IV.

Turism şi Patrimoniu
 IV. Turism şi Patrimoniu

1. Resursele de turism
Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează
dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutieră şi
feroviară bună ce face legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală. Judeţul atrage
anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valorile culturale şi
istorice.

1.1. Resursele cadrului natural

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în funcţie de
apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes turistic. Datorită
potenţialului geografic, preponderent montan, turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practica
activităţi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului.

Principalele masive muntoase ale judeţului, integrate în circuitul turistic intern şi internaţional cu
spaţii de cazare, agrement şi practicare a sporturilor specifice sunt:

ƒ Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile, oferă obiective turistice
naturale deosebite şi posibilităţi de lansare cu parapanta,
ƒ Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes
naţional, prezintă peisaje atractive cu
spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă,
oferind posibilităţi de practicare a drumeţiilor
montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului
de fond şi alpin,
ƒ Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Naţional,
este unic în Carpaţii Româneşti, prin relieful
impunător al crestei calcaroase în lungime de 25
de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră şi
faună. Sunt oferite turiştilor cazare în cabane şi
refugii montane, precum şi în modernele pensiuni din localităţile limitrofe.
ƒ Munţii Ciucaş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă
spectaculoase forme de refief megalitice. Această zonă este mai puţin amenajată cu
structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localităţile de la baza
masivului,
ƒ Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord vestică a judeţului
constând în arii protejate şi monumente ale naturii, obiective istorice, culturale şi
monumente de arhitectură,
ƒ Munţii Făgăraş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc naţional, sunt cei
mai înalţi şi spectaculoşi munţi din România.

1.2. Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de

arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente
comunitare. De o importanţă deosebită este municipiul Braşov,
unul din cele mai bine păstrate oraşe medievale, unde centrul
istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica
Neagră, cartierul Schei, Piaţa Sfatului, zidurile de apărare ale
vechii cetăţi împreună cu turnurile şi bastioanele). Mai mult,
judeţul oferă posibilitatea vizitării unei multitudini de cetăţi
(Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Prejmer, Râşnov, Rupea). (vezi Harta
ilustrativă a resurselor turistice de patrimoniu)

65
IV. Turism şi Patrimoniu
O serie de evenimente de anvergură precum festivalurile internaţionale Cerbul de Aur,
Dramaturgie Contemporană, Muzică de Cameră, Jazz reprezintă alte puncte de atracţie pentru
turişti.

Cetăţile ţărăneşti reprezintă cea mai importantă şi mai

originală contribuţie pe care arhitectura medievală de zid a
Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Din
această categorie fac parte cetăţile ţărăneşti cu biserici de
incintă (Bod, Cincşor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav,
Hălchiu, Hălmeag, Hărman, Măieruş, Prejmer, Rotbav,
Sânpetru), ridicate de saşii şi românii locuitori ai satelor
respective în secolele XIII-XVI, dar şi bisericile-cetăţi (Beia,
Buneşti, Caţa, Cincu, Drăuşeni, Fişer, Homorod, Merchiaşa,
Meşendorf, Prejmer, Roadeş, Şoarş, Viscri).

Între acestea, se remarcă Prejmer şi Viscri, unde se găsesc situri

săteşti cu biserici fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului
UNESCO. Dezvoltarea şi promovarea acestor resurse nu se ridică
însă la nivelul potenţialului pe care îl pot oferi.

Cel mai important punct de atracţie turistică, recunoscut pe plan

internaţional, este Castelul Bran, cu a sa legendă a lui Dracula.

2. Tipuri de turism practicate în judeţul Braşov

Extrem de complexă şi diversificată, oferta turistică a judeţului asigură condiţii pentru
practicarea a numeroase forme de turism.

2.1. Turismul montan de drumeţie este favorizat de existenţa masivelor muntoase, a

suprafeţei mari acoperite cu păduri, a existenţei traseelor marcate, a cabanelor montane şi
bazelor de cazare din localităţile limitrofe, precum şi a promovării acestor zone pe plan naţional
şi internaţional.

