.

Proteina este un element

esent;ial al fiint;elor vii,
20 de aminoacizi de
deoarece formeazd structura
baza, combina~iile
de bazd a tuturor celulelor. carora formeaza mii
de proteine diferite.
Ea se gdse-5te deci in tot orga- 1. Aminoacizii sunt
nismul, precum -5i in cei mai lega~i printr-o
legatura peptidica.
mici viru-5i cunoscut;i de om
urma unei reac~ii
chimice in care se
T oate animalele ~i plantele contin In cea pierde o molecula
mai mare parte proteine, Insa fiecare de apa dintre doi EXPUCAREA STRUCTURILOR ATOMICE
specie are o grupa specifica de proteine. aminoacizi. 2. R- grup variabil de atomi
Legarea a 100 sau a H- hidrogen
Proteinele umane sunt caracteristice fiintelor N- azot
umane, diferentiindu-ne de celelalte forme de mai multor aminoa- C- carbon

viata. cizi duce la formarea 0- oxigen

Proteinele sunt substante chimice com- unui lan~ polipep-

aminoacizi
plexe, formate din molecule mai mici, numite tidic (3), numit tot adi\ionali FORMAREA DE PROTEINE
aminoacizi. O proteina este alcatuita din unul proteina. 4. Aceste
sau mai multe lanturi de aminoacizi care, lan~uri formeaza O
asemenea altor substante chimice, sunt for- spirala care adeseori
mati din atomi. in aminoacizi se gasescatomii se rasuce~te din
elementelor carbon, oxigen~i hidrogen alaturi nou. oferind pro-
de atomii unui alt element vital, azotul. teinei forma sa par-
Formula chimica generala a unui amino- ticulara.
acid este R.CH(NH2). COOH., unde R indica legaturi
peptidice
un grup de atomi cunoscut sub numele de

STRUCTURA SECUNDARA

4 rasuciri ale

spiralei

3 lan~uri polipeptidice
(proteine)

