CURS Bazele Corcewrii experimentale BAZELE CERCESART EXPERIMENTALE In ctapa actual a dezvoltisii gliinpitice gi tehnice, stiinja a devenit o forts nemijlociti de productie, constiruind factorul primordial al progresalu contemparan, in industria melalurgicd din jara roast are loc un amplu proces de inirodacere in productic a tehnclogiilor yi atlajelor moderne, th realizarea cliuia cercetarea stiintificd are un rol dewscbit Corcetarea stintificd este organizald in stans8i concordana cu ceringele productie’ mareriale, Silinta, prin dezvollatca corespunzitoare « cereetirilot eplicative si a celor fumdamentale, de perspectiv#, ajutl la prodrcerea de not wilaje tehnologice si instalatii_ cu performanfe superioars, procum si la porfeotionares tchnologiilor existonte si la descoperirea altora noi, in vederea reducerii consumurilor spectfice de materiale si energic, a cresterii productiviviti: muncii, simplifiedrii provesclor de productie gi seducerii cheltuielilor de productie. in tehnicd, in general, 0 deosebita pondere Tn cervetarca suiipificd o au cercetaile experimentale, onre constitule pe: de o paren criteriu de baz’ pentru verificarca adevarulai asupra ipate7elor teoriilorstiintiLice, iar pe de alti parte 6 sursa Dogar de depisaze a upor noi emostinpe, de naturd cantitativa gi calitativa, » uttor legi care stau la haz proceselor tehnice “Activitatea inginereasc# constituie actuatmente un tot unitar In care sunt organic integrate activivitile de productie, proieelare gi cercetare. De acces, insusires cunostingelor necesare eleborarit cercetzrilor experimentale, const problema mu nual # unui grup sestrins de specialigti care setiveazd nemijlocit 31 eercetaren stiintific preocupare contin inginerilor telmelogi. Jn vercetarile gtlintifice exist o unitate indisolubila.intre studiile teoretive si partea experimental a acestora, Studie worctice permit stabilitea interdependontel dine diferit parausetri ni proceselor tefmice, a legilor care stzu I bara fenomenclor, utilicand aparatel matematic si realizirile gilinpei in domeniile fizieii, chimici, tehnologiei ete. Cercetarile experimemile urmacese, pe de o parte, yevificarea adovérului ipotezelor gi teoriilor care an stat la bara shudillor eeferttoare la procesele cercewaie, Pe de alt parte, cervetarile experimentale permit investiyarca unor Feromene pentru care nu se pot objine rezuliate ou aplieabilitare practical pe cale teorclicd. datorité complexitajit acestora si necunoasterii in suficientti masuri a unor leyi care deiermind cvolofia.finomenului cerostar. Cercetatile in domcniul metaluegici si al constuctillor de masini vemdrese pesfectionarea telmologiilor clasice si jntrorucerea de procedec tehnologice noi, in special a celor neconventionale, bacale pe process fizice, ia scopal cregteri elicieetsi economize sia obfinerii de noi produse eu earacterstici supericare, competitive pe plan mordal sivare sé iamagazineze un edt mai mare volum de gindire telmolbgici, pentru a satisiace exigenfele erssednde ale felnicil gi, in spocial, ale (chnicilor de var! seronautica, enengetica nucleard, microelectronics. Tendintele pe plan mondial au in vedere imbundcitirea propriotifilor materialelor metalice, cereetirile stiitifice fiind orientete in acest domeniu in tumina noilor cuceriri ale fizici mederne privind topiturike metalice si oxidice, legatura veciprocd intre starea lichid’ si eee solidi, procum gi asupre unor probleme privind teoria imperivesianilor structari eristalme. sisterulut tehnologic si proceselor cave au loz, cercemres experimentald constinuie pentra moment, singura cale care permite obiinerea uno rezuliate sabisficdroare neeesare ulilizarii si perfectiondrii continue a tehno ogiilor si ecipamertelor tehnologice. Toate cervetirile experimentals contin masurerca uno> mairimi mecanive sau de alti neturd, fn regim static saw linamic, variabilele jn timp sau in inlerdepencemtz, folosind aparamurd gi mnijloace de masurare adecvattt, preluccarea datclor obtinue gi, ix final, stabilicea coneliziilor pe hava cérora se poate weee la valerifieates rezultatelor. Pe baza acestor rezuliate are loc pertectionarce (ehnologiilor gi @ utilajelor existente, realizarea de noi instalatii gi utilaje cu performanje superioare, descoperirea de noi tehnologii, utilizates rationala @ rraterialelor, @ energie! ete.LLANTURI SI METODE DE MASURARE FOLOSITE IN CERCETARI FUNDAMENTALE 1.1. Lantul de miasurase gi structara avestuia ‘Misurereareprozine un proces de cunonstere cars const din comipararea unei mrimé de mésurat cu 0 altd marime tle noveast natur cu peima si care este consideraté umitate de masurd, Rezultal wasurarii reprerintt valoarea pumericd a matimii masurate, Evactia fandamentalé a masurarii este: in care: cate miirimed mnasutetd Ny --valoarea numericé @ marin masurate X,-unitatea de masurd Procesul de malsurase a onei mari), ia genersl, este rai mult sau mai putin complex si se realizea7 cu uaul saa ertnulte instramente, aparate, dispccitive cic, care constituie o fastalafle de unisurare oe uebuie s& coatind §) masura. Prin masuré ve infeloge nilocol tehnic cate materia) zeazt unitatea de masuré, aoel Xn cu © eesizis determinaté. Metoda de wisurare se carooterizeaza prin tralteres operailor care se execute eu auton anmitor mijloaes jehnice Tn apumite conditii ehnico-economice si orennizatorice Lantul de wssurare se defineste ca sugcesiunea determi a operatilr a fazelos, mspecsis @ mi ijloacetor tehaiee {apame, dispositive, instaoyi ete) prin care se realizeaz an proces de Masur, Principalete etupe ale unui proces de masurere sas: 4) ebtineres informatisi primare despre uésimca de masurat sub Forma wnat semral oarecare: b)_ prelucrarea intormat obyiate: c) valorificaren ieformatiei sub forma indic@rii lizibile a tneegist utilizérit pontu celeule complexe ete entre rwalizaren acestor etape, lanful de misurare este format diz elements adocvste operafiilor 1 fazelor respective. Schema generals « lanfulti de masurare, privith sub aspectul cowalititt apartslor, dispozitivelor, instalatilor etc. ‘necesare efectuarll procesului de misurare este preventaté Th fig. 1. fin functie de procesul pe eave efectuenra clementele componente ale tangului de masurare, asesten sunt grupate pe diferite tipusi CAPTORUL — clementul cure preleveart mérimea de sisarat 51 pria urmnare uebule 6 fic sensibil ka marimea respectivi, ransmfind un semnal propertional cu aceastl maérime Captor goatin ca elemerte principale: iraductoarele, care po! fi plesare Gest pe obiectu! supus cercetirii sau pe clemente separste, puse in legilara cu object! suudiat TRADUCTOARELE — elemente asupre sdtora autionen7” o marime ée intrare (uarime de pasurat) transmijaind nfirime de feshe (xn senmmal) de natura digerita sau de aceeagi matur Vyaduetoasele Ia care onergia sau soninafele de jogire sunt fwizate in inlregime sau aproake in twtregime de sennaist de intrare, fi aexista a sursi exterioara sunt denumite wreductoars pasteacd pein Jotermediel tradaetourclor, din excerior in ebicctul studiat se introduce 0 energie sau un sempal de activars studiindune ofectele internctinnii acesteia cu obigctu! cenoetat, acesfea so pumese ‘rnduetoare active, in ee ear coa mai mare parte a sernnalului de feyise este furniaath de sursa de energie autiara- Jn pmcic®, cea mai larg wtiliaare o au tadnemarele clecries la cane seranatal de iegine este sub forma clectricl {curent, tensiane ele.). Deci, exceptand cazul tind marimea de masurare ¢ de natué electric’, traductoarcle electrics, in general, coavertese marimtea de msurat (termicd, chimicd, mosanica et.) imr-an seminal electric: MMasurarea so face direct 1a Domele traductorafui ow un disporitiy. de conectare care. asigurt inaeduvetsa aancarcler inn ciruit electric, cove realizea7a marines sensible si preeizia masurani DISPOZITIVUL DF CONECTARE a trductoruli in circatul elentie poste comutator ou plotur,erunel ean cuprorul cu traductoare are o pozifi fsa san eontaetoricolectod cu cantacte Blsaate, CONVFRTIZORUL - sterol de a modifica stmctura sempalului furnizat de tradueror“1 Bu “aaa ReoTe| voemoe_|e{_2roumo ‘aioe sexe | nang fae —| steountene) | encrnrol «— +] oe le ite enbere 1 eaneabe aenzoae paves! reset! H Baeuaue DENS pene * spe8125AMPLIFICATORUL —realizoazii amplificarea semnalnlui din circuit pentru a+ face mai uyor pereepstil yi capabll sf acjioneze, la iesivea lui, asupra aparatetor de radsurdi, iaregiserare ete. Cole amplificatoare mérese veloarea seranalalui pistdindu-i euergia constant i tiup ee altle introduc energie jndrind nu urna amplitudinea ei si puterca semaalului, Cnreatse folosese dou tipuri de aruplificatoare: > cu freoven{d purtatoare (la intrerea amplificatnarelor so aplie# ua semnal meciufst realizat prin alimentarea ‘irouitului clectrie eu un curentaltemativ de freeventd audio), > decurent continuu (sermalal de intsare si cel ampiificat sunt de cuteat continu), FILTRU — moditicd forma sonmatulu’ furnizind numai animile aspecte necesare pune tn evidenta a marin de sndaurat refinind aspeetcle eslorne acesieia care ar putea avee influen|é ssupra mvisurdd] marian studiate CODIFICATORIT — au rolul de a transforma o mfrime analogic& intr-uma numeried, astfel ei pot primi de fa ut traduclor analogic ua semmal continan variabil cu mérimea mdsuras8 (ca 0 tensiuae eleciomotoae), pe care 0 crausfornd in semnale discontinue, respectiv 6 succesinne de impulsuri care conform unui aaunit ced reprezintd valoarea numerica a marimii misurate. TRANSCODIFICA TORII — fae