Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
32Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ghid turistic - Muntii Piatra Craiului

Ghid turistic - Muntii Piatra Craiului

Ratings: (0)|Views: 684 |Likes:
Published by 10cris88
Dat fiind că această carte se adresează masei largi a turiştilor, ne vom mărgini să prezentăm în cele ce urmează numai drumurile marcate existente în acest masiv, lăsînd la o parte traseele nemarcate sau pe cele ce necesită o escaladă tehnică, care prezintă dificultăţi prea serioase şi care deci nu fac posibilă parcurgerea lor de către turiştii mai puţin încercaţi
Dat fiind că această carte se adresează masei largi a turiştilor, ne vom mărgini să prezentăm în cele ce urmează numai drumurile marcate existente în acest masiv, lăsînd la o parte traseele nemarcate sau pe cele ce necesită o escaladă tehnică, care prezintă dificultăţi prea serioase şi care deci nu fac posibilă parcurgerea lor de către turiştii mai puţin încercaţi

More info:

Published by: 10cris88 on Sep 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2013

pdf

text

original

 
 
 
 
 Schiţele au fost executate de Ing. Walter Kargel / Fotografiile de Dr. Mihai Dan
 
 INTRODUCERE
Turismul are astăzi o largă dezvoltare datorită condiţiilor create de statul nostru democrat popular şi tot maimare este numărul celor ce sînt dornici să cunoască frumuseţile patriei. Această realitate a impus editarea unor cărţidestinate turiştilor. Turiştii mai încercaţi au astăzi la îndemînă cîteva lucrări mai cuprinzătoare care le oferă cunoştinţe variate asupra diferitelor regiuni sau masive. Cartea
 
de faţă îşi propune însă un scop anumit 
 — acela de a
călăuzi paşii drumeţilor începători. De aceea, paginile asupra geografiei şi geologiei masivului păstrează un caracter informativ, iar descrierea traseelor este mai amănunţită, insistîndu
-se asupra punctelor de orientare tocmai pentru a
 feri drumeţii de a rătăci drumul. De asemenea, timpul pentru efectuarea traseelor este indicat ţinînd seama de posibilităţile turiştilor începători care vor încerca să străbată potecile descrise, iar dacă vor ajunge mai r 
epede la
locurile de popas vor gusta mai mult din plăcerile şi frumuseţile drumurilor parcurse. Piatra Craiului
 —
această  perlă a munţilor ţării noastre
 —
atrage în fiecare an tot mai numeroşi turişti. Cabanele existente, bine utilate şi
aprovizionate, sîn
t fericit plasate pe ambele versante ale masivului. Iniţiativa amenajării unor refugii în locurileconsiderate ca puncte centrale ale masivului completează, în bună măsură, cabanele existente, deşi pentru unii turiştiaceste refugii nu asigură un confort deplin. In schimb, drumeţii sînt răsplătiţi de privelişti a căror frumuseţe va fi doar cu greu egalată în alte regiuni alpine ale ţării.
 
 Dat fiind că această carte se adresează masei largi a turiştilor, ne vom mărgini să prezentăm în cele ceurmează numai drumurile marcate existente în acest masiv, lăsînd la o parte traseele nemarcate sau pe cele cenecesită o escaladă tehnică, care prezintă dificultăţi prea serioase şi care deci nu fac posibilă parcurgerea lor decătre turiştii mai puţin încercaţi.
  Din cauz
a lipsei cabanei Grind, situată în punctul cel mai central al masivului, unele trasee care se opreauînainte la această cabană vor trebui acum să se lungească cu 4
 —5 ore, pentru a ne opri ca punct final de popas fie la
cabana Curmătura, fie în orăşelul Zărneşti, în ipoteza că nu putem poposi la refugiul amenajat pe locul fostei cabane.
 
 Înfăţişarea geografică deosebită a Pietrei Craiului determină aspecte diferite în ceea ce priveşte parcurgereadrumurilor, aspecte care pleacă de la drumuri lungi, cu pante domoale şi mergînd pînă la trasee cu pante abrupte sauchiar foarte abrupte şi deci cu atît mai impresionante. Şi, ca să vorbim apoi de Creasta propriu
-
 zisă, aceasta areaspectul unui adevărat ferestrău care se întinde pe o distanţă de aproximativ 20 km., i
ar parcurgerea ei ne cere
 siguranţă la mers, unele porţiuni fiind tot aşa de înguste ca şi coama acoperişului unei case.
 
