Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
12Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Moldova lui Stefan cel Mare si Tatarii

Moldova lui Stefan cel Mare si Tatarii

Ratings: (0)|Views: 955|Likes:
Published by tatarTATARman
Contributii privind relatiile dintre Moldova lui Stefan cel Mare si Tatari
Contributii privind relatiile dintre Moldova lui Stefan cel Mare si Tatari

More info:

Published by: tatarTATARman on Sep 03, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/25/2012

pdf

text

original

 
Codrul Cosminului
, nr. 10, 2004, p. 23
-36
CONTRIBU
Þ
II PRIVIND RELA
Þ
IILE DINTRE MOLDOVA
LUI
ª
TEFAN CEL MARE
ª
I T
Ã
TARI
 
Violeta-Anca Epure
Motto:
,,Doamne, numai tu singur
º
tii ce
-a fost
în inima mea. Nici eresurile
cele
în
º
el
ã
toare, nici focul vârstei tinere
º
ti n
-au putut-o sminti, ci am r
ã
ma
s
înt
ã
rit pe piatra care esteîns
ã
º
i Hristos pe a c
ã
ruia cruce de
-a pururi
îmbr 
ã
þ
i
º
at
ã
la piept
þ
inând, via
þ
a mea am închinat
-o, n
ã
dejde
nesmintit
ã
printr 
-
însa la p
ã
rintele veacurilor având, prin care to
þ
i vr 
ã
 jma
º
ii am gonit
º
i am înfrânt
.(Vartolomeu M
ã
z
ã
reanu,
Cuv
ânt de pomenire vechiului
ª 
tefan cel Mare, domnul Moldovei
, 1904).
,,Fost-au acestu
ª
tefan vod
ã
om nu mare la statu, mânios
º
i degrabu v
ã
rs
ã
toriu de sânge
nevinovat; de multe ori la ospe
þ
e omorâea f 
ã
ã
jude
þ
u. Amintrilea era om întreg la fire,
nelene
º
u,
º
i lucrul s
ã
u îl
º
tia a
-l acoperi
º
i unde nu gândiai, acolo îl aflai. La lucruri de r 
ã
zboaie me
º
ter,
unde era nevoie
însu
º
i se vârâea, ca v
ã
zându
-l ai s
ã
i
s
ã
nu înd
ã
ã
 ptieaze
º
i pentru aceia raru
r
ã
zboiu de nu biruia.
ª
i unde biruia al
þ
ii, nu pie
rdea n
ã
dejdea, c
ã
 
º
tiindu
-se c
ã
zut jos, s
ã
ã
dica
deasupra biruitorilor
, ,,scrie letopise
þ
ul cel moldovenescu
al lui Grigore Ureche. Un portretcelebru ce merit
ã
a fi cunoscut de oricine
,,Un suveran iubit de supu
º
ii s
ã
i, un om politic
eminent un mare c
ã
 pitan, un om foarte curajos, în
þ
elept, modest
º
i profund religios
1
. La 500 deani de la moartea marelui
ª
tefan vod
ã
dorim s
ã
-i aducem umilul nostru omagiu prin intermediulacestor r
ânduri. Consultând bibliografia aferent
ã
epocii
º
tefaniene
º
i dorind s
ã
n
e document
ã
m
mai ales asupra rela
þ
iilor acestuia cu t
ã
tarii, vom descoperi, pe lâng
ã
referirile din lucr 
ã
rile
generale sau din monografiile care-i sunt dedicate voievodului, c
âteva contribu
þ
ii mai vechi ce
merit
ã
a fi men
þ
ionate: P. Georgian,
ã 
tarii în
Þ 
ã 
rile Rom
âne
 º
ti. III. Invaziile t 
ã 
tare în veacul 
 XV 
 º
i prima jum
ã 
tate a veacului XVI,
în ,,Convorbiri Literare
, LVIII/1926, nr. 8
-9, p.590-610,Virginia Vasiliu,
 Les Tatars et la Moldavie au temps d 
’ 
 Etienne Le Grand,
în ,,Revue historique
du sud-est europ
é
en
, VIII/1931, nr. 7
-9, p.188-191, Constantin Andreescu,
 Din leg
ã 
turile
moldo-t 
ã 
tare în mijlocul secolului XV,
în ,,Arhiva
, XLI/1934, nr.3
-4, p.139-151, DimitrieUrzic
ã
,
B
ã 
ã 
lia din dumbrava de la Lipin
 þ 
i,
Ia
º
i, 1937, Petre
ª
. N
ã
sturel,
 Din leg
ã 
turile di
ntre Moldova
 º
i Crimeea în secolul al XV 
-lea. Pe marginea unei inscrip
 þ 
ii grece
 º
ti,
în
Omagiu lui P.Constantinescu-Ia
 º
i,
 
Bucure
º
ti,
1965, Tahsin Gemil,
Dou
ã 
documente t 
ã 
ã 
ã 
 º
ti referitoare la
campania din 1476 a sultanului Mehmed al II lea
în Moldova,
în
A.I.I.A.
 