trecerea de la un cod Is atl DECODIFICATORIT — transforma o mérime nameried fntr-una analogica REGISTRATOARELR sau MEMORILE (DISPOITIVELE DE MEMORARE) — av rolul de a pasta rezuliatele masuraii Intre momenta] cfectudti sale si momentul cdnd sunt folosite in cadral corcetaril ofectuate, PISPOITIVELE DE EXTRAGERE — ct rol de a extrage din thregistratoare saa miemorii, materietel informational in vederea ulilizavii lui in coatinuare pentru diferite ealeule ete, RECEPTORI saw DISPOZILIVET# DE LECTURA -- am rob s& furnizeze masura fh yederea ofteit reatleatulud sndsurdti (2x: sori gradate po care se deplascavé un indicator, rablouri pe care apar valor} mumerice ete) CALCULATOARELE — permit exploatares sugericaré a detelor misuratorilor, efectuarea simmultan sau. decalal In ‘timp a scestora prin cxecularea unor caleule matematicc, Jn schema generalé (fig. 1) sunt prezontate patru variante de obfinere a ‘nformatici rezultate is arma uni proces de misurare, Ficinduese precizarea ci mu sunt epuizate tn taalitate acesie pesibiligiyi, So observa din schema general cd exist un lant de misurare ou generator de activare precurm si Mu8 acesta, functie de sipul traductoratni folostt, adeevat procesalui de masurare respeativ. De acemenca, schema preventer nu este obligaloric pentra towe procesele de mlsurare: exis in practical tomeroare covet experimentale la care acest lan{ confine numai o parte dit elementele proventate tn schema general, Ex; ka thomas adicd oiunci ofind primirea informatie! se face la distanje mari fail de tecul und a fest prelevet, niu! demasurare va tebui s8 coming gf sloments gpecifice pentru transmniterea semnalelor la distal Fiecare element al laoyului de miisurare are © anmmitt fimctic de transfer. adicd acen caracteristicd ce reflecia relatia legatura motional dintre marimea de intears/mézimea aplicatd si mirimea de ies Report dintre accste dous mirimi defineste sensibilitates sparatulut Functin de mansfer a anut lang de misurare se ohtine Indnd in considerare funetille de taser ale elementelor compeneote, adiea prin exprimarca egAtuci fmpetionale dines semantol de insrare aplient Je captor pan 1a Faspunsul de iegire obtinnt la elemental terminal statice: ® dinamice: e statistics, ‘DupA mordul de obtinere a rezultatebor masurdrii exists > metode de mésurare direct’ - la care marimea de masurare se objine nemijlocit; } metode de misurare inditcere ~ cand sezultatele se obtin pe bazw anei relati de calcul in care invervin reaultatele altor méisuri Metodele de misurare indinecte an fa baz rela| explicite, Tz determinorea puterii elective s2 fee cu warmer, dupa relafie: P= UU 1, care contine dows clementie Pile, ural pens fersiuuca U si akul peotra carentul T, un dispozitiy electrodinamic care deter ind un capt dgotiv proportional cu produsus U Lgl apoi edaptorul caze permite eitiren direct a valorii pull. La baza metodelor indicecte de mssurare sau gi slat fnplicite, de ex.:cveficienti de varaglecu (eryperatasa ty +. care se determina cu relafia (1). Rs nig lea opbrsast ibe (el) af roe fin acest ultim cor. efectuarea unui set de masutiti, emorarce unui muni de valor xi, mai ales, preloerarea lor prin code leborioase de caleul nu mei este posibil si se realizeze concomitent, cu aparate rclativ simple, ela metodele indirecte explicite. in ascmenea cazurl esto necesari fie imerventia direct a operatorului, tie utilizarea de sisteme de sutomatizare si de caloul programabile, alearuind instalatti complexe de mésurare, Pentru detenninarea coeficientilorin exemplut considerat sac plrca c& sunt necosare trei masurri ale revistentel Re ta tel temperatri difeil, cu cere s8 se ralizaze an sistem de tei evuai prin rezolvarea carla rezuld dy Bs. O dfol de matare a problemel ar conduce la soluyii valabile nummai penira cele (rei temperaturi sau penta o gemf Festriad, of intoresee7& corelatia sf ie adevirall pentra 0 gam largi de varia ale lui @. Obyinerea uno: soba Coveole Iraplied efeetuarea ural numr mare de misurdei In imteg domoniul pentru care se urrréreste valabiieatea related, astfel Tneét se inglobeze o cantitste ct tai mare de unformate prvind carzctens| dependentci RUE) “Aceasta conduce la formares tinui sistem cu un numir de ecuatiimnal maxe (ea mult) devét numirul de necunoseute, cane cute incomapatibi, Se recurge, in acest ca7, fa 0 revolvarc aproximetivd, una dintre mcbydele folosite in acest Soop find zceea t eelor mai nicl pauate. Solusile aproximetive astfel obfimite verfick en o anumita eroare rele a dependent, dae ir orice pune: 2] domeniulti pe care au st calculi coeficientii. Dao# atructura related owe Spicovata $1 dita se udlizeazi an numnBr sufisert de eave de valosi se poate oblin ea eroarea maxima 6 apa to depagenscd o Emit? acceptabila, Asie, previzia meiodclor indirecte bazate pe zulaii implicte depinde de precizia ngsuririor dhecte, dar side partes de calcul unde fntervin adesea aovonimati, De aseinevea,asigurares Sonstantel conditilor in care se fae mpisuriaile constituie o problem ce trebuie tratstl cu atentie, Devi, in cadrul acestor metode intervin operatii complicate de celeul care fac apel la domenii de vérf ale evematillor aplicate, clan suat Teoria estimayei, teoria modelclor, tori caleulelor aproximative evs. partex de Caisul ocupand un Joc mull mai important deca procesul experimental de masurare aga cart a ‘fost prezcatat ha masurarile directs. ruin deavoltaron a:it a unor aspecte teorctice privind modelele matentatice cit si prin progresele: tehnologive in emeniul calculstoarelor, metodele iadirccrs implicilo au inezput si capete o wrlizare fot sai largd st au apart st tonipamente ¢1 instalaii complese de masurare si caleul care facliteaza aplicarea Tor 6Meradele de masutere cirect4 permit evaluarea nutri de mifsurat prin comparatie cu us etalon. Comparalia poate face simulton sau suecesiv. Metorla de misurare prin comparefic succesiva poate fi prisita en o metodai de Eesti re care prezinta particularkauea e& disporitival de mfsurat are o memtori propric, De esemply dispozitivele arernice de asuret care inti in compunetea sparaiclor de surat cu citre directa, au © momore propsis, srewrializavé pri resoanele antagoniste sav bonzile 6 rorsiane, prin intermedia! carota se realize ctalonoren prealebila a aparatului, Meiode de comparazie simumltand pot fi a) diferenfsle, im eazul Jn cate midsimen de mAsurat se compard cu un elon si se mésoash diferonte (exemplu: intercomparares ceasurilor aucmiice ele.) by de 2200, caz particular al metodvlor diferentiale in caval tn care diferemia devine wal (exemplus part electronice ets. ©) de coincidena, prin caus se urmieste suprupunerea unor repere (exer: sublet). Dypi raportul celor doufi mirimi care se compara metadele de compart pet A: 2) comparetis 1:1, eénd cele dow mirimi ce se ccmpars au valor! apropate fnlee cle (exempla balenta eu brate egale), 1) comparagie Ta sau rate ingle). find misurarea se fave prin adiricnare sau prin metode de raport {excmplu: belemia cu 13. Ciewalre electrice pentru conectares traductoare! or Trnduotoarele folosite pe soara larga In cervedile experimentals sunt (raduetoarele eJeetronice, Datoritd marimii de insure. la dogren ooestora se cbfine un semaal care ce obicei este 0 texsiune clecirca, « eared withne este proportionald cu marimea mecanici ce exciti traductora] Poncru vercetarca proceseloy, respectiv mmarimilor ce se mésoard in rogim static sau dinamnic, & fenomencler din fovim staionar at wanaitory,aparauura de mnisurse folositi, ees ix mod obignuit wn semnal de intrare desl do mare. De accea in lantul de masurare. itaductorul esie coueclat intr-un circuit electric care, dupa cur s-8 aratal, mareste sensibilitatea si procizia masurdii, sevitul electric ip care se conecteazi traductoarele poate f: > puntes Wheaistone, pencrw masuriri statice sau cinamtice, % cirouttul potentiomettic, pentru misuriri dinamice intre aeeste dovil ciceuite, cel mai larg utilizat este irevital in puste Wheatstone, datorité avantajelor pe care fe prozinti fati de circuitel potentiometric 51 anume: > o mai mare There Te axanjaree cireuitolai (conestarea traduetorutvi) in vederea melt semnalulul de sire a compensivi variatiei de termperatura yi @ anulaci sau separiaii elementelor variable; > posibilitatea indicarii exacte ¢ mariapilor statice si dinamice suprapuse: > eliminarea aproage completa a crorilor datorate modificiilor rezisientelor conductorilor de legit eircuilil in punte si sursa de alimentaire cu cureut [Mimentarea circuitulut elecizis se poate face cu erent continust sau alternativ. Fievare din aceste alimentir! prevind avaninje $1 dezavantaje, a caror imports’ webuie aprecials, avind in vedere si object] masurdii (cercctéxi experimencale),Afimeniarea cu cuvent continuu prezina urm&toarele avanteje prine/pale: 3 circuitul de echilibrare este ugor de realizat, tind un cireuitsimplu nevistiv: in caval masundrilor dinamice, Zolosind cireuitul potentiometric, se pot uillza amplificatori obisouitt de ‘utent alternativ care, aleginduci corespunzaion, permit masurari de fenomene cu frecvenfi oricat de mare. ¥ Dezavamtajul principal al acestei alimentasi apare la misurarile statice, la care se impure utilizarea amplifieatorilor de curent contimaa foarte stabili, deci de constructic foarte costisitcare, De asemenea, apar erori ce pot falsifica enfisurfirile, datoritd efectuln) de tennoeupla la lipiturile disstre coudactori. La alimentarea ov curent altemativ se inverseaza avantgjele si devavantajele de ta cea de caront continun. Ast(cl, circuital de echilibrare se complic datoritt faptului c& pe Hing echilibrarca rezisliva circuitutui este necesard si tuna de faz& (capacitiva). Freevenra fenomenclor matsuate esi Timtal@ Ja (0 ... 