2.2. Turismul dedicat prezintă o varietate mare.

ƒ Turismul cultural-istoric este favorizat de existenţa a numeroase monumente istorice şi
de arhitectură pe întreg teritoriul judeţului.
ƒ Turismul religios este practicat mai ales la
Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc,
în timpul marilor sărbători creştine, slujbe
religioase ce atrag un aflux mare de credincioşi.
Mai mult, pe teritoriul judeţului se găsesc şapte
complexe monahale şi numeroase biserici cu
valoare istorică şi arhitecturală deosebită.
ƒ Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi
fond, echitaţie, mountainbike, deltaplanorism şi planorism, vânătoare şi pescuit sportiv în
zonele colinare şi montane ale judeţului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor
specii precum lupul, ursul şi râsul, în judeţul Braşov trăind 30% din populaţia de mari
carnivore a Europei.
ƒ Turismul ştiinţific tematic pe secţiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie
în rezervaţiile naturale ale judeţului.
ƒ Turismul rural sau agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene
(Fundata, Moeciu, Bran) şi în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potenţial
natural, istoric şi turistic deosebit, precum şi în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în
imediata apropiere a municipiului Braşov.
ƒ Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natură, oferit ca produs turistic în:
- zona Zărneşti, zonă în care acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai
avansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepţional (Parcul Naţional
66
RESURSE TURISTICE DE PATRIMONIU JU
DE
TU
2006 ES
LH
AR
Oraş cu centru istoric

M UR GH
ITA
UL
Ionesti
Mănăstire
E T
JUD
Beia Drauseni

Roades Cetate
Crit Palos
BUNESTI
Jimbor
Fortificaţii dacice/ situri arheologice
CATA
Mesendorf
Fiser Biserici fortificate
IU
Mercheasa

B
SI
Viscri

L
Granari
Augustin
U RUPEA

ET
HOMOROD
RACOS
D Mateias

JU JIBERT ORMENIS
Barcut Dacia
Selistat Lovnic
UNGRA HOGHIZ Dopca
Daisoara
Bogata Olteana LIMITE
Valeni
Fantana
Caciulata
LIMITĂ JUDEŢ
Cobor APATA
Lupsa
SOARS Crihalma LIMITE UNITĂŢI TERITORIAL-ADMINISTRATIVE
CINCU
Rodbav Felmer TICUSU VECHI
Ticusu COMANA DE BAZÃ (MUNICIPII, ORAŞE, COMUNE)
Nou DE JOS
Toarcla MAIERUS
LIMITĂ CONCENTRAŢIILOR DE UNITĂŢI
Boholt
Comana de Sus TERITORIAL-ADMINISTRATIVE
Venetia de Jos Arini
Calbor Halmeag
JU
Venetia de Sus
DE CÃI DE COMUNICAŢIE
Sona PARAU
TU
FAGARAS Rotbav LC
OV
Cincsor
SERCAIA Cutus Colonia DRUMURI NAŢIONALE
AS
Rucar Grid Reconstructia
VOILA BECLEAN

Feldioara Sambata
Dridif Rausor MANDRA
Crizbav FELDIOARA
NA DRUMURI JUDEŢENE
de Jos
Oltet Hurez
VISTEA Luta Vad
DE JOS Ileni Toderita Persani CÃI FERATE
UCEA Voivodeni
DE JOS Satu Nou
Corbi Ludisor
Sambata Iasi Vladeni DUMBRAVITA
Sasciori SINCA VECHE BOD
de Sus HALCHIU Podu Oltului
Ucea Ohaba
de Sus Dragus Savastreni
Pojorta HARSENI Colonia Lunca
Vistea Bucium Bod Calnicului
de Sus Copacel Valcea
Berivoi Margieni Sercaita

LISA Gura RECEA Sebes SANPETRU

VICTORIA vaii Stupini
HARMAN PREJMER Stupinii
Dejani Prejmerului
Malinis
TELIU
St. Climaterica
Breaza Sinca Noua CODLEA
Vistioara Sambata
Colonia
1 Mai
GHIMBAV BUDILA
Paltin
Holbav BRASOV Carpinis

Purcareni
TARLUNGENI
VULCAN
Zizin Acris
CRISTIAN
POIANA
MARULUI SACELE
VAMA BUZAULUI
Poiana Brasov
RASNOV
Dambu Morii
Cabana
Postavaru Dalghiu
ZARNESTI Cabana
Cristianu Mare
Cabana
Cheia
Tohanu Nou

JUDETUL ARGES Predelut

Timisu de SUS Stana
Sohodol Paraul
JUDETUL
Magura Rece
Buzaiel
Pestera
MOIECIU
DE JOS
BRAN
BUZAU
PREDEAL
Sirnea
Cheia Simon
Drumul
Carului
Moieciu
de Sus