,,A.D. Xenopol
,
V/1968,p.185-194, Alexandru Gon
þ
a,
 Rom
ânii
 º
i Hoarda de Aur. 1241
-1502,
capitolul
ª 
tefan
cel Mare
 º
i rela
 þ 
iile cu Hoarda de Aur,
M
ünchen, 1983, p.176
-192
2
. Prezentul studiu se vrea o
încercare
de a sublinia principalele aspecte referitoare la rela
þ
iile dintre Moldova lui
ª
tefan
º
i
t
ã
tari.
 
1. Situa
þ
ia din Hoarda de Aur în secolele XIV
-XV. C
âteva
puncte de reper.
Pentruo mai bun
ã
în
þ
elegere a acestor raporturi, consider 
ã
m necesar 
ã
o succint
ã
prezentare a situa
þ
iei
politice din Hoarda de Aur a veacului al XIV-lea
º
i al XV
-lea.Dup
ã
moartea lui Usbek han (1340)
º
i dup
ã
stingerea dinastiei urma
º
ilor direc
þ
i ai lui
Gingis han (moartea lui Berdi han la 1359), urmeaz
ã
în De
º
t
-i Kipceak 
3
o perioad
ã
tulbure. Cu
timpul, se creeaz
ã
dou
ã
centr 
e de domina
þ
ie, unul cu capitala la Saray, dincolo de Volga, altulîntre Volga
º
i Nipru. Dup
ã
ce Mamai, hanul Saray
-ului este
înfrânt la 8 septembrie 1380 la
Kulikovo, pe Don de Dimitrie, cneazul Moscovei, numit dup
ã
aceast
ã
victorie Donskoi, Hoarda
de Aur
4
decade.
În Crimeea, genovezii din Caffa pun st
ã
 pânire pe principalele centre comerciale de pe
linia
þ
ã
rmului. T
ã
tarii au încercat s
ã
le recupereze, dar ac
þ
iunile lor s
-au dovedit un e
º
ec. În
1387, se
încheie un tratat prin care t
ã
tarii le l
ã
sau genovezil
or aceste zone
5
.
 
Violeta-Anca Epure24
Sprijinit de Timur Lenk, hanul Tohtam
â
º
, care pretindea c
ã
este urma
º
ul lui Gingis han,
ia locul lui Mamai
º
i reconstituie puterea Hoardei, de
º
i pentru o perioad
ã
scurt
ã
6
.
În 1387,
Tohtam
â
º
, cu ajutorul lui Timur ocup
ã
Saray
- Berke;
în 138
0
îl distruge pe Mamai la Kalka, iar în 1382 atac
ã
Moscova
º
i o readuce la starea de stat tributar, ca
º
i pe celelalte cnezate ruse
º
ti. Înîncercarea de a readuce sub st
ã
 pânirea sa Transcaucazia
º
i Horezmul, Tohtamî
º
e
º
ueaz
ã
. În 1391
º
i 1395 Timur face dou
ã
expedi
þ
ii împotriva Hoardei de Aur 
º
i distruge centrele comerciale
Tana, Urgengi, Astrahan
º
i Saray
-Berke
7
. Ruptura cu Timur (1387)
º
i înfrângerea
º
i moartea lui
Tohtam
î
º
(1395) conduc la o nou
ã
dezmembrare a statului t
ã
tar. Generalul Aidegu (Jedigei),î
nving
ã
torul lui Tohtamî
º
, guverna atât în Crimeea, cât
º
i în
þ
inuturile de dincolo de Volga în
numele hanilor de la Saray. Generalul este
înfrânt în 1411
º
i Crimeea t
ã
tarilor ,,Perecopensi
(de
la Perecop) revine lui Kadir Berdi
º
i Djelal Berdi. Ace
º
ti doi
fra
þ
i erau urma
º
ii lui Tohtamî
º
.
Fiul lui Djelal, Hagi Ghirai este
întemeietorul dinastiei Ghiraizilor, care va st
ã
 pâni Crimeea pân
ã
 
