Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
modulatia exponentiala

modulatia exponentiala

Ratings: (0)|Views: 201 |Likes:
Published by matrionel

More info:

Published by: matrionel on Sep 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/09/2010

pdf

text

original

 
MODULA
Ţ
IA EXPONEN
Ţ
IAL
Ǎ
 205
CAPITOLUL VIIMODULA
Ţ
IA EXPONEN
Ţ
IAL
Ă
 
Sistemele cu modula
ţ
ie liniar 
ă
(MA) prezint
ă
urm
ă
toarele propriet
ăţ
i:
 
Spectrul semnalelor MA se ob
ţ
ine prin translarea spectrului semnalului modulator (în banda de baz
ă
) în jurul purt
ă
toarei.
 
Banda MA nu dep
ăş
e
ş
te dublul frecven
ţ
ei maxime (2
 f 
m
) a semnalului modulator.
 
Întrucât translarea este o opera
ţ
ie liniar 
ă
se poate aplica semnalului MA teoremasuprapunerii.
 
Calitatea semnalului la ie
ş
irea din receptor (raportul
S/Z 
) poate fi îmbun
ă
t
ăţ
it
ă
numaicrescând puterea semnalului emis
ş
i nu este mai bun
ă
fa
ţă
de transmisia în band
ă
de baz
ă
.Modula
ţ
ia exponen
ţ
ial
ă
(ME) difer 
ă
de cea liniar 
ă
în toate aceste 4 puncte. ME este neliniar 
ă
,spectrul semnalului modulat exponen
ţ
ial fiind legat printr-o rela
ţ
ie neliniar 
ă
de cel al semnaluluimodulator. Evident, nu se poate aplica teorema suprapunerii, iar banda semnalului modulat de obiceieste mai mare decât 2
 f 
m
. Se poate cre
ş
te îns
ă
calitatea semnalului demodulat (raportul
S/Z 
) princre
ş
terea benzii, f 
ă
ă
a cre
ş
te puterea de emisie. Principalele avantaje ale sistemelor cu ME sunt:
 
Raport semnal-zgomot mai avantajos (cu circa 25 dB fa
ţă
de MA în privin
ţ
a zgomotelor impulsive produse de motoarele cu ardere intern
ă
, radia
ţ
ii X
ş
i zgomote industriale).
 
Suprafa
ţ
a mai mic
ă
a zonei de interferen
ţă
în situa
ţ
ia când 2 emi
ţă
toare MF apropiate ar fi pe aceea
ş
i frecven
ţă
purt
ă
toare.
 
La acela
ş
i raport S/Z la recep
ţ
ie putere emis
ă
mult mai mic
ă
.
 
Semnalul MF este de anvelop
ă
constant
ă
, ceea ce permite exploatarea avantajoas
ă
aemi
ţă
torului.Calitatea semnalului recep
ţ
ionat mai bun
ă
într-o zon
ă
geografic
ă
mai mare (fa
ţă
de MA).
VII.1 Concepte fundamentale
ME transform
ă
varia
ţ
iile amplitudinii semnaluluimodulator în varia
ţ
ii ale fazei semnalului purt
ă
tor,semnalul ME fiind de forma:
[ ]
)(cosRe)(
)(
 A Ae s
 j
ψ 
ψ 
==
(7.1)Amplitudinea semnalului este constant
ă
, variinddoar argumentul
ψ 
(t)
. Rel. (7.1) poate fi scris
ă
ca
[ ]
)t(tcosA)t(s
0
ϕ+ω=
(7.2)unde:
ω
0
 
= 2
π
 f 
0
;
 f 
0
– frecven
ţ
a purt
ă
toare a semnalului,
ϕ 
(t)
– faza semnalului.ME poate lua dou
ă
forme:
Figura 7.1 Generarea semnalelor ME
 
Capitolul 7206
 
Modula
ţ
ia de faz
ă
- MP
 
Modula
ţ
ia de frecven
ţă
- MF,ilustrate în figura 7.1. În primul caz, faza semnalului variaz
ă
în concordan
ţă
cu semnalul modulator 
m(t)
; în cazul MF, frecven
ţ
a instantanee a semnalului este propor 
ţ
ional
ă
cu semnalul modulator 
m(t)
.Pentru un semnal de frecven
ţă
constant
ă
 
 f 
0
 
(
ω
0
) putem scrie
00
t)t(
θ+ω=ψ
(7.3)iar 
0
()/
dtd
ω ψ 
=
(7.4)Dac
ă
semnalul este de frecven
ţă
constant
ă
, putem stabili o rela
ţ
ie între unghiul
ψ 
(t)
 
