Ce este un studiu de caz ?

Studiul de caz este un document realizat si publicat in scopul prezentării modului în care a fost
analizată şi evaluată o situaţie, pentru a elabora şi implementa decizii vizând soluţionarea uneia
sau mai multor probleme, în cadrul unei organizaţii, de regulă profitabile.

Studiul de caz nu este un document publicitar vizând manipularea informaţională a clienţilor

potenţiali/ reali ai furnizorului ce elaborează studiul de caz (de exemplu prin mesaje de
propagandă comercială bazate pe calificative nesusţinute de fapte, auto-supraestimarea unor
iniţiative sau rezultate, denigrarea unor concurenţi, etc.)

Deşi nu este un document publicitar, prin credibilitatea intrinsecă a faptelor, argumentelor logice
şi deciziilor prezentate, studiul de caz este - după "Cartea Albă" ("Raportul anual") a organizaţiei
- unul dintre cele mai eficace şi eficiente instrumente de promovare pe piaţă a acesteia. Pe baza
unui studiu de caz se pot realiza discuţii în scop consultativ, de regulă pentru a evalua
eficacitatea şi eficienţa soluţiilor prezentate dar şi pentru a identifica soluţii alternative (cu
evaluarea efectelor lor potenţiale).

în funcţie de identitatea organizaţiei la care se referă, un studiu de caz poate fi:

- faptic * întrucât descrie situaţii existente ce implică organizaţii şi persoane cu nume reale

- fictiv ** întrucât deşi se bazează pe evenimente, situaţii şi persoane reale sau imaginare,
prezintă organizaţii şi persoane cu nume fictive.

* Studiul de caz faptic are avantajul de-a fi mai credibil decât cele fictiv întrucât se bazează pe
fapte şi soluţii practice, reale, verificate şi verificabile. El oferă răspunsuri valabile la întrebări
legitime de tipul:
"Cum a reuşit oare organizaţia X să soluţioneze problema?"
"De ce la organizaţia X a funcţionat soluţia Z ?"
"Dacă organizaţia X a avut succes de ce nu am avea şi noi succes?", etc.
Dar un studiu de caz faptice pot avea şi anumite dezavantaje ca, de exemplu: datele incluse se
pot învechi rapid odată cu evoluţia situaţiei la organizaţia X, discuţia studiului de caz se poate
limita la precizia şi actualitatea detaliilor datelor incluse (în loc să se concentreze pe evaluarea
gradului de adecvare a soluţiilor prezentate), eventualele aspecte negative, incriminări şi/ sau
critici incluse într-un asemenea studiu pot genera reproşuri privind interesele şi loialitatea
autorului studiului sau chiar acuzaţii de calomnie, etc.

** Studiul de caz fictiv are dezavantajul de-a nu fi suficient de credibil mai ales atunci când au
un caracter pur teoretic şi nu se poate şti dacă soluţiile prezentate au dat rezultatele scontate. Dar
el are un avantaj considerabil: în elaborarea lui, autorii nu sunt constrânşi să se limiteze la fapte
reale şi pot chiar inventa unele situaţii, probleme, cauze, soluţii şi persoane ce permit prezentarea
optimă a unei/ unor probleme de soluţionat. De regulă, soluţia optimă pentru realizarea unui
studiu de caz de uz didactic constă în elaborarea unui studiu de caz fictiv care se raportează la
situaţii faptice (reale) paralele.

Cum se elaborează un studiu de caz ?

Există în practica mondială actuală două modalităţi de elaborare a unui studiu de caz, în funcţie
de clienţii/ utilizatorii acestuia:

- Studiul de caz (de uz) didactic conceput, de regulă, de profesori şi utilizat de profesori şi
studenţi în procesul de predare-educare/ instruire, pentru a transfera cunoştinţe şi a induce
atitudini/ comportamente pro-active.
Pentru a-l elabora, autorul cercetează diferite fapte relevante în legătură cu un anumit subiect şi/
sau una sau mai multe organizaţii, colectează documente pertinente ilustrând aceste fapte şi
tehnoredactează textul studiului de caz (la un rând) incluzând material ilustrativ adecvat (extrase
din mass-media, desene, tabele, diagrame, grafice, hărţi, scheme, fotografii, etc.) şi
problematizându-l, astfel încât, după parcurgerea studiului de caz, studentul să fie pus în situaţia
de-a decide atât soluţiile posibile cât şi soluţia optimă ce ar trebui să fie implementată, în
condiţiile menţionate, pentru a soluţiona problema prezentată. Un asemenea studiu de caz
include, în ultima sa parte, o Notă a autorului (NA) prin intermediul căreia autorul studiului
sugerează genul de soluţii aşteptate, prin raportare la concepte, tehnici, metode, abordări
relevante şi/ sau prin menţionarea unor referinţe bibliografice.