 Parcurgerea crestei Pietrei Craiului impresionează prin hăurile ce se deschid la picioarele noastre spre vest,
unde peretele abrupt (Westwand-
ul) se prăbuşeşte vertical chiar de sub Creastă, în contrast cu pantele mai puţinînclinate ale versantului răsăritean ce se pierd către depresiunea Branului. Dacă parcurgerea crestei Pietrei Craiuluine dezvăluie privelişti impresionante, peretele vestic al masivului ne va covîrşi prin măreţia sa, întrecînd tot ceea cene aşteptam să vedem. Vom fi uimiţi de aspectul său vertical, înalt de aproape 500 m în regiunea Marelui Grohotiş şiîn care, din loc în loc, apar muchii sau colţi de stîncă izolaţi, printre care observi cum se strecoară cîte o potecuţă îndrăzneaţă, pe brîne suspendate, deasupra abisului.
 
*
 
*
 
*
 
 Pentru cunoaşterea masivului, am găsit de cuviinţă să împărţim drumurile în următoarele grupe :
 
 
 Drumuri din Zărneşti.
 
 
 Drumuri din Bran şi localităţile înconjurătoare.
 
 
 Drumuri din Rucăr 
-Dîmbovicioara.
 
 Drumuri din Plaiul Foii, în care vor intra şi traseele care ne scot din masiv către munţii din
apropiere.
 
 Drumuri de legătură.
 
 
 
PREZENTAREA MASIVULUI
Intrucît este foarte util ca turistul care ia
contact prima dată cu un masiv să
-
l cunoască mai întîi din punct devedere geografic şi geologic, vom face o sumară prezentare a Pietrei Craiului sub acest îndoit punct de vedere, prezentare care ne va uşura cunoaşterea drumurilor ce le vom parcurge şi care sînt descrise în capitolele ce urmează.
 Vom începe prin a delimita masivul Piatra Craiului, care din punctul de vedere al geografiei fizice se
încadrează între următoarele limite : la sud dealurile puţin înalte din regiunea Rucăr şi Dîmbovicioara ; la nord şi nord
-
vest valea rîului Bîrsa, la răsărit depresiunea Branului şi la apus valea rîului Dîmboviţa.
 
Dacă vom examina acum arhitectura masivului, constatăm că Piatra Craiului se împarte în două subdiviziunişi anume în Piatra Craiului Mare şi Piatra Craiului Mică. Piatra Craiului Mare are aspectul unei creste lungi, orientatăcu direcţia nord
-est—sud-
vest sau mai bine, a unei uriaşe pînze de ferăstrău, ai cărei dinţi sînt întorşi în sus, dinţi careformează o succesiune de vîrfuri din care vom cita pe cei mai importanţi : Vf. Pietricica (alt. 1699 m), Vf. Funduri (alt.1853 m), Colţii Fundurilor (alt. 1951 m), Vf. Grindului (alt. 2229 m), Vf. La Om sau Piscul Baciului
— punctul cu cea
mai mare altitudine (2244 m), Vf. Sbirii (alt. 2188 m), Vf. Ţîmbanul Mic (alt. 2198 m), Vf. Ţîmbanul Mare (alt. 2148m), Vf. Ascuţit (alt. 2136 m) şi, în sfîrşit, Turnul Pietrei Craiului (alt. 1923 m).
 
Observăm deci ca aspect general al acestei „creste" că înspre sud înălţimea sa scade pînă ce se pierde înmăgurile din jurul Rucărului şi Dîmbovicioarei, în timp ce spre nord, înălţimea creşte pînă în Vf. La Om, pentru caapoi să descrească din nou, foarte puţin, către Vf. Turnul. Din Vf. Turnul, delimitat spre nord de larga vale a Bîrsei,masivul face o bruscă cotitură spre est
 
şi ne găsim acum în Piatra Craiului Mică, care este despărţită de restulmasivului prin adînca Vale a Crăpăturii. Piatra Craiului Mică culminează cu Vf. Piatra Mică (alt. 1816 m). Din punctde vedere turistic, porţiunea de creastă de la Pietricica la Vf. La Om se cheamă Creasta Sudică, iar de la Vf. La Om laTurn se numeşte Creasta Nordică.După ce am văzut aspectul masivului
— din punct de vedere turistic —
să încercăm să privim şiîmprejurimile, trecînd deci la aspectul său în sensul larg al cuvîntului.
 