2004 din freeventa curentula de glimentare, in schinib se simplified foarte mult constractia amplificatorului, ac efectal de tennoeuple al lipitaritor nu are influen|é.asupra masurariloz. In goneral, s¢-utilizeaza gursele de alimentarc cu tensiune constanl2, Le traductoarele cx semivondactoare, dovarece aan varia{i wieri de rezistenti, decd tensiuzca de alimentare esta constant, se modifica intensitetea curcami, ceca fee duce la neliniaritarea citcuitului electric. Penimu a se evita acest fenomen, se secomanda utifizarca surselor de alimentare eu curen: constan!, 1.3.1. Cironitul electric ‘n punie Whealstone Puntea Wheatstome (Lig.2) este Formard din patru rezistene Ry, Ray Ri, Re, care formenza cele patry brate ale pur intre care una, doul sem toate reprezint rezistenja traductoarslor (cup cum se concereazt la punta, unu, doull sau patru taductoure), iar celelake sunt revistente fixe, avand valori cunosemte, ih montajul clasic, aceasii punte este Flimentati de la 6 sutsé de cufent consinun, le tensinnea U, iar pe diagonals Ue masurare esto comeviat mn galvanometru G oc are rezistenfa intemd Ra (rezistenjs aparatului de masurate} Fig. 2— Schema gonevalé a puntii Wheatstone Pensru stabilires curentulni 1, care trece prin instrumentul de masura. se aplicd togile Ini KiechholY, rezuhanal find sase ecuasii cu gase necimoscute Ceurentit [y, 1, Ty la din fiecars bra{ al punfii, I~ curentul din diagonala de alimentare * 1,) din vezelvatea c&nuia se objine:RRs - Ray a —__ 1 Big(R 2 RMR, +R) RyRy 7 Hy)4 Rl + Ry) M Diferenta de potential dintre puncicle diagonalei de masurare este: RlRiRy —R; Rael (8,8 - BR.) a ReslR + RVR Ry) RRR, RY RRR +R) Cu ejutoral seestor doud relat se analizeazA majoriatea problemelor legate Je meloda de rAswnare ou puntile Whetstone, ‘Dec intensitalee eutertul care trece prin diagonala de masurere este mol (Lg =O, stun ponies este echilibral, in care caz rezistenjcle puntii trebuie si satis [sc condita: RyRy = Ry Ry Qe) Crice moditicars guferia de una din sele patra rezistenfe va aizem starea de echitibra a pungil (4 dezechilibra pumee) avénd co uimare tecerea mui curent prin diagonala de masurare (Jy, # 0), cunent cure camoterizeazi acesstl macificare de rezistentl sia edcci marime este exprimata prin relalie (1). Daca pnica este alimentata ¢u curen altesnativ, bratele pani) su mai pot fi considerate rezistente ohmnice, ci impedante do forma Z=R+- JX. In avest caus relia curertului ee tees prin iesteumenlal de mAsurd este analoagi cu (1). in care isd se inlociese revistetele, cu inpedantole eorespun7atoare “Metodcle de masurere cu puntea Wheatstone sant urmatoarele: mofoda puntii echilibrate (metoda de ero): > metoda punfil devechilibrate; © mezoda pantii de refering Se anclizeama, 10 continuare, welodele de masurare ca pustea Whealstone in cazu) eotestirit In clreuit & Be promlor resistive la care modificares revisenlei R cu AR, cate provoact varagi tensiuad) de iesice din pute este exprimata de relafia: AR=B-Re a fin core: K —__osto constanta traductorului R ——- redisten|s traductorului 4g —_ = deformatin specifin (# = AI/4) In care Al este deformafi taduotorulu crea i corespunde wariajia do i AR, iar 2 este knngasmea initialaa finului, Metoda punt ecilibrate. Initial pariea este echiibratd, deci curentut in diugonala de masurare este nil ( I= } Variatia AR a vezistenei taductoralui eroeacl dezechiibreres purtti (Ty #0) si prin instramentul de misurs rece un cuvent a cérui mime este daik de relatia (1). Penira a se reechilibra puntea, se inureduce in circuit © revisten|A adijionald a cérei valoare este in functic de variate rezistensel de echilibret Meioda esic precisa gi se folosogte Lu masurdic statice gla etefonarea ceptor. Din condigia de echilibrave cxprimatS de eclatia (3), in ea7ul alimentarii cy eurent continyu, cerults 9deci reristentele sew impedanfele din bretle olurate wehuie si fic proporionsle. Deci, pent ca purtea St fie sehiforata. mu cate noveser co Tezstentele sax impedangele taturor brafetor punult sé ie ceale ints ele, find posibifi uilizerea uoor treducloare de difer'te rczistente sau impedante, i finefie de conditile si posibititagile concrete de masurare chitibewven punfi--atit inainte de inecperea masurdt, oft i dapd efectustes acestela— se poate face revistente variabile intoduse in cirevitul puntii sam exterioare accstuia. Yn caaul introducril redistenpsi variabile in interiorul pumii Gig. 3). accasia se Teaga in paral cx brapl punbii, deoarexe ix cazn! ind ay fi concctaté in serie, reaistenfa craactelor poate aves Variatii comparabile, ca ordi de marimae, ci variayile utile ale revissnte! teaductorutui rest mod de echilibrere sc folososte mot rar in masuriridirecte, milizandu-se curent Ia etelonarea circuitelor gi la detenninarea constantel mreductorulu v bio, 4 —Schema de echilibsare a pun eu rezissente varabiie tn interforal acesteiaFig. 4— Schema de echilibrare a pantii Whealsione cov patentiometrul moctat in nodal diagonalel de misarars fn constructia aparatelor de misurare se utilizeazt metoda. echilipririi puntii cu rezistente exterioare acesteia, adic oa rezistena variabifi nefiednd parte dit unu) din brayele punt fn acest cuz, rezistentele de contact find eucrioaze pu, nu intervin in condifa de cchilibrare, existind totodatl 0 foarle buns finjartete intre rezistenta ae erratic cea a clomentilti de regia}. Prine cele mai curent scheme pentea echilibraren eu rezistont extcrioard punk este cea la care se foloseste un potentiomettu mortat in medal dingonale; de msursre asd revisterta potentiometrulul este 7 gf corsiderind oi pumten este ehilibrata end perie potenfiometruut se fla jp pozitia @ ,rezulti egalitalea: RRs a= Ry Considerdnd rezisemta waductorului Rj, dopa doformatea acestuia cerstenta se modifica eu AM. Fentu ¢ reechifbra pustea, peria polenf.ometrulu tebuie deplasatl dim punctul a, int-un puss nctat ou € pe figura. in general. pozitie porentiometilai sunt eealonate in functic de marae rezistenteloy ce Conmenzit bragcle puntii si devvonstanta trductorului, ceea co permite determinsten direcit a deformatiei species traductorului corespunzitoare diferentel dintre pozitia nitila @ si cea final ¢. eloda pun devechilihats. Asomdattor metode’ punt echilbrate sin acest caz, putes. ests inal cchitibrati, deci Zp, 0. Co urmare a variatici rezsteriei ohmice @ triduetorutu, in limite reste, apare 9 variatie a felensiatit curentului ce cece prin dlagonala de indsucare a pant sia dizerentel de porential dine exten aeetel diagouale (Fi). Dach pe diagonala de migurare so conecteazd wr. Insiament de misurh de impedanti tried (gulvanometra) se misoard intensitaton curencul ce ioce prin aceasti diagonal. tLvs Fig, 5 ~ Schema utifizatii punjii dezechilibrate. Decarece, variatia de rezistengi AR) a tadvctorulsi este foerte miei im eaport ow rezisterta Ry, neliniaritanen funetiei Ep, = f(R)), inveoduce erori de misurare care se pot neglja jin mod practic, eroarea de neliniaritate nu Gepigoge 0.3... 0,4% din valorile extreme sie dotteninlui de variate, coos ce satistave eerligele de preczie ake tensometrici electrice. Proportionalitatea dinme alungitea (sau mrimen care o provoact) si variagin AR a rezislente} maduetcrult, pe de 9 parts si proportonaltatea divtre varatin AR i intersitten Fy, pe de al parte, permite sf xe etaloneze seals instrumertului ditedt in valori ale mirimil de masural, Dacd metoda puntii dezechilibrace prezinti evanlaj! unei reduceri a timpului de efeetunre a misurari, dooerece ru este neces’ decit o oporalio de echilibrare initial a puntii, in schimb are dezavantaful ef veloarea curentulai Ty pris care so indisg valoaton macinii de masural, devine de teonstunea (7 de alimentars 2 punt, indi galvanometrtiui puvdnd fi deci afectate de fluctuate valori acestei fensiumi, Pungle tensomettice modame sunt prevaauts cu amplifiestor cu impecantd de inbere foarte mare si In atest cas 8° mniveara, in Woe de intensitatea curentului, diterenja de potential dintee exicemitifle d'agonsle! de wAsurare, De fasamenoa, prin etalonare se masoar’ diract deformatia sau muirimea care @ creat-o. fn majoritates cazurilos, in cercetarile cxperimentale, Joud sau loate bratele punfii sunt consti: din traductoare. Cacel geneval est ool al moniajului fn care cele patra brate ale punti sunt formate din traductoare 2 ctor rezisents -vatiaz’ din cauza deformayie’ sau a varialici de ‘emperatur8, ‘Variatit tm acelasi sens (pezitive sau negative) ale rezistentolor tadustoarefor dix bratele cpuse ale pump (A 91 Ry sau Ry § Ry) 96 insumew3, iar varias in uovlasi sons ale eAstentelortradetoarelor din brafe slatarate (Ry gi By) sau (Ry si R,) se scad, Deck. punten insumeazl deformatile de sens contrar si svade tate cle pe cele de avelagi semn dete de traductoarele conectale in braje alaiurate si respectiv atuna deformatiite de eceleyi sem, jar pe cele de sein contrat le scade, dave uaductearcle conevtate ia brage opuse Rezulta cf folosirca a doat san mai ales a patra truductoure duce [a sndiirea sensibilitag musuravii, dact se conecteaza. tu mod convenabil, in brafe, fn cazul cand, in ecclagi brat al puntii se monteacl mai multe fraductoare (de exempla # lraductoare de rezistentt 'R), nu se obfine o cresiere e sersibilitini montajulul, deoaccce semmnatul obfinut