Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
18Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
cultura ciupercilor

cultura ciupercilor

Ratings: (0)|Views: 1,472 |Likes:
Published by rudicernuta

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: rudicernuta on Sep 03, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2013

pdf

text

original

 
 A. CIUPERCA ALB
Ă
 CAP. I. GENERALIT
ĂŢ
I PRIVIND CULTURA CIUPERCII ALBE1.1. Evolu
ţ
ia
ş
i situa
ţ
ia culturii ciupercii albeCultura ciupercilor este cunoscut
ă
aproximativ din sec. al XVI-lea, primul autor careaminte
ş
te despre aceast
ă
cultur 
ă
fiind Olivier de Serres (1600).Ciupercile au fost cultivate de c
ă
tre legumicultorii din jurul Parisului, folosind îns
ă
 metode empirice deoarece modul de înmul
ţ
ire a ciupercilor a fost mult timp necunoscut. Deaceea, se recomanda ca pentru înfiin
ţ
area culturii s
ă
se utilizeze apa folosit
ă
pentru sp
ă
lareaciupercilor 
ş
i a resturilor de ciuperci care se încorporau într-un gunoi semifermentat.În anul 1698, englezul Lister f 
ă
când o vizit
ă
la Paris a fost impresionat de extindereaacestei culturi care, men
ţ
iona el în memoriile sale, era necunoscut
ă
în Anglia. BotanistulMarchand a demonstrat, în 1678, c
ă
filamentele albe care se dezvolt
ă
în gunoi sunt germeniireproduc
ă
tori ai ciupercilor iar în 1707, botanistul francez Tournefort a prezentat la AcademiaRegal
ă
de
Ş
tiin
ţ
e un material privind cultura ciupercilor care se practica în aer liber. Dup
ă
al
ţ
i50 de ani cultura a trecut din liber în pivni
ţ
e, galerii
ş
i s-a extins apoi în carierele subterane din jurul Parisului, unde se înregistrau condi
ţ
ii optime de temperatur 
ă
pentru desf 
ăş
urareafenofazelor de cre
ş
tere
ş
i fructificare.Cultura ciupercilor în carierele de piatr 
ă
este atribuit
ă
, de c
ă
tre Victor Paquet,gr 
ă
dinarului francez Chambry, care a tr 
ă
it la începutul sec. al XIX-lea.Ciuperc
ă
riile special amenajate au ap
ă
rut la începutul sec. al XX-lea, în SUA. Miceliulde ciuperci a început s
ă
fie produs în anul 1893 de c
ă
tre M. Repin, la Institutul Pasteur dinParis, sub form
ă
de role din gunoi comprimat. Pentru substratul de cultur 
ă
s-a utilizat gunoiulde cabaline (compost clasic) iar începând cu perioada 1921-1946 s-a introdus
ş
i s-a perfec
ţ
ionatcompostul sintetic, format din paie de grâu
ş
i îngr 
ăşă
minte chimice.Produc
ţ
ia mondial
ă
de ciuperci a crescut în ultimii 30 de ani, aproximativ de 14 ori,dep
ăş
ind în prezent 2 milioane tone. Cele mai mari produc
ţ
ii sunt realizate în Asia, Europa
ş
iAmerica de Nord. Printre
ţă
rile mari produc
ă
toare de ciuperci sunt China, SUA, Olanda,Fran
ţ
a, Marea Britanie, Italia
ş
i altele.
 
În România cultura ciupercilor este practicat
ă
de aproximativ 45 de ani. Primaciuperc
ă
rie a fost amenajat
ă
în anul 1958 în fortul Chitila de lâng
ă
Bucure
ş
ti. Pân
ă
în anul 1962 pentru cultur 
ă
s-a folosit miceliu din import (Fran
ţ
a, Polonia). În 1962 a început producereamiceliului la Centrul experimental de îngr 
ăşă
minte bacteriene Bucure
ş
ti, folosind ca materialgunoiul de cabaline, fiind livrat pentru produc
ă
tori sub form
ă
de role. Din 1975 a început producerea miceliului granulat, pe boabe de cereale.S-au construit ciuperc
ă
rii industriale, având suprafe
ţ
e de cultur 
ă
de 1-4 ha, în mai multelocalit
ăţ
i din
ţ
ar 
ă
: Mangalia, Stoic
ă
ne
ş
ti-Olt, Arad, Bucov-Ploie
ş
ti, F
ă
g
ă
ra
ş
, Iernut, Oradea,Cluj-Napoca. Pentru asigurarea necesarului de miceliu s-au dat în exploatare sta
ţ
ii pentru producerea miceliului, pe lâng
ă
majoritatea ciuperc
ă
riilor mai mari.1.2. Importan
ţ
a alimentar 
ă
 
ş
i economic
ă
 Ciupercile se pot consuma în tot timpul anului, sub form
ă
proasp
ă
t
ă
, deshidratat
ă
sauconservat
ă
, într-o gam
ă
foarte variat
ă
de preparate culinare.Ciupercile proaspete con
ţ
in 10-12% S.U, reprezentat
ă
de proteine 3,4-6%, glucide 3-3,5%. Substan
ţ
ele proteice se g
ă
sesc în cantitate mai mare în stratul lamelar situat imediat sub p
ă
l
ă
rie
ş
i în cuticula p
ă
l
ă
riei. Din acest motiv este contraindicat
ă
îndep
ă
rtarea acestor p
ă
ţ
i înmomentul prepar 
ă
rii. Con
ţ
inutul în zaharuri este mai ridicat în ciupercile tinere, acesta sc
ă
zând pe m
ă
sura îmb
ă
trânirii ciupercilor.Ciupercile constituie
ş
i o surs
ă
de vitamine, în special vitamine din complexul B, precum
ş
i vitaminele D, A, C. Con
ţ
in de asemenea s
ă
ruri minerale: fosfor 150-200 mg, potasiu500-600 mg, calciu 25 mg (raportate la 100g produs proasp
ă
t).Din punct de vedere economic cultura ciupercilor este important
ă
având în vedere posibilitatea ob
ţ
inerii unor venituri substan
ţ
iale de c
ă
tre produc
ă
tori, folosind materii primerelativ ieftine, cum sunt gunoiul de cabaline, paiele de cereale. Valorificarea ciupercii albe esteasigurat
ă
tot timpul anului, datorit
ă
faptului c
ă
pia
ţ
a nu este saturat
ă
 
