Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
(Ierom.petru Pruteanu) Taina Nuntii

(Ierom.petru Pruteanu) Taina Nuntii

Ratings: (0)|Views: 154 |Likes:
Published by Gabrielmm

More info:

Published by: Gabrielmm on Sep 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/12/2010

pdf

text

original

 
 Lector: Ierom. Petru Pruteanu, Facultatea de Teologie din Edine
 ţ 
 
 TAINA NUN
Ţ
II
Ş
I SLUJBA CUNUNIEI.
STUDIU ISTORIC, CANONIC
Ş
I LITURGIC
1
 
1. PRELIMINARII
În primul rând, nu trebuie s
ă
confund
ă
m cele dou
ă
no
ţ
iuni anun
ţ
ate în titlul acestui studiu.Când vorbim despre
Taina Nun
ţ
ii,
ne referim la
unirea trupeasc
ă 
(fizic
ă 
 )
 ş
i duhovniceasc
ă 
 (metafizic
ă 
 ) a unui b
ă 
rbat cu o femeie, în vederea mântuirii lor în Hristos, prin p
ă 
 strarea cur 
ăţ 
ieitrupe
 ş
ti
 ş
i a fidelit 
ăţ 
ii conjugale
 ş
i prin na
 ş
terea
 ş
i educarea pruncilor.
Când îns
ă
ne referim la
Slujba Cununiei
sau a
Încunun
ă
rii
, avem în vedere
ritul sau slujba de binecuvântare a Bisericiiasupra mirilor, la începutul înso
 ţ 
irii lor pentru întreaga via
 ţă 
.
Deci, este pu
ţ
in impropriu s
ă
 folosim expresia „Taina Cununiei”, pentru c
ă
„Taina” nu se reduce la actul liturgic al încunun
ă
riimirilor,
ş
i nici aceast
ă
încununare nu exprim
ă
plin
ă
tatea Tainei (Nun
ţ
ii), ci este doar o binecuvântare de început a ei.
2
 În al doilea rând, trebuie s
ă
men
ţ
ion
ă
m c
ă
existen
ţ
a m
ă
rturiilor istorice despre c
ă
s
ă
torie /nunt
ă
, întâlnite înc
ă
din primele pagini ale Scripturii
ş
i apoi la primii cre
ş
tini, nu înseamn
ă
neap
ă
rat
ş
i existen
ţ
a m
ă
rturiilor istorice despre un rit sau slujb
ă
de binecuvântare a mirilor,
ş
i cu atât mai pu
ţ
in de încununare (cununie) a lor. Iar pentru a în
ţ
elege mai bine aceste lucruri, va trebui s
ă
 recurgem pu
ţ
in la istoria „tainei”
ş
i a „slujbei”.
1
Întrucât în liturgica româneasc
ă
lipse
ş
te un studiu sau curs sistematic asupra acestui subiect (cu bibliografia la zi),care s
ă
poat
ă
fi folosit
ş
i de studen
ţ
ii teologi, am hot
ă
rât s
ă
scriem o scurt
ă
sintez
ă
asupra acestui subiect, care în viitor ar putea fi extins
ă
. Din p
ă
cate, remarcabila tez
ă
de doctorat a Pr. Vasile GAVRIL
Ă
,
Cununia – via
 ţă 
întru Împ
ă 
ăţ 
ie
(Bucure
ş
ti, 2004), este mult prea stufoas
ă
, iar uneori confuz
ă
 
ş
i imprecis
ă
,
ş
i cu greu poate fi folosit
ă
de studen
ţ
iiteologi la cursul de „Liturgic
ă
Special
ă
”. Totu
ş
i noi am folosit aceast
ă
carte, al
ă
turi de multe alte studii
ş
i c
ă
ţ
i, celemai importante dintre ele fiind acestea: Pr. Prof. Dr. Ene BRANI
Ş
TE,
 Liturgica Special 
ă 
 ,
Bucure
ş
ti 2005;
Михаил
 
АРРАНЦ
SJ.,
 Избранные
 
сочинения
 
по
 
 Литургике
 ,
Том
1 – 
Таинства
 
Византийского
 
Евхология
 ,
Рим
-
Москва
 2003;
Диак
.
 
Михаил
 
Желтов
 ,
 Церковное
 
благословение
 
повторных
 
браков
 
//
Журнал
 
Московской
 
Патриархии
.
М
., 2005.
Вып
. 8. pp. 72–79; Idem,
 Вступление
 
в
 
брак
:
библейское
 
осмысление
 
и
 
церковное
 
чинопоследование
//
Материалы
 
подготовительных
 
семинаров
 
Международной
 
богословской
 
конференции
 
Русской
 
Православной
 
Церкви
«
Православное
 
учение
 
о
 
церковных
 
Таинствах
».
М
., 2007. pp. 198–206;
Прот
.
В
.
Цыпин
&
диак
.
 