la 1783
8
.Revenind la Tohtam
î
º
, dup
ã
ce a fost înfrânt pe valea râului Terek (15 aprilie 1395),
acesta fuge
în Lituania la
cneazul Vitold. Cei doi vor
încerca s
ã
-
º
i impun
ã
controlul asupra
Hoardei de Aur, dar au fost
învin
º
i de Timur Kutlug, noul han instalat cu ajutorul lui Timur 
Lenk 
º
i al emirului Edighei, în 1339 la Worskla. Hoarda de Aur este din nou restaurat
ã
, de
aceast
ã
dat
ã
sub conducerea lui Edighei. Luptele dinastice
º
i factorii externi au contribuit la
subminarea autorit
ã
þ
ii hanului
º
i la separarea, în cele din urm
ã
în mai multe st
ã
tule
þ
e
9
. ,,Centrelede putere local
ã
se consolideaz
ã
 
º
i se insti
tu
þ
ionalizeaz
ã
în
cursul secolului al XV-lea
. A
º
adar,
Hoarda de Aur se fragmenteaz
ã
în trei st
ã
tule
þ
e:
 -
Hanatul Crimeei
, despre care am pomenit mai sus
º
i care a gravitat în sfera de
interese polono-lituanian
ã
pân
ã
la 1475, când va intra sub suzeranitatea otoman
ã
;
 -
Hanatul de Kazan,
întemeiat de Ulug Mohamed
10
, pe care Matei de Miechov
îl
considera al
º
aptelea han al t
ã
tarilor ,,Zavolhensi
(de dincolo de Volga). Ace
º
ti t
ã
tari erau
numi
þ
i de istoricul rus Karamzin, autorul lucr 
ã
rii
 Histoire de l
’ 
empire de Russie,
,,NogaiiHoardei Albastre
11
; acesta se va afla
în raza de ac
þ
iune a Moscovei
º
i va fi anexat de aceasta în
1552;-
Hanatul de Astrahan,
situat pe cursul inferior al fluviului Volga, va fi supus uneiduble presiuni, at
ât din partea t
ã
tarilor din Crimeea, cât
º
i a
celor nogai din zona Ural; la 1556va fi absorbit de cnezatul Moscovei
12
.
2. Evolu
þ
ia rela
þ
iilor dintre
ª
tefan cel Mare
º
i t
ã
tari.
Fiul lui Bogdan al II-lea
º
i al
Mariei, supranumit
ã
Oltea,
ª
tefan cel Mare
13
a fost proclamat domn al Moldovei la 12 aprilie1457.
În anul 1459, luna aprilie, când pe tronul Hoardei de Aur se urca ultimul mare han,
Ahmed (1459-1481),
ª
tefan semna ,,sub zidurile
Hotinului, un tratat cu Andrei Androvaz,voievodul Haliciului
º
i cu Hri
þ
co de Pomorzany, voievodul Podoliei
14
; se angaja s
ã
dea
polonezilor ajutor militar ,,contra paganos
15
(t
ã
tarii din Hoarda de Aur), s
ã
lase în st
ã
 pânirea
polon
ã
cetatea Hotin
º
i s
ã
respecte averile boierilor moldoveni, care, cu asentimentul regelui
Cazimir (1447-1492) se aflau
în slujba lui Petru Aron
. ,,Cu pre
þ
ul acestor concesii,
ª
tefan era
recunoscut domn al Moldovei, iar rivalul s
ã
u era îndep
ã
rtat de la hotarul
þ
ã
rii
16
.La 3 iulie 1460,
ª
tefan cel Mare reînnoia privilegiile negustorilor lioveni de a face
comer
þ
 
º
i de a merge cu m
ã
rfuri de
-ale Hansei
º
i autohtone în
Þ
ara T
ã
t
ã
rasc
ã
17
. ,,Iar vamat
ã
t
ã
rasc
ã
ce fusese la Cetatea Alb
ã
 
º
i nici m
ã
car de la o mie de m
ã
rci, acea vam
ã
le
-am iertat-oliovenilor, fie c
ã
i
-ar a
º
tepta ori nu acolo chiar fiul
þ
arului t
ã
t
ã
resc
18
.Trimi
º
ii poloni la Suceava primeau
la 2 martie 1462 un document omagial prin care
ª
tefan promitea c
ã
îi va fi credincios regelui
19
. Pe l
âng
ã
,,Tratatul de închinare
º
i credin
þ
ã
pe
care l-am men
þ
ionat mai sus,
ª
tefan
º
i
-a luat obliga
þ
ia printr 
-un document separat c
ã
nu va
extr
ã
da decât reg
elui Cazimir pe fiii lui Sad- Ahmed
20
,
împreun
ã
cu c
ã
 petenii
º
i osta
º
i t
ã
tari,
refugia
þ
i în Moldova din cauza luptelor care aveau loc între fac
þ
iunile hanatului t
ã
tarilor 
,,Zavolhensi
21
. ,,
ª
i
-apoi pe fiii lui Sed-Ahmed, cari prin mila lui Dumnezeu sunt acum
în
m
âinile noastre, împreun
ã
cu al
þ
i c
ã
 pitani
º
i ulani
 – 
spune domnul Moldovei
 – 
avem s
ã
-i
þ
inem
 