este properfional cv:Metoda pont de referintd, Accasc este o motodai de zero la care ecillbrarce punt de wAsue | (ig.6) unde se Case prntr-o tezistenf variebila, ci prin-ap seranal egal $i de scorn contrar, dat de puntes I. Este necesar ca tensiuie a Mmowtare ale celor dova pint sa fe egale, i acest scop inoducinds-se tp circuits de alimentare rezisenfele varisbile Ry gi Re La inceputul misuriirii se reglea7 potentiometrul, astfol ca prin instrumentul de misura si nu treacd nici un curent, Cand rezistonta Rj a tradnctorulii isi modified valoarea, puntea se dezechilibreact, Reechilibrarea se fave odificdnd recistenta R} pant ce insirumentul de masucdi nu mai indica trecetea curentulul, Rezisiente Ri este lot un traductor, ‘ipit pe o fameld, cate poate fi deformard eu un guruh micrometrie a care: doplasere se etzloneaz in mod corespundator, Deplasnzea gurubvital micrometris se poste face manuel sau pritrun servomecanism, care deplascazi i» scelagi timp gi un indicator pe cadranul unui aparat ‘Metoda puntii de roferingk se Foloseste pentru masurri in regimn static, 43.2, Cireuitul potentiometric Este cel mai simpla cixcoit en care se poate pune in evilentk varigfia rezistentei ohmice a traductorulul, Nu da isi posibilitatea mvirit vensibiliati gi selectarti maimii de masurct, fu modul in care 2 realizeaza acestea en circutitul Pee unte, Circaimal potensometric este potrivit penta misurarea defermattilo: pur divamice i total necervsptinziinare penta masuruen defermaliler stitice eau a componentei statice « solicitirilor ccmbinste: statice gi dinamice 3c Osciloseop fe) U+ AU Re Amplificator a b Fig. 7-Scheme ale ciret Jui poteniometrie Ckeuitul eale format din doui recistente Cig, 7a.) din care una este redistena Ia balast Rp, a cdrei Tunctie principal exc de a iemtine mtesita.ca curentaui in cca a valoare relat constant’ sl indepentont de Voriatii ale rezistentei waductorulut R, care constituie eon de-a dous rezisrents « cireuituly In regin permanent, adiva in condi fa care traductoral este nadaformal,rensitmnes ‘a bornele traductorulu este R ty + Ry unde: E reprezirea tensiunea de alimentare. ‘Dac rezistenza aductorului, daoriti deformatie’ specifice & varie7d cu AR, Ia iesirea taductoralui, pe lang fensiunea constant Ug, apare gi varinfie de tensiune AU in conditii normale de functionare ch constant U7, este de 10°... 10° ori mai mare devat variet 000-107, & = 2), tensiunea 120...500-2, curental care parcurge traduccomul ajunge pana la 30 1A, & de tonsiunc AU’, datorits veriagicl rezistentel aductorului AR, into astfel de sitayie AU,y nu poate fi sau este fourte grou sesizabil pe un instamen! ¢e mswrare, De aceea este nosesar ca, alimentind eirouitul cw un cwrent contimma, sf se blocheze componena permanentit a tersiunit Ccorespincéter siwuatiel in care (aductovul este nedeformat), mirindu-se doar eumponents vatiabili ctocanta se eealicaard inteoducénd wn condensator ‘nire iesitea circuiului potentiometric gi intansa aperstubut de amplificere sau mésurere (fig. 7b). in acest fel cisoxitul servegle in exclusivitaie pentru misurarca soliewarilor_ ciramize pare Vatiatia tensiunii de iesire este proportional cu. tensimea de alimentare circuituiui, ew marimea deformatict specifics, cu constanta teaduotoralui gi ou o fanesle de raporul Ky /R, cere este mumit factor carscterist al cirouhwlwi. iu cazu! particular in care Rp / R, este egal cu unitatea, variatia iensiuaii de iesire este: AG y Tensiunen de ieyire a circvituls potentiometric nu variazd liniar eu variatia rezistenfs{ teductorului, decdt deet aoestd constan este mic& in raport cu rozistenja de balast. Practc, nefinisritates ate valor! seglijabile in cxatl in cure reportul Rp /R, este ogal cu anitatea sau mai mare (curen: are valor! tre 1... 3), 4rea semnaJulai AUy,, poaus fi matt prin marirce intenstit caventulu’ de alimentare. Acesta are ins o caloare limitwid superiourd, dat de limita de ineateire 9 teaductornlui, care depinde de mai mulfi factor ca: Shncnsiunile $i forma tradvctorlut, conduetibiltaten fermicd & ‘materialulud din care este excoutatd piesa pe care Se Tipeste traductorul ete. PRINCIPIILE $1 CARACTERTZAREA GENERALA A PRINCIPALELOR TIPUR! DE TRADUCTOARE ‘Tvaductoarole, en elemente ale Janjului de mésurare (aparatslor de miurl) Sndeplinese functis de a convert o tice (ove de inure) Into até macime de natar dite, ou scopul faciliterii procesulti de masurare. fn fonctie de navors mérim de iesire exist diverse tipuri de maductoare. dintre care cele mai folosite din mod Curem) in percerile experimentaie eunt vaduetoarele cleetice, 1a care mirimea de iegire este de ancuré electricd, aoe de natura mgmt wansformate (termice, concentrti cine, raat, mecariee ete.) -treducioarcle fn gencral si cele electiice in perticular, eare vor fi prezontate indeoschi prezentate, pot 4 elasificate jy mai mou felurl, dupa diferite erterii, Criteriul de bazt, dupé care umductoarcle se diferentiazs, il constituic rine! de functionare. Dupf acest river, srashucoareleelestiee, potfi de unnatearcle tiputi: 4} traduewoare paramettice sau cu varitie de impedanta (rezistive, inductive, capaciive ele); sp traductoore eoneratoure sans energetice eletrodinanies,fo\oelectrice, pleelecties eX.) La traductoorele parametrive, marines ncelocrried este transformatd fnr-wn parnneint (andime) clecitiod, fiind aeaaaescorardo surck de energie aUsiiad, fla raduetoarely energetic, rrimea ncclectn este transformant inte-> tensiunea elecirommotoere. sare are lec transformarea mai nil de mi@surat, pot fi % traductoare ditecte % traduetcare complexe La prima gropa, convertiroa mfr de nasurat se face In mod diree! 6 alta yndrime (de iegire). De exemplu, ta cantare elecriee directe marimea cleciried modifionti san ygoneraté fn traductor depinde in mod neiijlocit de aarymen de midcurer, Traductaarcle e'ectrice complese stat avelen care climin8 teptet influeetele marimilor care veunt supuse MASuraN, dar care ineorese Fanomend! cercstal, sav care efecwieadt rensformari ancvesive de vpavion! pentro 2 realiza, cu sensibilitatea necesen,tracucerea maria de snfetyat in semmale clecirice. TRADUCTOARE DIRECTE, Craductoarele reristive, Sunt ficute dintram fir metalic sau o folie subtire care ere proprietatea de a-si modifica revistenta clectricd proportioual ca deformafis. pentru ca un aoifel de fir sublire 3% posi fi manuit cu usurinpa, el este Lipide ua supe de hartic sou materiat plastic sau este riontat pe o anneUur. Prinul tip este cunoseut sp ‘denumirea de weduetor rezisior fipi iar oellalt Feeornelipt, Tmductori rerstvi lip au cea mai larga ullizare ip eercettile ‘experimentale, find Tracfia cupioarolor pentru mAsurarca ‘iwi nude mare de diferite warns ea: ceforkari unitare, forte. presiuni, momente de risuaire ele. Larga wilizare a acestor Waducloar® $@ datoreste in principal simplitatti for, aurnges de aplicare pe piesa supus cereefrii seu pe elementel elastic 3) captorului, ceca ce oferd. posibilitati mari users fon quasurarior In consi de locra complicate si difisie, precie bund i tm gencral un cost redas al luetitilor de cereetare Prinejpiul de fanctionars al tadctorulul rezistiv so bazoaxl pe relatia care oxprimd rozistenya clectrica Ba unui fir de sectiune constantl (element ohmic de eiseuil):t R- PS (ol in eare: pesto reristivitatea materiatolu fini, im Cm: {——~tungimea firatai, ia ms S$ ~seotiunea ral, a0" ve baz aceste! relat traductoarele pot misurs marimi electrice care produc vactayia: sb rozistivititt p a materialuus finalui (de exemplu, termorezistentele)> “ Aungimii 7 a conductoralui (traductoarele revstatice, tensometrice ote.) 4 sectiunen Sa conducturulai sau semiconductors, Rolatia dintre vatiayia rezistenjsi elcowries traductorului rezistor este: gi doformotis specifici a elemenmlui sensibil (fir sau folic) al Md AR 1 KR san ani. Re 4n care: (K' este coefisientul de sensibilixac al eementuln sensibil al Paduetnrul Ro -reeistonja electric# initial a firalui sau foliek: [AR ~variafia de revistentd datoriti deformaticl: 1 = bengimen initial a firului sau fotieis AL - variafia lungimii firului sau folici; _-deformatia specifica ia care este supus fisul seu Folia, De mentionat cf coeticintul de sersibilitate B", earasteizeezi suai matetialul din care este ‘Bout elemensal scasibil, De exemplu, pent constania. K' = 19 .. 2,15 pent etom-nichel KY = 245 2,3; pentru manganiy X* AF OS Sensibilvetea treductorulai tn ansamblu, incluzand jnflaenta elementelui sensibil, aconfigurayici sake, a suportulai, aderivolui ebc. sc exptima priny-c reletic analog: x ar L in care K este seusibtliauca traductoralai, demmnit® constants waduetonulut si care se delemin’ pentru fiesare traductor in parte 16Sersibiliatea la temperamnra are de oserrence important, deourece aparatul de mésurd tnreshireara varias Os sere ae electric a malne‘orulu tonsometcic ris, lh a putea deosebi pe cea datortd variayel de deformate seriall otal varie? de womperaturd. Coeficientul de sensibiltate Ja temperatur este defini ca vara elaing arezistonte’ AR/R, pentru variatig lemperatunit cu 1"C. Valorie sensiblirai ta temperawsa depind de meterial elermentului sensbil, ca de exempla: ponary constantan (- 50... £50)-JO"*; pentru crompichel (150 G0... 