Михаил
 
Желтов
,
 Брак
 , // 
Православная
 
Энциклопедия
,
том
6, pp. 146-181;
Диак
.
 
Михаил
 
Желтов
 ,
 Венчание
 
брака
 ,
 
 // 
Православная
 
Энциклопедия
,
том
7, pp. 661–668; Idem,
 История
 
чинопоследования
 
венчания
 
в
 
византийской
 
традиции
 ,
// Referat citit la Conferin
ţ
a teologic
ă
interna
ţ
ional
ă
: „Înv
ăţă
tura Ortodox
ă
despre TaineleBisericii”, Moscova (13-16 noiembrie 2007); Alexis Pentkovskij,
 Le Ceremoniale du Mariage dans l’Euchologe Byzantin du XI 
e
– XII 
e
 siecle
// Le mariage. Conferences Saint-Serge. LX
e
Semaine d’Etudes Liturgiques, 1993.Biblioteca “Ephemenides Litugicae” – “Subsidia”, Roma 1994, pp. 259-287.
2
Aceast
ă
confuzie î
ş
i are originea în teologia apusean
ă
, care a schimonosit sensul cuvântului „tain
ă
”. Acest termen, laorigine, avea un în
ţ
eles strict dogmatic
ş
i, prin urmare, el nu trebuie s
ă
se
ă
sfrâng
ă
neap
ă
rat
ş
i asupra denumirilor liturgice a riturilor care exprim
ă
o anumit
ă
Tain
ă
a Bisericii. De fapt, latinii nici nu folosesc în acest caz cuvântul„tain
ă
- mysterion”, ci pe cel de „sacrament”, iar acesta a fost o cauz
ă
în plus ca, dup
ă
traducerea catehismelor 
ş
imanualelor latine, s
ă
se ajung
ă
la denumirea de „Taina Cununiei”.
1
 
Din Scriptur 
ă
 
ş
tim c
ă
înc
ă
de la început, Dumnezeu l-a f 
ă
cut pe om: b
ă
rbat
ş
i femeie,
ş
iaceste dou
ă
persoane trebuiau s
ă
vie
ţ
uiasc
ă
în comuniune
ş
i iubire, asemenea Persoanelor care i-aucreat: Tat
ă
l, Fiul
ş
i Sfântul Duh (cf. Facere 1:27). Bineîn
ţ
eles, avem aici
ş
i o deosebire foarteimportant
ă
, în sensul c
ă
Persoanele Treimice sunt „de o fiin
ţă
ş
i ve
ş
nic nedesp
ă
ţ
ite, pe când aici, b
ă
rbatul
ş
i femeia, se unesc în timp (adic
ă
la un moment dat
ş
i doar pân
ă
la moartea unuia din ei
3
),iar cei doi devin doar un [singur] trup (cf. Facere 2:24). Mântuitorul Hristos a confirmat aceast
ă
 înv
ăţă
tur 
ă
spunând c
ă
cei c
ă
s
ă
tori
ţ
i:
„Nu mai sunt doi, ci un trup.
Ş 
i ce a împreunat Dumnezeu,omul s
ă 
nu despart 
ă 
(Matei 19:6). Iat
ă
anume aceasta este
„taina
cea
mare”
de care vorbe
ş
te Sf.Apostol Pavel în cap. 5 al Epistolei c
ă
tre Efeseni – taina unirii b
ă
rbatului cu femeia, dup
ă
chipulunirii dintre Hristos
ş
i Biseric
ă
, adic
ă
taina unirii a dou
ă
realit
ăţ
i ce se împlinesc: nu una
lâng 
ă 
alta,ci una
în
 