Contribu
þ
ii privind r 
ela
þ
iile dintre Moldova lui
ª
tefan cel Mare
º
i t
ã
tari
 25
cu t
ã
rie
º
i statornicie în mâni tari
º
i credincioase
º
i n
-avem s
ã
le d
ã
m drumul niciodat
ã
, nici s
ã
-id
ã
m în vreo parte oarecare sau în mâna cuiva, fie a lit
vanilor sau basarabilor, fie
þ
arului Ag
-Ghirai
22
, fie turcilor sau ungurilor. Dac
ã
îns
ã
ni
-i va cere cumva mai
întâi domnia sa Craiul, sau
ne va aduce aminte de ei, atunci noi avem s
ã
-i d
ã
m în mâinile domnului prea în
ã
l
þ
atului craiu
23
.Ioan Ursu a emis p
ã
rerea c
ã
ace
º
tia erau prizonieri de r 
ã
zboi captura
þ
i de
ª
tefan al Moldovei
24
;istoricii de mai t
ârziu au infirmat aceast
ã
ipotez
ã
: se pare c
ã
este vorba, mai degrab
ã
, de
,,persoane str
ã
mutate de bun
ã
voie pe care voievodul Moldovei le putea folosi de la caz
la caz,fie
împotriva Poloniei, fie contra lui Hagi Ghirai sau chiar în aceea a lui Ahmed han, fiul lui
Kuciuk Mahomed,
în acele clipe când el era interesat de redobândirea Chiliei
º
i se afla cu o
º
tile
la Dun
ã
re. A
º
a se explic
ã
de ce Moldova nu a fost ata
cat
ã
de t
ã
tarii Perecopului cât a tr 
ã
it Hagi
Ghirai (1459-1466)
25
.La 28 iulie 1468,
ª
tefan îi f 
ã
g
ã
duia regelui polon printr 
-un nou act prestarea omagiuluipersonal c
ând regele se va deplasa la Cameni
þ
a, Colomeea sau Sniatin, deci în unul din ora
º
ele
de grani
þ
ã
26
. Cazimir
îi promitea sprijin împotriva ungurilor, turcilor 
º
i t
ã
tarilor, fie pe cale
diplomatic
ã
, fie pe cale armat
ã
27
.
ª
tefan se angaja s
ã
nu întreprind
ã
nimic f 
ã
ã
sfatul
º
iîncuviin
þ
area regelui; în schimb, Cazimir ,,are s
ã
ne miluiasc
ã
 
º
i s
ã
n
e pov
ã
þ
uiasc
ã
 
º
i s
ã
ne fie cu
credin
þ
ã
 
º
i are s
ã
ne p
ã
zeasc
ã
 
º
i s
ã
ne apere
din toate p
ã
þ
ile
º
i de toate neamurile de pe lume:
de turci
º
i de t
ã
tari
º
i de unguri care ar fi împotriva noastr 
ã
 
º
i împotriva
þ
ã
rii noastre
º
i împotriva
supu
º
ilor no
º
tri
28
.Istoricul polon Jan Dlugosz, contemporan evenimentelor, scrie c
ã
în vara 1469, pe când
regele se afla
în Lituania, oastea t
ã
tarilor de dincolo de Volga sub conducerea lui Manyak a
invadat
þ
ã
rile regatului din trei p
ã
þ
i. O coloan
ã
a pr 
ã
dat districtele Vladi
mir, Cremenet, Cuzmin,Zudovia
º
i Jitomir, luând în captivitate vreo 10000 de oameni pentru c
ã
lituanienii, având pu
þ
in
ã
 
oaste nu au
în
dr
ã
znit s
ã
se opun
ã
. Alt
ã
coloan
ã
s
-a
îndreptat spre Trembovla, dar oastea regal
ã
 