120)-10°* 173)-107%; pentru mangani Jn functie deci de condifiile tn care se desfigoard corcetatile, trebuie ales in mod corespunzator traducwrul gi din punct de vedere al sensibilitanii la temperstora. ‘in general, se recomenda ca 'a solicitiri statice. la care sarcia $€ mmentine constant ix timp o» “eraperatura peate vari, sf se ublizeze constantanal care dest anal palin sensibil la Goformaie. ere sensibiltate recusd la temporetura. Penta solic dinamice se prefers meterialele cu coeficiet de serie Ta geformatie mare. desi au sensibililate la temperawd ridicala. De obieei inst pentru climing Tnilvcete lemperauili asupra variiet de reziseoti olmic = traductoralyi, se folosese diferte mnilosce de Goopencare 4 acestel Variali in special conectarca 'ncircuitul cloctic (puntea Wheetstone) traduetoarclor f mod adgcvat acestui soop. oziatenja ohnicd a raductorului tensomacirice revistv, trebule sa aibé valort cét mai mari, peotra a se obtine un somal util c&t mai mare. Evident ca rezistenya ohmica a traductorului trebuie sf aibé valori mult mai mari devat se uctoarelor de legaturi, Valorie obisnnice ale recistsnjei chmise a waductoarolor wesemetrice restive sumt; 120, 246, 360, 500 Q, iar odnd este nevesar Se poale ajunge chiar la 5000 ©, Pentru a se obting astfel de rezistene ohmice. trebuie ¢a mmaterialul elomeniului ensibil 3% aibi o rezistivitate mare si diametrul firuui sau gyosinasa folie s@ De toerto a 115 .,, 0,020-mmn, iar grosisrea foliei 0,001 ... 0,012 mm). Cea mai larg& utilizare atraductoate'or lensometive rezistive © au ecle fipite Construct traduclonrelor tensemetrive rezistive lipte difort in principal dupi tipul clementulu. sensibil ~ cu fir ease foe - si dup’ Somes acestoia, Desigur ef rai intervin perurs stabiliea tipalui taductoretul sf alte elemente: materialul, felol suportului, pul legitarii ou firele de conexime otc. Principalele tipuri consteustive de tradctoare rezistive Tipte sunt: 4+ pentru cele tir: cw gill pland, ou grila plant [it seusibiitas transversal, rozete, infignrte; <> pentna cele cn tie: cu gilt pland Cir sensibittute transversal, rozele, pent uflizari speciale (chelate de pests, spiral ete.) Oo ig. 8 — Tradustoare ev gill plan’ Traduetoarele oa grilé pland (fia. 8) an portiunile recilinii de fir racordate prin porjluni semicirouare, Bara rackitonhi, adied Wungimea acti 1, nu poate {i sub 5 mm, deoarvee la bare mic creste substantial inflaen(a nepativl a portinnior racordate asupra sensibittagii maduotorolui. Se fabric’ de obicel cu baze de 3 «ST sm Panera afiliearl obisaite, avila se face eu spirale met mari (grils plant card), far pentrn cele de rezisten{Z mare Ye fare mumirul de spire ste mare, dstanta iutre re este micd (gril piand find), Traduvotoerele ou gis plead re Wwpermit o dsipare wai bund efldurii si deci suporta un curent rma mate {ou eres 50% decit la traductorul eu 78 fina). Traductourcle ou gel pluk fied sensibilitawe transversal (fig, Sa} constmke oo jnloouirea_portinnitor vreviereulare, ca Buca} de condvotor de sestime mult mai mare, sudate Inte frele paralcle alaturate. Se elisnina see sfoetul determaiel pecperdicvare pe directa deanisurare, docasece revista ‘firclor transversele fiind foarie waica sun. praci¢ insensibite la deformapit transvorsale, Se wrlizeaza In earl cénd doformatile wansversale pot rence inluentt apreciabil2 esupre. rezultatulai msurisilor, Eliminarea senstbiltii mansversale are, teloderd, ca Shoot eresterca sensibibiigi traductorulbi (ereste constarca traductorutui a » Fig. 9 — Tradnotoare tersomotriee recistive cu fir a= ca grila plans fir8 sonaililate wansversali;b — infasurat. “Treductoarele Pfisusate (fiz, 96) sunt constraite prin infigararen firulul seasibi pe on cilindeu de hértic subrire bay care acest se turtesie si Se peste pe un suport, [iru prorentind-se astfel sub forma unei finii in zigzag. Ase seeciltate waneversalt odusd $3 pose 7 constrait fa ungimi foane mit (baza de 1,5 aim Ia o tezistema de 50 2), se eompora mai bine Ja cboseals, dur au comportare rea din punst de vedere al stebititati, al Zevomenalui Tigeiesis shal Mugjolui, iar disiparce cAlduii se face mai grew, supertind dec! up eurent de eixea 5 ori mai mic decdt la traductoarele cu yrila plana. srradyctoarele de tip rezeta fig. 1a, b,c, d) sunt constraite din mai mute grile Hite pe avelagi suport si permit arn tarea defommatilor speciBice pe dood aut. tui diroctit plane; astfel rozcta cu dom grile perpendiculare se foloseste elind se cunose directiile princip: or, iar cele on eel grile — la 45° sau 60" -- dnd su se ite principale ds deformaie. La misurare se Jenga traductoarelerozetel a puns. 8 gjutoral unei cul Seremrectare gi se citose defonnetille n dirccyie lot. Se ia ca direct de refer oxs ‘wmnia dintre tradueteare, tn aga fl ca direc ile eolorialte sf fie date de unglhiuri masurate ip sens Trigonomtie fati do directia de reforint. = | —_ 4 a b e a ig. 10 - Traduectoare texsometrice sozistive eu fir de tip rozetd. retuemven datelor fimizate de aceste rozets se fave in med deosebil fag de colette. Noting cu & alungires, adsureta de trdictoral apical pe directia de referin gi 0a Gx, Sa, Gx. esle misarare de raductoare cate fae Bumghinvle 45°, 61°, 90°... eu directia de referinl, on ajutordl yolorilor aeestor misurdn, felosind relatile caeagoute din tonis elosticndtii (an momograme de calcul. se determind slungirile speeifice 61 “i e2 precum $i Tanehial o, pe cere direotia prinejpal #1 face eu dreesi Gy, fn sens igonomelic- treducloerele ca tote (tig, 11) sunt imprimate din foitt metalic, avéné clementul sessibil sup forma unui griter pian, Foija de grosime micd (0,00) ... 0,012 mam) din aaj nichel ener st constantan $i se lipeste pe suport de vite, bachelta sau opoxidic, dup care este profeata ca un strat protector ée corneslé rezistontd la scizi de lorma gralarniui plan. Fig, 11 ~ Traductoare tonsometrice ex Folie. srmnduewcarele cu foie ve fabric Ue dimensiuni, div rezstente chmive, foarte veriste (pina la bev ge L mm avand ve de 120 £2), Axrmaakiple avantaje: fabricate usoard in serie mare, forte bunk disipare @ cAldurii gt suposté Te fatensitti de cwent mai mari docit traduetoarcle cx fir, nu necesita tie de conexiune, aceste partiunl jmprimandu-se odati cu taductorul. fi afwa formelor de gril plan (constmite de obi {Gi sonsibilitate aeeersald ~ fig, 11a) gi wezeta (Big. L1b sic) se executé sub diferite forme cat ssbeles do pests (Gig. 114), wilizae sree yernarea soliitinilor Ta arbor! ft migcare do rotafie (aumdrul de elemente so tale GupA nacesitate), spiral (Hig. 1 e)-ukilizat pentre msurarea soliciirior in plc substi (membrane), cat serunatal obtinut este nclinia. Teaductoarele rezisive cu semivonductoare au apn ulterior celor mesalie (ey fir sau folie), Au principiut de unc{ionare acetag, adick bazat pe wariayia rezistentel elecrice, ca urmare asolieitirii mecanice. aloes coeficientuli de seusbihtate K este cuprins inte 50 si 200, depiond de procenal de temartat de directiile cristatine de rezistivitate. Cele mai wtilizate materiale pentru realizarca, jraductoarelor cu serticonducteare sunt siliciul si germaniut} Coeticiconul de somibiftae K find fimerie yi de revistivitae, variate re7istemtel mu mal este Tinian dee} na mai corespunde relaiilor si considerfindu-se ta general relatie: 9fn care Beste fectonul de neliniaritate Un alt decavantej el acestor wodneroare fl constite veriaia pulerticd @ reisteme) spocifice eu temporal, gin tare caugd tu sunt utiliza fa ecisur Ja care temporatura vasia7a tn Timite Lansi 2 \ LH Fig, 3.3.—Traduetorrevistiy cu semiconductor Sab aspect construct, ttaduetoarsle eu semiconéueioare surt sub forms anor bastonags paratelipipedice de Sanensiuni foarte mici (fig. 33). avdne Tangimea de 2.7 mn. Jatimea de 9,1. 0.5 mim si grosinics de 0,01 0.08 sm, Contact! electric este asigurat orn dowd fire foarte subfcé Biameirel de aprosimaliy 0,05 mm) legate ia capetele semicondustorulti pris presare ka cad 51 lipite ta folie de conexciune ‘Traductorel poate fi liber sou Tnplodet intra suport Foario subpice de sind epoxidicd. Traduetorul din Figur este rmonccrisral; s¢ construiese fash si teductoare eu dou cxisale legate in semipunte, sau cx monocristal m forma de U) ‘Traductonrele rezistive sa semiconductor sued, tx arma pin, o contract care modified valoarea constantel K, De asses Peat astfel Sears an indicd in efare unor catacieristiei comune cu traductoarele metaice | dine care uleiul sit special apa Ce = 80) arora rai gro de evict, coea oe face ce traductoarele capacitive sh Se putin wilzate Fn constructia wor captoare pentru masurarea marimilor, Din grupa tradactonrelor energetice, cele mai utlizate sun waduevoarele: clectrodinamice, termoelecttice, picvoelectrice si fowslecuice. “Traductwarely clectrodinamice furesioneazK pe primvipinl generarii prin inductic & une! tenshmi intra aexiucer situal perpendiewtar pe Tinile de ford sle unui edimp de inéuctic si care se deplaseazit IntoTensinnea generard la bomele dircatie perpendiculard pe cea a Uniilor de foryi gi a sa propri bobinei este: u--10° Bair fin ca: RB este densitatea fluxutui, in gaussi; E ~tungimea conductorului din eémp megnetic, mn ers v ~ vitera relativéi a bobinei fat de cdmpul magnetic, fn cm's, Big. 3.5. —Prineipinl tradustoaretor electodinamice Astlel de traductogre se folosese curent pentru misurarea direct a vitozelor. ‘Prductoerele termoclevirice sunt denumite gi tenmocuple gi se folosese Ja misunven tempera Funsfioneazi pe principi! apatite’ une tensinni elyetremotosre (demumitl si termoelectromotonre) inten Cirealt comps din dou’ conductoare din materiale diferite si care la wnul din punotele de jouetuue se reales ar 12 celdlat so metting, la o ternperaturd conslané (0, 20 set 50°C), Marien tension CKetrometors depinde de diferent ce temperatura punctelor de jonctiune ale conduetoarcler termocuphati -1raductoarcle piorooluctrice se bazea7A pe proprietstea pe care o au anumite materials, emumite materiale plonpelocirice, de a genera o sarsin® clecsicd abate cind aunt supuse unei salieri mecanice, De exemply, © pastlé dint-un asefel de material ( fig. 3.6.) sotioftaa Ta compresiune sub actiunse forbelor F se polanizenza elect, incircéndu-se la suprafagi cu o sarcind clectriea. Maceralele plezoctecsice por ger coved cketrice lat mdi. De exemplu, pentu um efort unitar co produce © deformatie spesifich ‘¢=10°8, un material piezoelectric caracteristic poate da naylere In o tonsiune elecitie® de 0,2 Vi - + F F Fig, 3.6.