Spre răsărit remarcăm valea adîncă aBrusturetului, după care urmează o serie de măguri ce formează Culmea Cozia (alt. cca. 1500 m), aşezată aproape paralel cu direcţia principală a crestei.
 
Tot spre răsărit, şi anume între Zărneşti şi Bran, mai menţionăm
 
marele deal Măgura (alt. 1 375 m), despărţitde Piatra Craiului Mică prin depresiunea adîncă a Rîului Mare. Valea Brusturetului şi valea adîncă a Prăpăstiilor Zărneştilor sînt ca nişte adevărate culoare de pătrundere între masivul Piatra Craiului şi Culme
a Cozia. Spre apus,
notăm muntele Tămaşul Mare (alt. 1733 m) care face legătura cu uriaşul masiv al Făgăraşului şi o serie de picioare demunte ca Tămăşelul (alt. 1502 m), Valea Largă (alt. 1246 m), Păltineţul (alt. 1345 m) etc., ce se termină toate în adî
nca
vale a Dîmboviţei, unde putem să limităm astfel hotarul de vest al masivului nostru.
 
La nord, peste valea Bîrsei, notăm muntele Pleaşa (alt. 1089 m), Ciuma (alt. 1421 m) şi Gruiul Lung
 
(alt. 1266 m), iar la sud Gruiul Mirii (alt. 1501 m) şi deasupra sa
tului Dîmbovicioara — Plaiul Mare.
*
 
*
 
*
 
In general, arhitectura şi înălţimea reliefului îşi au explicaţia în constituţia geologică a masivului. Rocile dincare este alcătuit masivul sînt calcarele (cu cea mai mare preponderenţă), conglomeratele (regiunea văilor) şi şisturilecristaline (în mică măsură). Calcarele au cea mai mare extensiune, ele constituind roca Pietrei Craiului, Piatra CraiuluiMică, Dealul Măgura, Culmea Coziei şi se mai întîlnesc, cu totul local, în regiunea satelor Peştera, Măgura şi Br 
an.
Remarcăm deci că aceste calcare apar în partea de vest şi de est a Pietrei Craiului. In mijloc se situează
conglomeratele.
Plecînd deci de la structura masivului, observăm că, începînd cu muntele Pietricica şi urmînd creasta propriu
-
zisă pînă în Vf. Turnul, masivul face o cotitură bruscă spre est, continuă cu Piatra Craiului Mică, ia apoi direcţia sud
-
est, continuînd cu Dealul Măgura, şi sfîrşeşte în larga depresiune a Branului.
 
Imaginaţi
-
vă acum un uluc larg ale cărui flancuri sînt tocmai aceste calcare care formează creasta PietreiCraiului şi Culmea Cozia. Flancul de apus al sinclinalului (ulucului) acesta imens, ridicat la peste 2200 m înălţime,formează creasta propriu
-
zisă, iar stratele de calcar sînt dispuse aproape vertical. Aceasta explică de altfel şi aspectul
de abrupt pe care îl are versantul apusean al masivului.
Calcarele care constituie roca dominantă a masivului Piatra Craiului şi, în general, toate calcarele au o seriede particularităţi care aici sînt foarte bine remarcate şi anume :
 * L
ipsa de apă cauzată de permeabilitatea acestei roci şi care este explicaţia acestei stări de fapt. Afară demarile văi periferice ale Bîrsei, Dîmboviţei, Rîului Mare şi Brusturetului, celelalte văi din masiv sînt, în general, lipsite
 
de apă sau cu un debit
 
extrem de scăzut.
 
* Degradările mecanice. Poziţia aproape verticală a stratelor de calcar din flancul apusean al sinclinalului, caşi fisurarea puternică a rocii au făcut ca acţiunea de degradare mecanică să se reflecte toc
-.mai pe acest perete, dînd
naştere marilor grohotişuri.
 

Activity (32)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Eli Tioc liked this
lamasanu cezar liked this
Florin Nagy liked this
Jullyann Zyx liked this
mikeblum liked this
vasilei_5 liked this
Dan liked this
Barna Gheorghe liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->