adunat
ã
la ordinul regelui i
-a respins. Cazimir
 – 
men
þ
ioneaz
ã
Dlugosz
 – 
fusese
în
º
tiin
þ
at la timp
de Mengli Ghirai
29
.
B
ã
t
ã
lia de la Lipnic
- ,,ultima invazie a Hoardei de Aur
30
. Oastea t
ã
tarilor de pe
Volga
31
, dup
ã
ce pustiise r 
ã
s
ã
ritul Poloniei, s
-a ab
ã
tut asupra Moldovei; se pare c
ã
oastea
condus
ã
de Eminek, fiul hanului
32
a dat dou
ã
lupte cu domnul Moldovei; cea mai zdrobitoare a
avut loc la Lipnic, aproape de Nistru; t
ã
tarii au l
ã
sat mul
þ
i mor 
þ
i pe câmpul de lupt
ã
; au fost
prin
º
i mul
þ
i captivi, printre care
º
i fiul marelui han
33
. ,,Buluceau sub puterea harapnicului
º
iîmpingeau cu col
þ
ii suli
þ
ei oameni
º
i vite, avere mi
º
c
ã
toare pe care luau pre
þ
în porturile Caspicii
º
i M
ã
rii Negre
34
.
În Moldova, îns
ã
,,jefuitorii nu se putur 
ã
desf 
ã
º
ura în voie, c
ã
ci lipsea câmpia
neted
ã
, goal
ã
, precum lip
seau
º
i satele bogate. [
] C
ã
l
ã
rimea pustiului m
ã
re
þ
se încurc
ã
lesne în
h
ã
þ
i
º
urile codrilor ce nu
º
tiau de secure.
ª
tafetele de la grani
þ
ã
sosir 
ã
la timp la Suceava cu
vestea c
ã
se pr 
ã
 p
ã
de
º
te
þ
inutul dintre Nistru
º
i Prut. C
ã
l
ã
re
þ
ii domnului se luar 
ã
în p
rip
ã
dup
ã
 
c
ã
l
ã
re
þ
ii hanului, care c
ã
utau acum vadul totdeauna dep
ã
rtat pe unde s
ã
fug
ã
. [
] Fugarii pripir 
ã
 
atunci spre apa de hotar, dar p
ân
ã
a nu o vedea înainte, în
þ
inutul Sorocei de mai târziu, ei fur 
ã
 
ajun
º
i din urm
ã
. O cumplit
ã
înc
ã
ierare se încinse
 
în dumbrava de lâng
ã
satul Lipnic, unde
-
º
i
avuse cur
þ
ile boierul Vâlcea al lui Alexandru cel Bun. [
] Nu numai c
ã
hanul fu b
ã
tut cu
des
ã
vâr 
º
ire
º
i c
ã
pe pragul de ie
º
ire îi fu m
ã
cel
ã
rit
ã
o bun
ã
parte din gloat
ã
de mâni r 
ã
spl
ã
titoare,
dar fiul hanului c
ã
zu
 
în robie, în ziua de 20 august, când Moldova fu r 
ã
zbunat
ã
35
.Cele mai afectate au fost a
º
ez
ã
rile din partea de NE a Moldovei, t
ã
tarii evitând, de
regul
ã
, s
ã
se apropie de centrele fortificate. La retragere, t
ã
tarii se
º
tiau vulnerabili din cauza
pr
ã
zii
º
i a numero
º
ilor prin
º
i, care încetineau considerabil deplasarea. Poate c
ã
ar fi reu
º
it s
ã
 
treac
ã
Nistrul lini
º
ti
þ
i dac
ã
nu ar fi s
ã
vâr 
º
it o gre
º
eal
ã
grav
ã
: ne
þ
inând cont c
ã
se apropie de
cetatea Sucevei, au c
ã
utat s
ã
treac
ã
apa pe la un vad slab ap
ã
rat.
ª
t
efan a constituit undeta
º
ament de cavalerie, cu care
a
început urm
ã
rirea t
ã
tarilor. ,,R 
ã
dicatu
-s-au mult
ã
mul
þ
ime de
oaste t
ã
t
ã
rasc
ã
 
º
i au intrat în
þ
ar 
ã
s
ã
prade, c
ã
rora prinzându
-le de veste
ª
tefan vod
ã
, le
-au e
º
itînainte.
ª
i la o dumbrav
ã
ce se chiam
ã
la Lipin
þ
i, aproape de Nistru, i
-au lovit
ª
tefan vod
ã
cu
oastea sa, august 20
º
i dând r 
ã
zboiu viteja
º
te i
-au r
ã
sipit
º
i mult
ã
moarte
º
i perire au f 
ã
cut într 
-
în
º
ii
º
i mul
þ
i au prinsu în robie
º
i le lu
ã
pleanul. De care lucru cunoscând,
ª
tefan vod
ã
c
ã
 

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ozan Serpedin liked this
Metembe Mete liked this
RADICALUM liked this
RADICALUM liked this
RADICALUM liked this
RADICALUM liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->