— Prineipiul traductourclor piezoelectriceMateralete piezoslectrice pot fc crstale naturale (do exemplu cuartu), materiale cristuline sintetice (de caempht, Fostatul diacid Je amoni) si materiale plezoceranice polarize (de exempls lifanatal de bariu). La Traalcle crisaline navurale gi sintetice relatia dintre efertul uni eplicar wi sare eleotried generat depinde de simetia cristaluloi, de drestiaefortuiut uniter apieat ot de Ioeu! de phisare a efectroziler. La nntoriaele piezoclectrice polarizate, relay. dinre efortl unitar aplicet i sarcin® electricd generat depinds Je airecjia si aimee polariainil induse, de directa cfortulal unitar aptioa: si de locul do plasare a electrozilor. Meteriatele pievoceramice polaceate au o constanla dieletric’ riicaté go mare sensibilitete, de aceea pot Li ridante qi pentro masuracea unor eforturi unisare nici (sau aor mérimi care enaca7i aces ‘eforturi unite) fi pe pertoude de timp mai ung deedt critalcle piezoelectric, Datri acest acteri provum gi ugurintel de Pe ert costului reds, mneterislele piszoceramie polrizate (In particular titanatal ce bar) larg, te ia comatcya caprorilor cu traduetoare Piezoelecrice (pentru masurtsi de for, presini, vibraiii ete.) Retata dine fori aplicatt si sarcina electric geperald. de cate waductoni! o discuri din material piesselectrc (ig. 3.7.) uilizala pentru determinares caraeterstissor ‘eaptorilor este: gad Ff te Tn care: cate sarcina electricd genermil de ambele disourl; = constanta piezoelectricd a materialului in CIN (de exemple, penbu titaratul de beriv 610 ON: F _-forta aplicati asupra discurilor piezostectrive, ta N. Fig, 3.7. — Schema captorvlui eu traduoter piezoelectric, Conuinnta plezoeloctic reprexint@ portal dintre sercina eletrct gt eforca uniter apie Indicit 33 s€ eae rr edral dfsulti piozpelectre coraraic supus unc fore de compresune (sau de fatindere) ty directa Tampala electric creat (adiea perpencicalar pe clectrceil metalci). Penta ate Sua 5 sohimba constants arm dia constantsle dy, 1) numat de 21 in unctie de este wei deformarit spesifes, cele te! lnnectti spocitice si cele gase eforturi unitare dintr-m janet Capacitatea elecricd Cy a captor, dalortieelor doul discurl legate in paralel este ath do relativ: Fltncare: € ‘este constanta dicloctricd a materialului piezoelectric, in Frm (ée exemnpfu, pentru tianat de bari, ¢=1250-10!! Fim); D. -diametral discului, ia m3 + = grosimea uti dise, tan. Tensiunea electrica e, in cireit deschis, este deta de relafia: 4d Ft ea D? (el Enorgia cleciric e gonsratd de captor este exprimati de relatiat esa We ea-D™ Proprietatile titanattlai de tariu obignuit depind foarte melt de temperatura. Acest efect scale aeoridombil prin adagarea trai anuinit procent de tiara de plumb, toate cousbunele materielului devenind mult mai stabile [até de variatia temperatori Traductoarele fotoeloctrice ‘Aceste tradactoare sunt de difertetipuri din care cele sai curent utilize fe constvetia caprosrelor die aoe ile experimentale nt celslefotpeleetrice vid sau cu gaz 9! fotormutipieatoarele Cohileke foioelectrice (fig. 3.8.) au catedul founat dintr-o pelicula subfire Aptpemisiva, aplicata pe peretel interior al tubului de sticli san dintr-o placd solidi, executate de obicei din compusi de angint si ‘eesiu sau ibis ei ces, Apodll poate fio vergea,o placd, un eoran din sm saul un ine plasste Cental Fig. 3.8. — Celald foroelentrica gi schema conectiti avesicia in ciruitalcleezi, ‘eamul [olosiriiei ca traductor. Principiul azestora este exprimal de relatia: T=0-S, [At (ay in care: 16Tes cureptul generat de fotoelement si care circuld prin circuit pus sub rensiune, In A; & —fusual Luminox irijet spre fotoelernent. in im Clumen}, Sq~ sonsibiltares foloelementula, in Aim, TFotomulpticaloarele permit s& se obtind un curent anodic apreciabil end sunt aconate 42 on has slab, renee cuistenfel in consiuia ior a wnor electrozi secundari, devi dinozi, Caren! a coleetorul acestora are valoeren: I Kenly e ‘in vars. K ste [actorul de emisie secundar, a - cumerul de dinozi; Z,~surental amis inital de fotocatnd gi eae e determinat de relaia (2) Celvlele foroelectriee si Lctomultiplicatoare se pot folesi ea raduetoare de diferive feluri. cintre care $¢ proving jrincipial in fig. 3.9,, chieva dintre oele mai curente uit ale sccstora in sonstracis ‘aptorilor din cercetirile experimentale.Fig, 3.9.~ Principia! utilizar taductowslor fotnelestrice in cereale experimental, ae Sansa luminoast $ (ig. 3.9.0) trimite un Max Lumines pe suprafate obiectulul A supeis DSH ee octal i ajunge pe tradaerorul Totaclecric T. Coafiviontal de reexie depinds ke ealtaloa $i stacea supralefelor (pe dazu scostul principin sunt construe uncle: aperete de wasural rugozitatea, supraietelor). in cazul tn care objectul este ‘n miscere si A este 0 mica oglind’ Tromtata pe el, stunci sub influenta faseicolutul de lumini refleciat se magle Sm circuital fovocelulei un impuls de curent, respectiv de tensiunes 284 tMuxul luminos emis de sursa de lumina S Gig. 3.9.5) g1 cnet este tadutory) foioelecttic T tee weranat parlial de obiostul de andsurat S, mocificindu-se astfel tumninaree, sraguctwrului cee eeyd ccraare exte doterminal, de deplasaren iriara sau de dimransiuues de smisurat ale orpuitii A. in mod asemaudior se poate Solos! ‘racuctoru! fotoelcctrie si in cazul mésurarit aoa ae in acest ca7, vorpal A este inlocult ex mass em (Fy. 2..¢) vibratorie @ captorubai seismic; 4 Flunal luminos emis de raza de lumina este earanat complet de citre o pit yermitand frovoree avestnia ere (aductora] fotcelectric muri cind piasa ate 0 anu pozitie. in care Jn ddreptal Hoxulai se gBseste 0 gaurd prin care tees lumina $f a tradactorud crednd in cireuitel celutet foroelectrice wn imapulss * Siaitar cazuiai ew ectanaree pariald a Lusulil luminos emis de sutsa $ se folosese oelale fotnelowtroe in costrackia nor euptoare seisnice pentru mBsurarea vibrator pe mass (Gig. 3.4.0 ie) fixinduese o oslinda plang sau uma prismatiod: 4 Sumsa luminoasa ese chia obioctul A sapus cerectéri (fig, 3:9:), feel /umines find dicijat spre tradactorul foroelectric T pe care il excita. Pe taza aces principiu sunt construite uncle pirometr: fofocleconive pentrs misuravea Cemperatur at sunt sf alle modaltati de folosine a elementolor fotoelectTice «a tralnctoars, dar care «ao utilizare redusd sit nu.sunt folusite in cereetari, De exemplu, cazl caved sure de burind 8 srimite un lux Yuinos sare edu ria obivotal de maswat ‘A ig, 3.9.9). Flaca Luminos este partial absorbit, in Functia de parametrul masarat al mediului A (de cxemplu, la infswarea timnsparentel ural comp). ‘Tradnctoare complexe Fraduetwarele compleac sunt atlizae atwnci cfd cele dinecte mu pot réspunde corinyslor impuse eet naviail considerate in cedrul proevsului de cercetare respect fle din punciul de vedere al aaa, Ae dao dependenol rim de amsurar de alte watimi care o fnaotess sau din cana, eonsumului de cnergie mic din feuomenut eerestat Principalele tipari de traductoare complexe stunt: - tradvctoorele diferentisle; _tracuctoarele cu irensformeri suosesive de eatin - traductoarele eu compensate. qwduiowele complexe difereniste sont cele mai simple ttuctosse complency Find constitute din Faery multe raduoioarecirecte (le ip incuetiv, capacitive.) wblizare ai lag In cercetiuile xperimeriale o at tmcuctoarele diferentiale inductive de tp hobing difeventiala (cn miez, mobil sau armatura) tide tip transformator diferontial Revnires trductoarelor directe, care sunt ientive. si eoncetarca Lor In eireuitel eleciric se woatizeazi ee! focal sempalele ulle create de marines Je masurel (care proven’, oe exemplu, deplasarca eierulus) £8 se iasamoze contribuind astiel la marirea sensibiltafi, ior semnalole paravitare (date de air te nu imcreseaza dar care iwojesc mérimed de mBsurat pulénd inroduce cor fo rozaltatele aoe ae evemplu, vatiatia de temiperararéa reduln ambient) si se Sead anulindse ase Astle! bobinele dlferenjle (fig, 3,0) smut trahictoare fa care se influengeazA dou inductanie gale 3 chew contre, iar tarsformatoarele diferentiae (fig, 189) sunt taductoare in care se jnfluerteael inductante mutoale. 