Un studiu de caz (de uz) didactic conţine, de regulă, între 2-4 pagini de text şi între 5-10 pagini
de material ilustrativ. Nota autorului poate avea între 4-6 pagini şi poate include o bibliografie
adecvată. Pentru a obţine o claritate maximă, este recomandabil ca atunci când există mai mult
de cinci probleme de soluţionat prin decizii adecvate, studiul de caz să fie structurat în capitole
(având fiecare maximum 5 probleme) iar fiecare problemă să fie prezentată în cadrul unui
paragraf propriu al cărui titlu va exprima problema de soluţionat.

-Studiul de caz (de uz) ştiinţific conceput de cercetători ştiinţifici, în cadrul unui proces de
cercetare ştiinţifică aplicativă, pentru a prezenta rezultatele investigaţiilor realizate.
în prima parte a unui asemenea studiu, autorul său prezintă aspectele teoretice şi conceptuale ce
urmează a fi ilustrate. Apoi sunt prezentate - de regulă, în ordine cronologică - faptele ce
urmează a fi analizate şi evaluate. Este preferabil ca, la acest tip de studiu de caz, să nu se
solicite utilizatorului său să elaboreze o soluţie, ci să se prezinte soluţiile efectiv stabilite şi
implementate de organizaţia avută în vedere. în continuare sunt prezentate - comparativ cu
conceptele prezentate în prima parte a studiului, evenimentele produse şi rezultatele obţinute,
astfel încât să se poată stabili dacă teoria s-a verificat practic.

Pot apărea două situaţii: fie evenimentele au fost prezise de teorie şi rezultatele au fost la
înălţimea aşteptărilor, fie evenimentele nu au fost prezise de teorie şi rezultatele au fost slabe.

În unele situaţii, mai rare, teoria poate fi invalidată (cel puţin în situaţia descrisă în studiul de
caz), fie atunci când, deşi evenimentele s-au desfăşurat conform teoriei, s-au obţinut rezultate
slabe, fie atunci când, deşi evenimentele nu s-au desfăşurat conform teoriei, s-au obţinut
rezultate bune. În asemenea situaţii, autorul sugerează unele modificări ale elementelor teoretice/
conceptuale menţionate astfel încât acestea să poată prezice mai bine evenimentele de tipul celor
prezentate în studiu.

Un studiu de caz (de uz) ştiinţific poate avea între 10-20 de pagini de text şi material ilustrativ
(dacă este cazul).
Structura unui asemenea studiu de caz este clasică şi include: introducere, conţinut, concluzii,
bibliografie.
 Studiul de caz
După R. Yin (1998) Case Study Research, Sage.

Studiul de caz
Definiţie: investigaţia prin studiu de caz este situaţia de cercetare în care numărul variabilelor
este mai mare decât numărul unităţilor de analiză

Studiul de caz poate să fie explorativ, descriptiv sau explicativ.

Etape: proiectare, culegerea datelor, analiza şi elaborarea raportului de cercetare

Precondiţii pentru realizarea unei cercetări prin studiu de caz de calitate

1. Fii expert în manipularea unor tipuri diferite de date
a. Se utilizează analiza docuemtară, date de arhivă, interviuri, observaţie directă,
observaţie participantă, analiza artefactelor
2. Caută serii de date convergente!
Un scop metodologic – stabilirea de fapte robuste prin triangulaţie (trei surse de date)
Trebuie evitată obţinerea de serii de date divergente sau indiferente.
3. Articulează-ţi întrebările de cercetare cu grijă!
Studiul de caz este potrivit pentru întrebări Cum…?, De ce….?, dar nu De câte ori…?
4. Trebuie formulate propoziţiile teoretice cât mai bine! Vom construi un fel de ipoteze,
care fac inteligibil fenomenul prin lanţuri cauzale.
Trebuie dezvoltată teoria pentru a ajuta proiectarea studiului de caz. Teoria arată tipul de
informaţie necesar pentru testarea ipotezelor.
Trebuie propuse:
- Explicaţii, ipoteza nulă
- Teorii rivale, care ajută la identificarea celor mai potrivite serii de date
Construcţia teoriei presupune:
- trecerea în revistă a literaturii
- discuţii cu colegii/ specialişti
- experimente mentale, meditaţie, reflecţie