ş
i frecven
ţ
ainstantanee:
()()/
i
tdtd
ω ψ 
=
(7.5)
()()
i
ttd
ψ ω 
=
∫ 
(7.6)Dac
ă
 
0
()()
tt
ψ ω ϕ 
= +
(7.7)atunci
0
()()/()/
i
tdtdtdtd
ω ψ ω ϕ 
= = +
(7.8)Pentru modula
ţ
ia de faz
ă
se poate scrie rela
ţ
ia:
000
()()()
MP 
ttmttmm
ψ ω ϕ ω ϕ 
= +Δ = + +
(7.9)unde:
m(t)
 – semnalul modulator cu
1)(
<
m
,
Δϕ 
 
=
m
MP 
– devia
ţ
ia maxim
ă
de faz
ă
,
<<
MP 
m
0
,
ϕ 
0
– faz
ă
constant
ă
, de obicei
ϕ
0
= 0iar:
[ ]
00
()cos()
MPM
 stAtmm
ω ϕ 
= + +
(7.10)În cazul modula
ţ
iei de frecven
ţă
, frecven
ţ
a instantanee fiind propor 
ţ
ional
ă
cu semnalul modulator, putem scrie:
0
()()
i
 ftffm
= +Δ
sau
0
()22()
i
tffm
ω π π 
= + Δ
 Deci,
0
()
iMP 
mm
ω ω 
= +
(7.11)
ş
i pe baza rela
ţ
iei (7.6) avem:
000
()()22()
i
ttdtftfmd 
ψ ω π π σ σ ϕ 
= = + Δ +
∫ 
(7.12)iar 
2
 F 
 fm
π 
Δ =
(7.13)Atunci
000
()cos()
MFM
 stAtmmd 
ω σ σ ϕ 
= + +
∫ 
(7.14)unde
2
 F
mm
π 
=
.Ca urmare a propor 
ţ
ionalit
ăţ
ii între argumentul
ψ 
(t)
 
ş
i semnalul modulator 
m(t)
(modula
ţ
ie de faz
ă
)sau integrala semnalului modulator (modula
ţ
ie de frecven
ţă
), trecerile prin zero ale semnalului MFsau MP nu mai au loc la intervale de timp regulate ca în cazul MA, ci devin neregulate; în schimb,amplitudinea semnalului r 
ă
mâne constant
ă
, situa
ţ
ie ilustrat
ă
în figura 7.3.Pentru un semnal cu modula
ţ
ie de faz
ă
, descris de rel.(7.10), pulsa
ţ
ia (frecven
ţ
a) instantanee
0
()()()
i
dtdmdtd
ψ ω ω 
= = +
(7.15)este propor 
ţ
ional
ă
cu derivata semnalului modulator, deoarece frecven
ţ
a este derivata fazei, pentru MPfaza variind propor 
ţ
ional cu
m(t)
.Rela
ţ
iile dintre modula
ţ
ia de frecven
ţă
 
ş
i cea de faz
ă
sunt ilustrate în figurile 7.2
ş
i 7.3. Plecând dela un modulator de faz
ă
 
ş
i semnalul modulator 
m(t)
, se poate ob
ţ
ine un semnal MP, aplicând direct
Figura 7.2 Rela
ţ
ii între modula
ţ
iile de faz
ă
 
ş
i frecven
ţă
 
 
MODULA
Ţ
IA EXPONEN
Ţ
IAL
Ǎ
 207
modulatorului semnalul
m(t)
, sau semnal MF, dac
ă
 
m(t)
este integrat. Invers, cu un modulator MFob
ţ
inem semnale MF sau MP, aplicând semnalul
m(t)
direct, respectiv derivat.În figura 7.4 este reprezentat modul de varia
ţ
ie al fazei semnalului modulat
ψ 
(t)
în func
ţ
ie desemnalul modulator. În cazul b) se dubleaz
ă
varia
ţ
ia de amplitudine fa
ţă
de a, iar în c) se dubleaz
ă
 frecven
ţ
a semnalului fa
ţă
de a. Trecerile prin zero se îndesesc cu cre
ş
terea nivelului lui
m(t)
.
Figura 7.3 Ilustrarea modula
ţ
iilor de amplitudine, frecven
ţă
 
ş
i de faz
ă
cu ton sinusoidalFigura 7.4 Ilustrarea varia
ţ
iei fazei
ş
i frecven
ţ
ei pentru semnale ME

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->