29Fig, 3.40. ~ Traductouro diferentiale inductive. Sobina diterengiald (ig. 3-10.) este formats din dow bobinaje T; si {2 care au taie7ul comet Cele dott bobingje se conozteard in brate adlacentc aie unei panti Wheatstone gi in consecin[ semmalcle de acelesi sem ale bobinajelor se vor sofdea, iar cele de seme ciferite se vor iusama, in pozitia contrala 2 “Sforulnl (uagimile de paruadere a miemalui is cele douf bobinje sunt egale). tncuctantelo int gale, Jee! ls egies din pumic semnalul este 1) (pozitie de nul a wieruli). La deplasarea miezuhti, int-un seas sau allul,iuduciantole induse Tn eele dou bobinaje sunt de serome diferte, semuslul la iesioe in seas peal leotie find dat de suma acestore in vuloare absclut8. Toxodeta, variafia de indvctanfé catontt srodifesri’ remperaturii medintii ambiant, find de acelagt serin tm cele doug wadvetere, sempalul secultat la iesirea din pumte, daloritt acomcel varias, este aul “Traductonsltansformator diferenfial ig. 3.10.5) este alimeutatorint-ma din iniguri (pmax P) ds Tees ured de tensiune allornativa, iar in cca de a doua (secundart., S) se msisoar’ varitia de tensithe Luck os ormore « deplasirii miezului fad de povitia de aul. Legarea cclor doua bebine ale cirewitali eonnder este astit) tezliza (In serie Sn sons invers), incat varitile de tensiune datorit deplasitit seen aa ae insumeze. De asemenca, acest tip de tracuctor realizcazd ea si precedent, componsarea semnalelor dulorate varialici de temperamaxt a mediuturl ambiant eadueroare complexe ev transforma suveesiye de matin. Sune compuse din met multe tmaductoare directs, care mansformé succosiv aifcimea de intrare, in diferite mavimi, rezuleénd Ie ‘esire 9 marine dependenta de marimea de inwrare. fe lanjul de ttaductoars componente ale celui complex, pot fi sere nae lit uadustoare noclestice & gi eletrice, Alegerea laulu de maductoare sx face astfol, inedt aace asigure 0 seasibilitare mare a Uaductorulut complex sist Ge posinili sesizarea eu usual 8 “asiatitor méimii de msurat. De sczea, pritaul Waductor se ale astfel inet st fie 2 mei sensibil Ia wage de innare si si petits prolusrea eft mai ngoari a semnalulu, in conditily procesulul de cervetare respect. 30‘e ee & we 4 x lohous ¢ tele pean, Fig. 3.11. —_Exomplu de (radvetor complex eu transforma: sucvesive Pentns cxemplificae, fu figura 3.11.4 se pfezinf& schema unui araductor comglen ex transformar: suscesive, compus dintr-un Gaductor paoumatie T;.a.carel membrana se deformenzd Ja variajia presitit) peo tia K ce travsmite deformarca membrach la lameta incastat Ki care constiuie elemental 2 corm al tadyctorui’ bensometre reziatie Ts. Pentru obiinerce une sensibiiti maniine pe lamelé sespled pair traduetoste tensometrise rezistive, care se phscezi doua pe faba superioatl si dou pe fo inferioard, conestindu-se apot in punts in modu aratat i ig, 3.13. asf ined sexanaful Ia isi se aul alecaric 8. copuozinte sama semalelor color parry sfaductoare tensomettice rezistive Sunewrs functional a tmadvetorulci complex este prezertald iv figura 3.1 .« si conse din: marimen de intrare X cate ove presiunea p ce trebuio mGsurail; X - defomarea membranel; X - deFormarea tijei K; X3 -deformerea lemelei Ky; X4 - defonnarea ieaductoarelor cl rh re iT ae traductorihi teasomettic tezistiy Ty cave csoraed vacayia AR de recisteni chmicf, olreia tt coraspunde, la iegirea din citouinsl clectrit, 0 tensiune Uy, Traductoore complexe de compensate, [at astfel de taductoare se compart in mod automat marine srenosemt (do mdsurat) cu o mArime de referinta de acceasi aarurt fiziet, dar exact cunoscat “adaptarea mavimit de refering a mimen de minora ce face prin modificarea unui parametma elects. eet raduororn! complex de compensae coustitue un servosiswem de urmirive, ore tinde s? menbir’ pennianent eqaiititea =X, care 2 ste méchmon de misneat (eare jntmt in WaRNCLON) St Xe = inérimea de referint@ care compenseazi marimes de mfsurat.Ronn p= Ey ae] My 085 Or ’ AM om] Lom & Hig, 3.12, Fxetmpha de paduetor complee de compersare, Cexemph, i figuro 3.12: este roprezentt® schema uu raduetor eu compensete eu vanverter For ‘caropt, Marimea de masuret este forla i cére actioneaS asupra unuia dia brafele parghit 1, 5) care exert enplid My =F )-2y. in sens comar, asupre pirghief ncfioneszd un moment My = F2 a creat de forta Fi generat de curenul continua de desire F al amplificstorului, in bobina mobili 2. 2 traaucionalui induetiv Tp. Amplificatoral este comandal de Lobina 3 2 traductorulti mductiv cu ermarura mobil 75, simati ia oizeuitl de intvare al amplificatoruful. Dac forts de masaral 7 veria7%, parghia 1 ste deviats din posite de repaut, deplaseard armitura mobili treductorutu) Ts, producand qa bobina 2 0 variatie do inductivitte gi deci la intrerea ampliticatoralui, Varlafia inductiv tapi la intimesa ampifigetoratni indtenteazd asupra valor euteatalui de egire din emplieetor wstel ined cuplal Dubin wobile 2 cobilibrenzi cuplu! dat de Corte Fi. Deck, curental I corespunde forei Fo, constitiind 6 onumitd unitate de mEsurd 8 macimii de inirare F;. El este indicat de aparatal de mica. Schema fonctionalt a traductomslui complex este prezentat2 fn figura 3.12.b, Curemul 7 yi doct devietia ‘a sistemulu de masurare sunt proporfionale cu matimea de intrare, forja, 7, ec trebuie masurati, ‘Astfel de triductoare dau Ja ieyifo un semnal de puters me gi asiguct compensarea efeetelor unor factor. parazitlCARACTRRISTICILP DE LTTLIZARE A CUPTOARELOR $1 APARATELOR CARE COM?UN SISTEMFLLE DE MASURARE Varietetea foarte mace de captoere st apuratc cu aplicabililate in domeniila cele mai diverso face os fourte adeses penten o annmnila cercetare si se alvaga acele apanate si cxpruare care Formeaz un sistera de masurate corespuncator cerintelor impuse. in principal, aveste cerinte sunt. % Provizia de miisurases > Conditille de mediu in care tucreacd; > Timpul consumat cn masurinile gi proucrarva datelor; } Protul de cost al cercetfsilor, in care ins pretul de cost al msurdrilor si prewh de vost al prelocritilor detelor etc. {fn general nu se poate vorbi de alegeres separaté a fiecdrui aparal care Jormeavi un sistem de masurare, prin prisina aces.or cerinfe, deoarece prin cuplarea diferiteler aparate, remultatal final poale fi cu totul ‘alul decat cel scontat, Pentru efectuarea unet ‘cercetfri in conditii impusc, exist un sistem de masurare: care permite masurares din punct de vedere al veringelor ia eonditil optime, entra a puteu alege captoare's 51 aparetura care si formeze sistemele optime de mésurare, webuless cmosculstipurile de eaptowre si aparateutlizae la wsuranea wnrimilor parametrilor cure caracterizes/8 fenomenele corcetats. CARACIERISTICILE DE UTILIZARE A CAPTOARET.OR Caracieristicile de uttizare e captoatelor sant in general acsloagi pentru toate maimile intnite Freovent practice cercelarii exporimentale: & Marimi mecaniee (forle. momente, viteze ele.) 5 Marini termice (emperatura), Marini bidraulice (prosiuni, debit): Dovarece captorul este un dispovitiy saa un aparat cate transforma o variatic a unei mri, in general, fmurun semrail clechie dependent de acevia si are in componenta se unal saw ma multe maductosrs, carnctersticile acestuis corespend caraoteristicilor traductoarehor. De altfel, au Jntotdemms se poale face O aivtinyic acta fare wn éaptor gin tadnctor, molly pentru care, in aceste cai, Insel woftnile respective au tendinfa s& se coufumde.Parameteii de evaluare a caracteristicilor unui captor Caracteristiedle una’ captor pot £1 evaluate prin mai multi paramotsi, Studieres parunctrilor respeclix! penta un eaptor dat pormite sf se sahileastd in ce masurd scesta corespunde masurari unel iri fa conditiile date, Principat parametsi de eveluare a caracteristicilor eaprourelor ([ir8 si fie intowdeauma obtigirit roy) semnificaia avestora si indicatitle pe care Ie dau ia alegere sunt: } Sameina, care este matimea fizicd eplicata cuptorului pentew a obtine semmalal ford, deplasare, moment ee si defineste destinajie eaptoruful procizall prin in ‘captor pont forte, doplesiai ots; ectries sareira poate fi denumines avestuia de y Sarcina nominal, care este cea mai mare mime fizicd ce se poate aplica capiorulul un timp nolimita, ir conditile garantirii caraeteristicilor acestula in limitele de precizie presctise; avest parametra defineste o Hmiti a domenului de wilizare a captoralsi in condi! cere; » Scala total a sarcinil, care reprezintd lirtsle empiitadinilor maxime ale seccinii admise 1a intrarca captoruluis depaisitea acestor Timile poate duce la aparitia uner Jistorsiuni eare influenfeaz6 prec de mdsurane sau ia sohimbarea caracteristicilor captorul Si Scala de freeventi a sarcin‘i, care reprezini@ limitele de frecvenfs 2 suscinii admise [a inarea captorului §1 permite alegerca captorului corespunziior fimitelor de frecvenfi ale Fenomensat studiat; v Scala total Ia iegire, care esic diferenya inte sommalete de icsire corespunzitoare sarcinii minime $1 respectiv mexime, find dependent, de obicei si de excitarfe: permite alegorea corectl a azaranuin de amplificare seu a captorului funoie de aparatul de amplificares > Semnalul de iesire, care este marimea electricd la bornele de iesire a captorului, G2 puae fi tensitine, Jmensitare de curent, rezistenta, sarcind electric, inductanfl ote; permite atit alegerea corerta a amplidicaronulai cit si evaluarea unor influente ale condiqiltor de mfsurare asupsa prociziei de magurare, functie de sernalul de iegire (de exemple lz un captor piezoelectric aecoptdad ca semael de iesire 0 tensiune, acessta va 6 pateraic influenpatd de capacitafile introduse in cabluri}: ¥ xeitatia, cere este forte clectrompinare a sursei de alimentare « captorulii si influenteaz® scala de jegire, dar nui poate depisi anumite valort pena c tunctionse verceti a eaptorului, deowvecs influcteaxd precizia gi stubilitatea parctului zero prin incalzirea ebxcuitelor, ¥ Reziscenja la inteare, care este rezistenta clectricd la boraele de inte (cole de exciteic) limits marimea excitatic; > Reriaenta la segire, care este rezistenfa clectticd la bomele de iesire, adied la cols la care se lenge instrumental de measur, msrimea acestcia