FUNDATA
Fundatica JUDETUL PRAHOVA

SCARA GRAFICA
10 0 10 km
JUDETUL Realizare ADDJB
SURSA : Ministerul Culturii şi Cultelor
DAMBOVITA
 IV. Turism şi Patrimoniu
Piatra Craiului), cât şi de activitatea de organizare şi promovare a acestui tip de
turism de către Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului,
- zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaş, unde funcţionează, în
prezent, Centrul Educaţional de Ecologie şi Ecoturism,
- zona Buneşti-Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului dar cu un potenţial
deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcţie,
- zona Făgăraş, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient
de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă şi unitară în acest sens.
ƒ Turismul de afaceri şi conferinţe, din perspectiva căruia judeţul Braşov se bucură de un
interes în creştere.

3. Zone cu potenţial turistic deosebit

Municipiul Braşov oferă un profil turistic caraceterizat
pe de o parte de cadrul natural, înconjurat fiind de
munţi, iar pe de altă parte de cadrul istoric, oferind
vizitatorilor unul din cele mai bine păstrate situri
medievale din ţară. Majoritatea turiştilor ce vizitează
anual municipiul sunt de origine română, numărul celor
care aleg să înnopteze aici crescând de la an la an.
Interesul turiştilor străini pentru Braşov a crescut şi el,
însă într-un ritm mai lent.
Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, în anul 2006, la nivelul municipiului Braşov
existau 51 de unităţi de cazare turistică : hoteluri, pensiuni turistice, bungalow-uri şi vile turistice.
Turiştii care sosesc în zona municipiului au la dispoziţie şi un camping.

Situaţia turismului în municipiul Braşov, 2002-2006

Unităţi Număr Sosiri Înnoptări

turistice de locuri Români Străini Români Străini
2002 19 1.445 46.178 31.251 95.922 67.511
2003 23 1.331 45.911 29.965 96.742 57.901
2004 27 1.300 49.775 40.293 92.330 79.800
2005 42 1.704 61.785 43.009 105.793 82.723
2006 51 2.261 78.932 41.280 136.015 85.871
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Staţiunea Poiana Braşov, zonă turistică recunoscută pentru practicarea sporturilor de iarnă
dar şi pentru sejururi de odihnă, este deschisă pe toată
perioada anului. În anul 2006, numărul unităţilor de cazare
turistică se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13
bungalow-uri, 13 pensiuni turistice şi 2 sate de vacanţă.
Capacitatea de cazare turistică în zonă a crescut treptat în
ultimii ani, de la 2.090 de locuri în 2002, la 2.544 în anul
2006. În ciuda potenţialului zonei, statisticile arată în timp
scăderea interesului acordat de străini, numărul acestora
scăzând de la 96.000 în 2002 la 78.000 în 2006.

Evoluţia turismului în zona Poiana Braşov, 2002-2006

Unităţi Număr Sosiri Înnoptări

turistice de locuri Români Străini Români Străini
2002 36 2.090 60.724 29.866 170.437 96.198
2003 42 2.513 74.860 28.472 187.781 80.009
2004 48 2.461 79.551 33.643 191.224 92.776
2005 49 2.532 90.838 30.987 211.882 85.953
2006 48 2.544 89.572 25.566 214.066 77.995
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
69
IV. Turism şi Patrimoniu
Poiana Braşov ocupă locul întâi între staţiunile de schi din ţară, oferind schiorilor 10 pârtii cu
grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri şi dotate cu instalaţii de trasport
pe cablu. În zonă se practică şi turismul de conferinţă.
Oraşul Predeal, staţiune montană cu profil complex (tratament,
odihnă, turism montan) are regim de funcţionare permanent. În
2006, aproape 386.000 de turişti români şi străini au înnoptat în
cele 110 unităţi de cazare din zonă (hoteluri, cabane, vile
turistice, pensiuni). Oraşul Predeal dispune şi de 6 pârtii de schi
omologate. Numărul turiştilor români ce aleg să înnopteze în
Predeal este şi aici majoritar, turiştii străini reprezentâd doar 5%
din înnoptările pe anul 2006.
Evoluţia turismului în zona Predeal, 2002-2006

Unităţi Număr Sosiri Înnoptări

turistice de locuri Români Străini Români Străini
2002 66 3.084 75.206 5.171 246.017 10.646
2003 79 3.124 88.627 8.293 263.666 16.699
2004 83 3.202 107.902 8.223 277.947 17.431
2005 100 3.246 140.396 7.607 332.887 17.174
2006 110 3.677 175.139 10.501 365.462 20.080
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Judeţul Braşov deţine în ţară supremaţia la turismul montan. Infrastructura cuprinde 15

cabane montane, multe dintre acestea însă degradate, 6 refugii şi 8 baze de salvare. Aproape
200 de trasee turistice montane sunt omologate.