Proiectarea studiului de caz

Figura 2. Funcţia centrală a proiectului de cercetare
 Obiective şi întrebări Modele şi Resurse pentru
de cercetare perspective cercetare (timp, bani)
teoretice

Proiectul de
cercetare (logica
investigaţiei)

Identitatea câmpului Procesul de gestiune

Procesul de
empiric (adică (management) a
culegere a datelor
alegerea site-urilor) cercetării

cazuri ţintă variabile studiul pilor

unităţi de analiză date primare analiza datelor
date secundare redactarea raportului

Proiectul – plan de acţiune pentru realizarea obiectivelor

Schiţa proiectului

Unitatea de analiză
- cazul (sau iniţiativa) - arată graniţele cercetării
- nu interzice investigarea contextului (colectivitatea umană, satul biserica, etc.)
- poate avea alte unităţi de analiză incluse – de exemplu, indivizi (pe care putem face
analiză cantitativă)
Clasificări ale studiilor de caz;
- cu un caz
- cu mai multe cazuri (generalizările se fac analitic nu statistic)
Studiile cu multiple cazuri permit replicarea şi fac generalizările mai certe. Tipuri de
replicare:
- literală – situaţii similare
- teoretică – pe situaţii contrastante

Nu există reguli pentru stabilirea numărului de cazuri pentru un bun studiu de caz.

Evaluează în permanenţă calitatea proiectului de studiu de caz!

Calitatea – se referă la validitate, care poate fi de mai multe feluri. Pentru urmărirea validităţii,
sunt 11 tactici recomandate de Yin.

Tabel 2. Tactici de verificare a calităţii în studiul de caz pentru 4 teste

Test Tactica pentru studiul de Faza cercetării în care se

Validitatea de construct
Validitatea internă
Validitate externă
Fidelitate
caz aplică tactica
Foloseşte mai multe surse Culegerea datelor
de date
Stabileşte lanţuri de date Culegerea datelor
Informatorii principali să Compunerea
revizuiască raportul
privind studiul de caz
Potriveşte modelele Analiza datelor
Construieşte explicaţii Analiza datelor
Analizează datele Analiza datelor
longitudinal
Realizează modele logice Analiza datelor
Foloseşte teorii rivale în Planificarea cercetării
acelaşi caz
Foloseşte logica replicării Planificarea cercetării
în studiile cu cazuri
multiple
Folosiţi protocol de studiu Culegerea datelor
de caz
Dezvoltă o bază de date a Culegerea datelor
studiului de caz

Pregătirea culegerii datelor

Recomandări

Dezvoltă-ţi calităţile de cercetare dorite!

- formularea întrebărilor
- ascultarea
- adaptabilitatea/ flexibilitatea
- înţelegerea problemelor studiate
- lipsa distorsiunilor (obiectivitate)

Planifică şi implementează instruire specifică! Se pot organiza seminarii de pregătire a culegerii

datelor.

Culegerea datelor
Recomandări
Folosiţi un protocol formal pentru studiul de caz. Acesta să conţină:
- întrebările de cercetare
- procedurile şi regulile care trebuie respectate în cercetare
- idei preliminare despre raportul de cercetare final
Utilizarea protocolului (în locul unui sistem improvizat) ajută la menţinerea controlului asupra
desfăşurării cercetării. El se poate schimba pe parcursul studiului.

Colectaţi date din mai multe surse

Şase surse de date
Sursă de date Avantaje Slăbiciuni
Documentare Stabilă- poate fi accesată în mod Accesibilitatea poate fi slabă
repetat Accesul poate fi blocat în mod
Non-obtrusivă deliberat
 Exactă- conţine nume exacte,
referinţe şi detalii ale unui
eveniment
O mare acoperire – intervale mari
de timp, multe evenimente, în
multe situaţii
Date de Aceleaşi ca şi pentru
arhivă documentare
Precise şi cantitative
Interviuri Ţintite – se concentrează pe tema Distorsiuni datorate întrebărilor
studiului de caz
Inspiratoare – sugerează inferenţe Distorsiuni în răspunsuri
cauzale
Observaţia Realitate (realism) descriu
directă evenimentele în timp real
Contextuale – acoperă şi
contextele evenimentelor
Observaţie Aceleaşi ca şi la observaţia
participantă directă
Oferă acces la motive şi
comportamente interpersonale
Artefacte Oferă acces la caracteristici
fizice culturale
Oferă acces la operaţiuni tehnice
Figura 1. Convergenţa surselor de date multiple
Selectivitatea distorsionată – dacă
colecţia de date este incompletă
Distorsiune în raportare – reflectă
distorsiunile autorului
Aceleaşi ca şi pentru
documentare
Accesibilitate scăzută din motive
de confidenţialitate
formulate greşit
Inexactităţi datorate memoriei
slabe
Reflexivitate – cei intervievaţi
oferă ceea ce doreşte
intervievatorul
Consumatoare de timp
Selectivitate, în afara unei
acoperiri largi
Reflexivitate – evenimentele se
desfăşoară în mod diferit datorită
observaţiei (efectul de observator)
Aceleaşi ca şi la observaţia
directă
Distorsiuni datorate manipulării
de către observator a
evenimentelor
Selectivitate
Disponibilitate
 Documente Date de arhivă Interviuri nestructurate