ş
i
 prin
alta. Tradi
ţ
ia Bisericii din totdeauna a men
ţ
ionat faptul c
ă
, dac
ă
b
ă
rbatul
ş
i femeiase înso
ţ
esc „în Domnul” (I Corinteni 7:39; 11:11), Însu
ş
i Dumnezeu este în mijlocul lor,
ş
i binecuvânteaz
ă
unirea dintre ei.
4
 Sf. Ioan Gur 
ă
de Aur, ducând mai departe acestei idei, spune c
ă
nunta are un întreit scop:
1)
 împreuna-mântuire a celor doi prin iubirea de Dumnezeu, care trebuie s
ă
fie mai mare decât cea aunuia fa
ţă
de altul
ş
i care trebuie s
ă
o sfin
ţ
easc
ă
pe cea trupeasc
ă
;
2)
tr 
ă
irea în cur 
ăţ
ie trupeasc
ă
,întrucât fiecare b
ă
rbat are o singur 
ă
femeie
ş
i fiecare femeie are un singur b
ă
rbat,
ş
i aceast
ă
 fidelitate reciproc
ă
este
ş
i ea un fel de feciorie [mai degrab
ă
în sensul de „întreag
ă
-în
ţ
elepciune” – a
ş
a cum numesc Sfin
ţ
ii P
ă
rin
ţ
i fecioria];
3)
na
ş
terea de prunci, care trebuie s
ă
fie crescu
ţ
i
ş
i educa
ţ
ica buni cre
ş
tini.
5
Mai men
ţ
ion
ă
m c
ă
tot „nunt
ă
”, Biserica nume
ş
te
ş
i alte tipuri de înso
ţ
iri mistice precum:înso
ţ
irea dintre Dumnezeu
ş
i Israel (poporul ales)
6
, cea dintre Hristos–Mirele
ş
i Biseric
ă
 –Mireasa(Efeseni 5), precum
ş
i cea dintre un monah – care devine mireas
ă
a lui Hristos
7
, iar Acesta – Mirele.
3
Cf. Matei 22:30; I Corinteni 7:39.
4
Cf. Tertulian, Grigore de Nazianz
ş
i Canonul 13 Trulan, apud
 Православная
 
Энциклопедия
,
том
. 6, p. 147.
5
Am parafrazat
ş
i sintetizat dup
ă
:
Прот
.
В
.
Цыпин
&
диак
.
 
Михаил
 
Желтов
,
 Брак
 , // 
Православная
 
Энциклопедия
,
том
6, pp. 148-149. Mai men
ţ
ion
ă
m c
ă
teologia romano-catolic
ă
a consfin
ţ
it în Catehismul s
ă
u, ca prim scop alc
ă
s
ă
toriei na
ş
terea de prunci. Nu este momentul s
ă
dezvolt
ă
m aceast
ă
idee aici, dar amintim c
ă
aceast
ă
viziune nu esteîntru totul corect
ă
 
ş
i a dat na
ş
tere unor interpret
ă
ri gre
ş
ite în decursul istoriei. Din p
ă
cate, astfel de idei au p
ă
truns
ş
i înM
ă
rturisirea de Credin
ţă
a lui Petru Movil
ă
 
ş
i apoi
ş
i în alte Catehisme. De
ş
i na
ş
terea de prunci este un scop alc
ă
s
ă
toriei, el nu este cel mai important, mai ales c
ă
, copii se pot na
ş
te
ş
i în afara c
ă
s
ă
toriei (ceea ce nu e posibil
ş
i cucelelalte 2 principii / scopuri de mai sus), iar unele familii nu pot avea copii
ş
i asta nu înseamn
ă
c
ă
ele nu
ş
i-au atinsscopul principal, chiar dac
ă
unul dintre ele – perpetuarea neamului – nu a fost atins, tot printr-o rânduial
ă
a luiDumnezeu.
6
Isaia cap. 49, 54, 61
ş
i 62; Iezechiel cap. 16
ş
i Oseea cap. 2.
7
Indiferent de sexul acestuia (b
ă
rbat-monah / femeie-monahie), monahul este mireas
ă
a lui Hristos–Mirele, aicidep
ăş
indu-se într-un fel sexualitatea monahului.
2
 
2. M
Ă
RTURII ISTORICE DESPRE BINECUVÂNTAREA DE C
Ă
TRE BISERIC
Ă
ANUN
Ţ
II
Întrucât familia este celula de baz
ă
a oric
ă
rei societ
ăţ
i, toate religiile
ş
i civiliza
ţ
iile lumii i-auacordat o aten
ţ
ie deosebit
ă
, de
ş
i nu toate acestea au avut viziuni corecte despre taina înso
ţ
irii dintre b
ă
rbat
ş
i femeie. De exemplu, pe lâng
ă
 
