându-se astfel derularea relaţiilor sociale.Justia are domari funcţii: funcţia educativ-preventivă şi funcţiasancţionatoare.Situaţia cea mai des întâlnită este aceea în care regulile de drept sunt respectate,sub imperiul primei funcţii. Astfel, vorbim de o aplicare necontencioasă a dreptului princonformare.Atunci când regulile dreptului obiectiv sunt încălcate, conflictele de drepturi şiinterese ce apar pot fi soluţionate prin modalităţi nejurisdicţionale sau jurisdicţionale.
1
 
În cazul primelor compromisul, fie este expres formulat, fie intervine o terţă persoapentru a realiza concilierea (medierea reglementată de legea 192/2006,concilierea din dreptul muncii sau tranzacţia extrajudiciară).Modurile jurisdicţionale de soluţionare a conflictelor cuprind în primul rând justiţia statală înfăptuiprin instanţele judecătoreşti, dar şi o justiţie privată, sub formaarbitrajului, însă tot sub controlul instanţelor judecătoreşti.Etimologic, prin
act jurisdicţional 
se înţelege actul prin care magistratul "
 spune
"legea, adică aplică legea. În plus, magistratul are şi aşa-numitul
imperium
, adică putereade executare silită exprimat prin forţa executorie.
Cadrul legal al exercitării profesiilor juridice
Formele profesiilor juridice sunt:- magistrat, cu variantele: judecător, procuror, magistrat, asistent, asistenţi judiciari şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor;- avocat;- notar;- consilier juridic;- executor judecătoresc;- personal auxiliar.Statutul magistraţilor este reglementat de:- Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;- Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (denumit, încontinuare, Statut);- Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;- Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor adoptat prin Hotărârea C.S.M.nr. 328/2005.Profesia de avocat este reglementată de:- Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi executarea profesiei de avocat;- Statutul profesiei de avocat din 25 septembrie 2004;- Codul deontologic al avocatului din Uniunea Europeană.Activitatea notarială este reglementată de:- Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale;- Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995;- Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România;- Codul deontologic al notarilor publici.Statutul consiliului juridic este reglementat de:- Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier  juridic;- Statutul profesiei de consilier juridic;- Codul deontologic al consilierilor juridici.Activitatea executorului judecătoresc este reglementată de:- Legea nr. 188/2000;- Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.În cazul executorilor avem o categorie aparte, executorii bancari (Legea bancarănr. 58/1998 şi Statutul Corpului Executorilor Bancari).
2
 
STATUL MAGISTRATULUIJustiţia ca funcţie şi principiul separaţiei puterilor în stat
În dreptul modern justiţia este o funcţie fundamentală a statului, administrarea eifiind unul dintre atributele puterii suverane. Această funcţie presupune existenţa unuiserviciu public cu o structură corespunzătoare activităţii jurisdicţionale.Justiţia ca funcţie, dar şi ca ansamblu de organe este în acelaşi timp şi o instituţiealcătuită din persoane, integrată în sistemul politic, economic, social.În doctrina clasică, într-un stat democratic puterea emană de la popor, puterea esteunică şi suverană. Realizarea ei se face prin diferite categorii de organe, corespunzător anumitor funcţii. În acest context se vorbeşte de principiul separaţiei puterilor în stat, saualtfel spus de principiul controlului şi echilibrului reciproc. Principiul presupunesepararea funcţiilor în stat. De asemenea, principiul presupune analiza raporturilor constituţionale dintre cele trei funcţii (legislativă, executivă, judecătorească).În raportul dintre puterea legislativă şi cea judecătoreasprima nu poateinterveni în procesul de realizare a justiţiei. Dreptul de control al Parlamentului seexercită prin reglementarea organizării judecătoreşti, statutului magistratului, edictareanormelor de competenţă şi de procedură propriu-zisă. Acest lucru îl face organullegislativ cu respectarea principiului neretroactivităţii legii.Puterea judecătorească exercită la rândul său un control asupra puterii legislative(exprimată prin soluţionarea contestaţiilor la alegeri ori prin judecarea unui membru alParlamentului).Pe de altă parte, judecătorul este oprit (art. 5 C. civ.) să se pronunţe prin dispoziţiigenerale.Faţă de puterea executivă. puterea judecătorească depinde în unele aspecte, cumar fi numirea judecătorilor de către Preşedintele României. Această dependenţă estenumai aparentă, deoarece numirea se face la propunerea CSM. În schimb, puterea judecătorească exercită un control asupra puterii executive, prin faptul că soluţioneazăcererile persoanelor vătămate prin acte administrative nelegale (prin contenciosuladministrativ - Legea nr. 504/2004).Exisprincipii şi norme care asigură concret respectarea raporturilor constituţionale între puterea judecătorească şi celelalte puteri. În acest sens menţionăm; principiul realizării justiţiei prin organele sale şi reglementarea strictă a competenţeigenerale a instanţelor judecătoreşti (sfera puterii judecătoreşti).O funcţie importantă a justiei o constituie şi posibilitatea controluluiconstituţionalităţii legilor.Prin urmare, magistratul, şi, în special, judecătorul are un rol esenţial în statul dedrept, el impunându-şi puterea de control nu numai faţă de subiecţii de drept, ci şi faţă decelelalte puteri. Însă tocmai datorită specificului activităţii magistratului trebuie să i seasigure garanţii ale independenţei faţă de celelalte puteri.Faţă de puterea executivă, puterea judecătorească se află într-un raport aparent dedependenţă, cel puţin prin faptul că magistraţii sunt numiţi în funcţie de PreşedinteleRomâniei la propunerea CSM.Una dintre cele mai importante garanţii ale separaţiei de celelalte puteri estereprezentată de principiul independenţei judecătorului.
3

Activity (30)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Pacuraru Raluca liked this
Teo Sweet liked this
Lucaci Danut liked this
Mada Barcan liked this
Domnica Verciuc liked this
Mada Loona liked this
Paula Bianca liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->