FAPT

Observaţii (directe Artefacte fizice Interviuri

sau participante) focalizate

Creaţi o bază de date a studiului de caz

Baza de date conţine datele provenite din teren şi alte date, de obicei de tip narativ care
organizează datele din teren.
Pe baza întrebărilor de cercetare şi a protocolului cercetării se pot stabili temele care organizează
baza de date. Noi teme pot apărea pe parcursul cercetării. O asemenea bază de date ajută la
realizarea sintezelor ulterioare.

Practic: rezultatele textuale (protocoale, sau fragmente de protocol etc.) pot fi grupate în
bibliorafturi corespunzătoare temelor.

Menţine un lanţ de date

Principiu: un lanţ de date trebuie să fie continuu de la întrebările de cercetare iniţiale până la
concluziile finale.
Cum se asigură o astfel de coerenţă a argumentaţiei?
- Raportul trebuie să facă trimiteri suficiente la porţiunile relevante ale bazei de date
(protocoale de interviu, documente, observaţii)
- Baza de date odată analizată trebuie să dezvăluie datele reale şi circumstanţele în care
documentele au fost colectate
- Circumstanţele trebuie să fie consistente cu procedurile şi întrebările specifice
conţinute în protocolul studiului de caz
- Protocolul trebuie legat de întrebările iniţiale

Analiza datelor în studiul de caz

Avem două momente de analiză:
- în timpul culegerii datelor – triangulaţia, ajustări ale protocolului studiului de caz
- după finalizarea studiului de caz – inspectare, categorizare, tabulare, recombinare

Pentru analiza finală, recomandări:

- Urmează o strategie analitică generală (adică nu improviza analiza datelor). Aceasta
poate fi finalizată în urma unei etape pregătitoare de joc cu datele (categorizare,
sumarizare). Pot fi folosite două strategii opţionale:
o Urmărirea propoziţiilor teoretice care conduc studiul de caz (deductiv)
 o Dezvoltarea unui cadru descriptiv pentru organizarea studiului de caz
(inductiv)

Analiza prin urmărirea propoziţiilor teoretice:

a. Potrivirea modelelor – compararea modelelor observate cu cele prezise – când
cercetarea este explicativă; comparăm variabile independente şi dependente, într-o
manieră analitică, nu statistică, astfel că analistul are o mare discreţie
b. Construcţia explicaţiilor (pentru cercetări explicative şi exploratorii)
a. Caz 1 ----> explicatie (“teorie”)
b. Caz 2 ----> modificarea explicatiei
c…….
c. Analiza longitudinală – urmărirea schimbărilor mai multor caracteristici ale cazului
sau cazurilor în timp

Recomandare
Dezvoltă şi foloseşte modele logice, mai ales pentru cercetările evaluative
Modelul logic
- combină potrivirea modelelor cu analiza longitudinală
- stipulează în mod deliberat un lanţ complex de evenimente, acoperind relaţiile
cauzale dintre variabilele independente mediatoare şi dependente
Avantaj:
Modelul logic face necesară conceptualizarea lanţului de evenimente suficient de detaliată a.î. se
pot formula măsuri operaţionale pentru fiecare etapă.
Oferă şi soluţii de intervenţie.

Faceţi presiuni pentru o analiză de înaltă calitate

Verificaţi dacă aţi realizat următoarele criterii de calitate:

- Fii sigur că ai examinat şi deţii toate datele empirice relevante!
- Include interpretările rivale majore şi abordează-le prin date
- Concentrează-te pe întrebările de cercetare cele mai importante iniţiale pentru a arăta
că analiza nu a urmat calea minimei rezistenţe.
- Compară procedurile analitice şi descoperirile tale cu cercetările anterioare

Scrierea raportului de cercetare