legatura peptidica

STRUCTURA
PRIMARA

spirala rasucita in
legaturi
forma proteinei
peptidice
globulare

STRUCTURA TERTIARA

75
 PROTEINELE
O Tesut muscular m3rit de 40.000 ori.
Fa~iile dungate sunt fibrile proteice care se
amestec3 ~i produc contrac~ia, alunecand
unele peste altele. To~i mu~chii con~in
colagen, o protein3 fibroas3.
~ Proteinele care au aceastastructura relativ
s simpla sunt c~noscute sub numele de pro-
:%'
~ structura secundarn se rnsuce~tein mai multe
radical. Cel mai simplu radical consta doar
dintr-un atom de hidrogen ~i formeaza glici-
na. in urmatorol aminoacid simplu, alanina,
radicalul este format dintr-un atom de carbon
legat de trei atomi de hidrogen.
Aminoacizii mai complec~i au radicalul
format dintr-un numar mai mare de atomi de
carbon ~i hidrogen. Peste80 de aminoacizi se
formeaza In mod natural, Insa doar 20 dintre
ace~tia se gasesc In proteine. O parte din
aminoacizii de care are nevoie corpul uman
pentro a forma proteine pot fi sintetizati In
organism din alti aminoacizi. Cu toate aces-
tea, exista ~i altii pe care corpul uman nu-i
poate produce, dar care trebuie totu~i inclu~i
In alimentatie. Tabelul din partea de jos,
dreapta, prezinta o lista cu aminoacizii
esentiali ~i neesentiali.
Pentro a forma proteine, aminoacizii se
leaga prin legaturi chimice. Legatura dintre
aminoacizii adiacenti poarta denumirea de
legatura peptidica. Cind doi aminoacizi sunt
uniti In acest mod, se formeaza o dipeptida.
Mai multi aminoacizi alcatuiesc un lant
polipeptidic. Lanturile polipeptidice ale celor
mai multe proteine contin cel putin 100 de
aminoacizi, iar masa moleculara a unei pro-
teine, calculata ca greutatea atomilor din
fiecare molecula, poate fi de 120 de ori mai
mare decit greutatea unei molecule de zahar.
Structura secundari
Lantul polipeptidic este descris ca structura
primara a proteinei. Toate moleculele pro-
teinei sufera modificari In continuare,
form~nd o stroctura secundara. in unele
cazuri, lanturile polipeptidice paralele sunt
sustinute de legaturile de hidrogen.
in mod obi~nuit, lantul de proteine se
rasuce~tesub forma de spirala, sau helix. Ca
~i In cazul anterior, helixul este sprijinit de
legaturi labile de hidrogen care se pot rope
u~or datorita unei schimbari de tempetatura
sau aciditate, avind ca rezultat despiralarea
moleculei. De obicei, proteina se coaguleaza
~i se spune ca a fost denaturata. De exemplu,
albumina Intr-un ou, cind este Incalzita,
devine o substanta solida alba. Unele pro-
teine sunt denaturatede catre substantechim-
ice salt radiatii nucleate.
76
SPIRALA DINTR-UN SINGUR LANT X 17,500,000 ORI
--
)~
) -).".-
)- )--
~~~~
a moleculelor de
SPIRALA DIN TREI LANTURI X 17,500, 000 ORI
colagen A:
>< incheietura
tibia cu artr ~.ta)i:
FIBRlLA DE COLAGEN X 120.000 ORI
~~~.) ~) .)-- "
fibula "
.) ~)i .)
-e) ~)i : .) .
aranjare dezordonata
) ~) i: : :,) ~}-
I I I I I a moleculelor de
I I I.I I 1 1-
mo ecu a d e protelna.-
O Fibrilele de colagen compun cea mai
mare parte a pielii. tendoanelor. cartilajelor ~i
teine fibroase. Exista, totu~i, ~i altele, in care 1esutului osos. Lan1urile de aminoacizi sunt
rasucite intr-o spirala. Trei lan1uri se rasucesc
forme complexe, dand na~tere structurii pentru a forma molecule care se aliniaza ~i se
tertiare. Astfel de proteine complexe sunt extind. Imaginile de sus prezinta structura
numite proteine globulare. fibrilelor de colagen ~i cum lipsa ordinii
in final, exista proteine in care mai multe normale poate cauza boala denumita guta.
lanturi polipeptidice se combina, formand
structura cuatemara, in care se gasescadesea Anticorpii, cunoscuti stib numele de imu-
~i alte componente. De exemplu, glicopro- noglobuline, sunt proteinele care protejeaza
teinele, cunoscute ~i sub numele de muco- corpul impotriva imbolnavirii. De obicei, ace:j-
proteine, contin molecule de zahar. O mole- tia sunt produ:ji ca reactie la prezenta unui
cula a pigmentului din sange numit hemoglo- antigen, cum ar fi otrava sau bacteriile, :jise
bina, contine patru lanturi polipeptidice, formeaza in tesuturile limfatice ale corpului.
fiecare dintre acestea adapostind o grupare Hemoglobina, una dintre cele mai com-
care contine fier, numita hem. plexe proteine ale organismului, este respon-
Aminoacizii de care avem nevoie sunt sabila de transportul oxigenului de la plamani
extra~i din alimente. Cu toate acestea, multi la tesuturi.
dintre ei se afla sub forma de proteine, care Proteinele nu sunt de obicei descompuse
nu pot fi folosite sau absorbite de organis- pentru a produce energie. Cu toate acestea,
mele noastre. A5adar, ele trebuie descompuse cand rezervele de hidrati de carbon :jl grasimi
in aminoacizi. sunt epuizate, datorita infometarii sau bolilor,
Digestia proteinelor incepe in stomac. organismul incepe sa descompuna proteinele
Acolo, enzima pepsina rupe unele legaturi pentru a obtine minimum 2000 kilocalorii pe
peptidice, divizand proteinele in lanturi zi, necesaresupravietuirii. Procesul este reglat
polipeptidice mai mici. Acest proces continua de hormoni, care determina descompunerea
in intestinul subtire, unde doua enzime tripsi- mai degraba a proteinelor din mu:jchi, splina
na ~i erepsina, completeaza descompunerea :ji ficat, decat din celelalte organe vitale.
polipeptidelor in aminoacizi. Descompunerea proteinelor nu poate con-
tinua la nesfar:jit. in cazurile de subnutritie
Dezaminarea totala, moartea survine la aproximativ :jase
Aminoacizii sunt absorbiti in sange prin saptamani dupa epuizarea completa a
peretele intestinului subtire ~i transportati in resurselor de grasime.
tot organismul. Acolo unde este nevoie de
proteine, acesteasunt sintetizate din aminoa-
cizi in celulele corpului. Excesul de aminoa- AMINOACIZI
cizi nu este depozitat. in schimb, ace~tiasunt Esen~iali Neesen~iali
degradati in ficat printr-un proces numit deza- leucina alanina
minare. Azotul pe care il contin este transfe- izoleucina acid aspartic
rat sub forma de ammoniac, care este transfor- lizina arginina
mat in uree; aceasta este transportata de
metionina prolina
sange la rinichi pentru excretie.
Proteinele au mai multe roluri in organism. hidroxiprolina glicina
Enzimele, catalizatorii biologici care !egleaza treonina serina
reactiile chimice vitale din corp, sunt toate triptofan acid glutamic
proteine. Multi hormoni, mesagerii chimici fenilalanina
care ajuta la coordonarea functiilor organis- valina
mului, sunt de asemeneaproteine. O alta pro- histidina
teina importanta este colagenul. Acesta este
tesutul fibros conector, care leaga alte tesu- Tirozina -nu este esentiala daca
turi, cum ar fi oasele, cartilajele, mu~chii, pie- exista destula fenilalanina.
lea ~i ligamentele, intre ele. Mucoproteinele Cisteina ~i cistina -nu sunt esentiale
sunt lubrifiantii corpului. deoarece permit daca exista destula metionina.
alunecarea legaturilor ~i u~ureazadegluti!ia.
Corpul omenesc 54 -AUMENTE PENTRU CRE.5TERE.51ENERG1E