monogamie
(c
ă
s
ă
toria dintre un singur b
ă
rbat
ş
i o singur 
ă
 femeie) – modelul de c
ă
s
ă
torie aflat de la început în planul lui Dumnezeu
ş
i singurul acceptat decre
ş
tinism, anumite popoare au adoptat
poligamia
(c
ă
s
ă
toria dintre un singur b
ă
rbat
ş
i mai multefemei)
8
sau, mai rar – 
poliandria
(c
ă
s
ă
toria unei femei cu mai mul
ţ
i b
ă
rba
ţ
i)
9
. Cât prive
ş
te„înso
ţ
irile” dintre homosexuali sau lesbiene au fost
ş
i sunt considerate neligitime
ş
i blestemate înmajoritatea religiilor 
ş
i, cu atât mai mult, la evrei
ş
i cre
ş
tini.Revenind la subiectul c
ă
s
ă
toriei în vechile religii, putem spune c
ă
peste tot existau anumiteforme de cult care consfin
ţ
eau c
ă
s
ă
toria. Ele erau nelipsite
ş
i la
greco-romani.
Ace
ş
tia, puneau la baza c
ă
s
ă
toriei
acordul (verbal sau chiar scris) dintre so
 ţ 
i sau p
ă 
rin
 ţ 
ii acestora,
urmate de
aducerea unor jertfe zeilor, în prezen
 ţ 
a „preotului”.
Dreptul juridic roman mai avea
ş
i alte prevederi importante legate de nunt
ă
dintre care, una foarte important
ă
, cerea prezen
ţ
a a cel pu
ţ
in10 martori la ceremonia de nunt
ă
. Bineîn
ţ
eles, existau
ş
i anumite obiceiuri tradi
ţ
ionale precum:îmbr 
ă
carea miresei, împreunarea mâinilor mirilor, schimbul de daruri dintre p
ă
rin
ţ
ii mirilor (casemn de garan
ţ
ie), etc. Un obicei foarte important, mai ales la greci, era împodobirea camereinup
ţ
iale cu flori
ş
i punerea pe capetele mirilor a unor coroni
ţ
e (cununi) tot din flori, care erauscoase abia dup
ă
sfâr 
ş
itul zilelor de nunt
ă
. Mai târziu, acest element a fost preluat
ş
i de cre
ş
tini.La
evrei
, binecuvântarea de nunt
ă
era un element indispensabil c
ă
s
ă
toriei. Cel mai gr 
ă
itor text al Vechiului Testament despre nunta la iudei, inclusiv cu formule de binecuvântare, îl avem încartea Tobit: capitolele 7-8, dar anumite informa
ţ
ii afl
ă
m
ş
i la Facere 24,
ş
.a. Elementele de baz
ă
 ale nun
ţ
ii sunt urm
ă
toarele:
1) tat 
ă 
l miresei unea mâinile mirilor; 2) îi binecuvânta; 3) se semnaacordul de c
ă 
 s
ă 
torie ( 
hbvtk 
- k 
e
tuva[h]) – element foarte important al nun
 ţ 
ii la iudei;
10
4) masaceremonial 
ă 
; 5) mirele intra în c
ă 
mara de nunt 
ă 
a miresei; 6) în diminea
 ţ 
a celei de-a doua zile,nunta se relua
 ş
i se putea prelungi mai multe zile.
Observ
ă
m c
ă
rug
ă
ciunile de binecuvântare suntfoarte simple
ş
i scurte. Începând cu sec. II d. Hr., rabinii au dezvoltat un rit mai complex, cu dou
ă
  p
ă
ţ
i componente: logodna
ş
i nunta. Ini
ţ
ial ele se f 
ă
ceau separat, dar de prin sec. XI – împreun
ă
. Se
8
 
Ş
tim c
ă
Dumnezeu a îng
ă
duit
ş
i poporului evreu poligamia,
ş
i aceasta pentru o ra
ţ
iune foarte simpl
ă
, de a se înmul
ţ
icât mai mult poporul ales, care
ş
i a
ş
a era mai mic la num
ă
r decât popoarele învecinate, dintre care majoritatea practicau poligamia. Chiar anumi
ţ
i drep
ţ
i ai Vechiul Testament (Avraam, Iacov, David, Solomon
ş
.a.) au avut mai multe so
ţ
ii. Îngeneral îns
ă
, evreii aveau o singur 
ă
so
ţ
ie pentru c
ă
dreptul la mai multe so
ţ
ii îl aveau doar acei înst
ă
ri
ţ
i, capabili s
ă
 între
ţ
in
ă
mai multe so
ţ
ii
ş
i copiii acestora.
9
Aceasta se practica în vechime în Oceania
ş
i în triburile din Africa
ş
i America. În asemenea cazuri, de multe ori, so
ţ
iiacelei femei erau fra
ţ
i între ei, a
ş
a cum este cazul „c
ă
s
ă
toriei de levirat” la evrei (cf. Deuteronom, cap. 25).
10
Realmente, se punea un accent foarte important pe „suma” care trebuia pl
ă
tit
ă
pentru mireas
ă
. De aceea, a
ş
a cumobserv
ă
speciali
ş
tii, nu întâmpl
ă
tor verbul
rkm
în ebraic
ă
înseamn
ă
„a vinde”, iar în aramaic
ă
a c
ă
 p
ă
tat deja sensul de„a te însura”.
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->