trebuind sf fie In concordang cn aparatura ulilizat, + Curba do etalonare, eare este curha de depencenté dinire semnalul de iesive si sarcina etalon aplicals cco valor! canoscuic, in general pertra usarinta prelicrdnii datelor, eceste curbe sunt drepte fn coordonate normale saw Logaritmice: } Reristenta de iznlatic, care este revistenta inire cincuital de mound gi masa captoralui: pert tnicgorarea erorilor de misurd aceasid rezistont mebuie sf aiha valori ct mai mari, de obice: de ordinul zeeilor sau sutelor de M&2; > Sensibititates, care cot raportul dintre variatia mérimii semnalului de iesie si variatia corespuncitoare a mérimit de inlrare, valoatea st find esprimald si de marimea pantel curbel de cralonare; sensibilitates eaptorului creboufe 34 se aleagi corespunzator preciziei de misurare dorite si mériaaé sarcinit,> Prag de sensibililate, cere esto oon maf unicd variate a sarcinii ce produce 0 varifie perevytibilk & semnalului de iesire; prin valoatea Fragului de sensibilitate se poate slege eaprorsh functie de sercing iia de misurat; ‘y Precivia, care este detinilé ca find cea mei micd matime a sarcinii care precintii o probabilizate practic ull de af) cepasiti de difewenfa sarinii rele aplcate si velcarea corespumzatuare de pe Shrba de etalonares Se cxprimd th procente fayé. de sarcina nominal; in fig. 11 se prezint@ modul do Gefinire a preeiviei prin erorile maxime care pot spires Ya misurarilc individeale, valoarea lui p comespunzaad la 0 probabiltare de 0,0027 de depasive a limite! rspective (STAS 2872 Js Be Sp arene Pig, 41 — Schema pentru defininca precirici unui raduetor. ‘germnat ds iesre I — Me Be sarcie © Fig. 42 Schemé peatru definiren fidelitigii unui traductor, v Kidelitstea, care reprezintd impristiorea maxima a semnalclor de iesire seautate le aplicarea sarcinit ‘hr accleagi conditit si se exprima in provente [agi de seela de iesite, Avest parainetnu poate fi de similar ca precizia ca flind cca mai mica mirime a scomnalutui de iegire cere pwerint’ o probabilitate protic nuli de ai depfsit de diferenta semnalulut de iesite reat! valoorea corespuncatoare de pe Einba de etalapare din fig, 42 (po cele coud figurl s-au nosat: CE este curba de exalonare: p ~ ctoarea maxi care poate apare si mi poate fi depligila cu o probabilitare de 0,9027; § — sarcina, M — semmalul de iegite) > Liniaritatea, care reprezint@ diferenta maxima dinite curba de etalonare si droapta ce treo prin punctele corespunzdtonre sarcinii minime zi sareizii naminale si de obiee! se exprima in procente fata de scala de iesire, find o cauza a erorilor de masurare; “ep Histerezisul, care este diferenfa maxima dinire seranalole de iesire, obtinut& pentru aceeasi satcin aplienta mai intl eresclitr pomind de la sarvina mictind si apoi descreseBior, ponind de Ta sarcine nominal: 3ye Deviva termied de zor, cae reptezintk varlapiile semnalului de lesite proguse de variabia feanperaturi) in orozenba sareipl V sc exprimd in proeente Tops de scala de ietire pentru yariabis temperatucti on v Variahia parametrlor funcional ai captoarclor le diferite condpit de mein cum ar fir umidiimea, lonpeuturile, presiunile hideostatice mari, cimparileeloetromegnetice, zgcmotcle ct. Vv Dimensiumile de gabarit ale captoarelor, care determina posibi ‘eaz. dai, funcbic de spapiul dispondbil fa loeul de misurare ile de utilizare a acestora inmr-un 5 Rigiditaica capiomilui, care este.o caracteristic’ specifica eaptorilor, care matscard prin contact sareini rmecanice gl reprezim’ raportal dinus fora aplicalé captorult si deplasarea pe directiaforfel; acest paramelry treduie si alba o- yaloare care $8 nu duca la modificarca parametrilor sislemului in care se pe mmagordile, trebuid st fie Foarte mare sau foarte micd dupé cium acesta este montal jn serie in sistem sau in paralct cu elementele sistearului, ¥ Gremrares captorilo:, care poate influonma parametri sistemul supus mAstrarilor ee; La slegorca tipolui de ceptor vebuie si se alba fn vedere condiile concrete in care urmea7d si se fash fiisutatoa, pentru & pulcs apresia in ce magcrd paramelsii enumersf care caracteri7eas4 captor! respect, corespund acestor condi, ‘Totodala tebule ual in considesare sf aparatuma cu etre captontl Fameaa schema de masurere, deosrvce © vorelate necorespumzatnare & caracteristicilor captorului eu cole ale epatateler de mésieare duce la compromiterea proverului de mfsurare sau la denatirsrea enoteennni ce urmea78 of ce studiev= ‘Trebuie (inut seat, in alegerca capiorilor si de faprul ca unit din parcieti aeStai sant m 2ontradievi yi au pot Usatiaftewt simahan ia vaionle cele mat favorable, de aceo trebuio gisit un optinum al aeestora, in ansamblul lor Limivele de utitizare a prineipwlelor tipuri de traductoare si eaptoere fn general firmele care fabrica camoare preeizeazi in prospectele acestora 0 parte din parametil qnomorafi anterior, de obice: cei mai favorabil, ins indicaie date wu sant suficiente, lipsing clementul de canparatie. Penima 0 atilizare coresth este bine sé se curoase® si alic elements In Tegal ex caproarele respective, procum gi prepul de cost. Camoasteren acestor clomente este eu atit mai necesard i cazulrealizatil unor eapioire speciale (mpuse de diverse masurati. Peptra a slege captorul adeovat pentru un ou det esto nenesar s8 se cumoased comparativ pesibiilitile de utilizare ale tipurilor ce pot fi utilizate in cazul respectiv intricé paramotrii unai captor sunt determingti th mare insud de parametrii taductoarelor utlizste, este necesard cunoasterea cerecterisvcilor funotionale ale iraducioarelor. Principalele caracteisict ale anor tradustoare wtilizate Ia misuaren unor mirmd mecanice, ot ¢lunele Timite impuse de avestea la utilizatea taductoarelor sunt prezeatate in labetul 41 Unele raduetcate pot fi utilizete direct 1a misurerca unr mfrimi (viet mevanice) precum $i ta consttuirea unor captoare. Limitele de utilizare a coptoaretor (folesind traductorele prezentats) sunt unecri foarte mult diminuate de construstia mecanic’ s eaptorvlii, in special in ce priveste limita de frecvents, Limita de freeventi care poate #1 masuat cu un eapior uebuic st fie deperte Je freeventa propre & saptorulud pentey aa apate Fenomenu} de rezonan{i, caz in care masuratorile sunt eronaie. LLimitele de utilizare ale traduetoareter ea atare mu pol {1 extinse gi asupra captoarelor 36pemru inésvrerca micimilor mecanice Tn regim dinemic, cu excoptia deplasiiler liniare ai unghivlars, bal mai sigur captos ests cel piuznelestric, acesla prezentind o freeventi proprie ce deniiseste 20KH7, cleave ov mult peste aitele frecventelor care intcresea72 la wsisw8s} tm domenitl mecanic: Rigidinatoa eaptoarelor eare msner’ prin contact este uneori © earsctensick determinand pevir® Aetiarea 2a intron sistom de masurare, Captorul trebuie si aiba o rigiditaw care sé nu influentezo ino nduud importanta comportarea sistomului. Arunci edné captorul este incis n serio th ssternul supys Basuritilor, rigiditaten acestuia twebuic sa Lie mult mai mare e2 « sistemului in ansamblu. Acesta «i aeeul caret al mdsusduorlor unr forte, momente, presivri, im eazul in care caproru) este momtat i Siocom, in paralel cu elementcle acestuta rigiditalsa captorului trebuie 38 fie neglijabila In comparatie ou Cea asistemudui. Acosta este cazul frecvent care apare Ja masurarea deplasérilor, Aceste probleme ni sunt prevente la ceploarele care masnard firk vontacs, Do assmencs, fo anestea mt pir probleme de vic, arunei cGnd elemental suspts mistririlor este miscare. Carastorstcle principale yi limitele de lizare a uraductoaselor de texnpersturd sont prezentale in tabelul 42, fn acest tabel inertia termic® a fost. exorimat’ prin constanta de limp %. care roprezinti timpu! ia care indicatia Taductoralu} se mocificd co (I-L/e)-0,692 din diferonta dintre (emperstura de misurzt $1 temperatura initio a taductornlui Velorile prazentate sunt orientate, aeestea depizénd de dimcpsiuaile elerontulu activ al traductoral si de temperatura care se misoard. ‘Asefol um tennocuphy cu diametrul electroziter de 8 mm prozintd in act Ja 130°C 0 constant 7-550, iar pentru dlametru de 3.3 mm o constant de 3000. La temperatura de 550°C in aet semocuplul fare protaclie preaintd 750. in general, constructorii de traductoare indic& th prospecte timpal in care termometrul ajunge ta temperatura de mndsurat a unui medi. De refi: 8, tralnetoarele de le pozitile 8, 9 i 10 sunt fir contact, au o fneriie foarte med, iar elemental activ poate avea diverse forme. -Vreductoarele ex semicorductoare, ou mésurare prin conract, a © ineitie (ermieS miei, foarte adevea timpol de pretuare a temperasurii webimhsi Sopus sRsuiril este sub o scounda, ceca ce i rngoriaten masurdrilor este satisSicator. 0ro oo 79 “i | > zaparaiqyues [an gante- io soamsey | £ | eu ty | yuan earemsgT sods dump Tow iy | ompuam | Ay + areo1 op aivonde> UL 2] agsomge- | nmmeduer [| WW OL z ) | -|_ ean ai04| wey] eamataduarn- sal Q $ £ paaHON ap ymponaras (eae et mjunes psp omy aDIeS, spore anwyp dugpuadacy | shuacoasa nda. Teme, juonaayg sm oo sopaRONNpeN ATE |HSN|OHNED 2|—TEALoLIMAof sigy- |_aoymara udu 0 oy ainaaypazais L toyprad axeoade = 4 A usu NS 2 ovr avauiouit pound pag Breese jemurota emus ayou sjasngos_-| nes hes - on. 3! ne sonousew pny LT:op e esmpradwuay 0z""0e= sammpderotns we WET WE a EC oace 008 ass) oge'op | 9002" HH va os | | woos""es9_ | O80E “088 oct “901 war “es ia I 3g 100 emansguu ap THCY AMGT Law muons ud | aN ty PAL emveroduaan 9p cojammoyanpan v arezyun op 37