ş
i se pot vinde la pre
ţ
uriconvenabile pentru produc
ă
tor, oferta fiind mult mai sc
ă
zut
ă
comparativ cu cererea.Ciupercile pot constitui de asemenea materie prim
ă
pentru fabricile de conserve.Având în vedere ciclul relativ scurt de cultur 
ă
(aproximativ 100 de zile), investi
ţ
iaini
ţ
ial
ă
ocazionat
ă
de înfiin
ţ
area culturii, se recupereaz
ă
mai repede comparativ cu alte culturiagricole.CAP. II. CARACTERISTICILE BOTANICE
Ş
I BIOLOGICE ALE CIUPERCII
 
ALBE2.1. Sistematica, caracterele morfologice
ş
i fiziologiceCiuperca alb
ă
(Agaricus bisporus (Lange) Sing.) face parte din clasa Basidiomycetes,subclasa Holobasidiomycetes, ordinul Hymenomycetales, familia Agaricaceae. Ciuperca decultur 
ă
provine din ciuperca de câmp (Agaricus campestris) care cre
ş
te spontan, în perioadelefavorabile, pe p
ăş
uni
ş
i fâne
ţ
e fiind numit
ă
 
ş
i “
ş
ampinion”.Ciupercile sunt plante f 
ă
ă
clorofil
ă
 
ş
i sunt formate din dou
ă
p
ă
ţ
i: miceliu (parteasubteran
ă
)
ş
i bazidiofruct ( partea aerian
ă
).Miceliul se dezvolt
ă
în substratul de cultur 
ă
 
ş
i este alc
ă
tuit din hife miceliene (firesub
ţ
iri, albe-cenu
ş
ii) care au rolul de a hr 
ă
ni bazidiofructul
ş
i constituie suportul pentruformarea p
ă
ţ
ii comestibile.Bazidiofructul sau carpoforul se compune din dou
ă
p
ă
ţ
i distincte
ş
i anume: piciorulciupercii (stipes)
ş
i p
ă
l
ă
ria (pileus). P
ă
l
ă
ria ciupercii prezint
ă
la exterior o cuticul
ă
, care poate fineted
ă
sau scuamoas
ă
, sub care se afl
ă
pulpa de culoare alb
ă
dar care, în urma t
ă
ierii, seoxideaz
ă
 
ş
i cap
ă
t
ă
o culoare roz. Cuticula este deta
ş
abil
ă
 
ş
i are culoarea alb
ă
, crem sau brun
ă
,în func
ţ
ie de tulpina cultivat
ă
. Culoarea cuticulei se poate modifica
ş
i datorit
ă
prezen
ţ
ei luminiinaturale în spa
ţ
iul de cultur 
ă
care determin
ă
schimbarea culorii albe în alb-cenu
ş
iu sau datorit
ă
 ventila
ţ
iei excesive, când se modific
ă
spre brun.În partea inferioar 
ă
a p
ă
l
ă
riei se afl
ă
un strat cu lamele dispuse radiar pe care seformeaz
ă
sporii ciupercii. Aceste lamele au culoare roz, la început, apoi pe m
ă
sur 
ă
ce sporiiajung la maturitate cap
ă
t
ă
o culoare neagr 
ă
. Partea inferioar 
ă
a p
ă
l
ă
riei este protejat
ă
de omembran
ă
numit
ă
velum care, pe m
ă
sur 
ă
ce p
ă
l
ă
ria cre
ş
te, se întinde apoi se rupe
ş
i se adun
ă
  pe picior sub forma unui inel (fig. l ).Piciorul ciupercii este format din cuticul
ă
, pulp
ă
, canal medular 
ş
i postament micelian.Cuticula piciorului spre deosebire de cea a p
ă
l
ă
riei, este greu deta
ş
abil
ă
 
ş
i are culoare alb
ă
.Pulpa este compact
ă
la începutul perioadei de vegeta
ţ
ie, apoi devine fibroas
ă
. Canalul medular nu este vizibil în faza de tinere
ţ
e dar odat
ă
cu dezvoltarea ciupercii acesta devine vizibil
ş
i dince în ce mai mare. Postamentul este format dintr-o
ţ
es
ă
tur 
ă
compact
ă
de filamente micelieneap
ă
rut în amestecul de acoperire a compostului
ş
i se poate deta
ş
a u
ş
or cu mâna.Înmul
ţ
irea ciupercilor se realizeaz
ă
prin spori care, în condi
ţ
ii favorabile, germineaz
ă
pediferite medii de cultur 
ă
formând un miceliu primar. Miceliile primare se unesc, prin plasmogamie rezultând astfel, miceliul secundar. Acesta se înmul
ţ
e
ş
te pe diferite medii de

Activity (18)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
romanbun liked this
filimon_daniel liked this
Petrescu Elena liked this
Guzan Adrian liked this
muves liked this
Geluta liked this
Marian Dinu liked this
mihai400 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->