Datorită unui important potenţial agroturistic, numeroase

pensiuni agroturistice sunt clasificate sau în curs de
clasificare. Zona Bran-Moeciu-Fundata deţine ponderea cea
mai mare a pensiunilor, peste 150 de unităţi.
În zona Săcele au fost omologate 20 de pensiuni iar în Ţara
Făgăraşului 15. Proiecte de dezvoltare a acestei nişe turistice
există şi în Vama Buzăului. Turismul rural şi ecoturismul au
început a fi practicate, însă cu o evoluţie mai lentă din cauza
promovării insuficiente şi a infrastructurii de acces deficitare, şi în alte localităţi precum Hărman,
Hoghiz, Jibert, Poiana Mărului, Prejmer, Purcăreni, Sânpetru, Teliu, Viscri, Zărneşti, Zizin. De
remarcat este şi complexul turistic de lângă Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
Situaţia pensiunilor agroturistice în judeţul Braşov, 2002-2006

Unităţi Număr Sosiri Înnoptări

turistice de locuri Români Străini Români Străini
2002 209 1.523 21.657 3.171 55.183 8.686
2003 257 2.261 38.496 6.534 97.665 18.008
2004 220 1.737 43.364 1.961 94.267 4.410
2005 201 1.969 28.026 2.322 67.957 8.705
2006 181 2.044 25.202 1.282 66.134 6.554
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

4. Indicatori de evaluare a turismului

În anul 2006 Direcţia Judeţeană de Statistică a înregistrat un număr de aproximativ 480.000 de
turişti în judeţul Braşov. Dintre aceştia 17% au fost străini. Numărul turiştilor este însă mai mare,
cel înregistrat oficial neincluzând persoanele cazate în unităţile neînregistrate, precum şi în
unităţi cu o capacitate de cazare mai mică de 5 camere. Înnoptările turiştilor străini în judeţ
înregistrează o scădere începând cu anul 2004, ajungând la 199.000 în 2006.

70
 IV. Turism şi Patrimoniu
Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, în perioada 2002-2006

Grad de ocupare
Unităţi Număr Sosiri Înnoptări
(%)
turistice de locuri
Români Străini Români Străini Români Străini
1994 253 11.056 359.122 65.091 1.057.934 256.919 - -
2002 342 8.916 219.145 71.175 595.545 183.751 16,4 5,1
2003 398 9.820 251.070 73.746 652.627 170.668 16,5 4,3
2004 432 10.112 329.511 92.254 748.727 212.109 19,2 5,4
2005 458 11.042 359.259 88.888 794.386 205.932 18,8 4,8
2006 452 12.026 401.338 82.737 855.569 199.419 18,9 4,4
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Parcul Naţional Piatra Craiului primeşte aproximativ 100.000 de turişti anual, majoritatea venind
pentru vizite de o zi, drumeţii şi picnic. Mai mult, datorită gradului ridicat de dezvoltare
activităţilor de schi, judeţul Braşov ocupă primul loc pe ţară la această nişă turistică.

Operatorii de turism reprezintă un element important pentru dezvoltarea unei destinaţii turistice
precum Judeţul Braşov. Există aproximativ 80 de agenţii de turism în Braşov iar câţiva dintre
marii operatori deservesc piaţa naţională şi internatională de transport de persoane. Totuşi,
durata şederii pe teritoriul judeţului este scurtă, deoarece clienţii acestor operatori optează
pentru circuite naţionale. Alături de aceşti operatori, mai multe asociaţii activează pentru
promovarea judeţului ca destinaţie turistică şi pentru dezvoltarea unui turism durabil în zonă.

Serviciile de informare turistică sunt slab organizate, atât la nivelul oraşelor, cât şi la nivelul
întregului judeţ. Deşi există o reţea de informare turistică la nivelul judeţului, în curs de
organizare prin Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov (APDT),
cuprinzând 7 centre (Braşov, Predeal, Râşnov, Făgăraş, Prejmer, Bran, Zărneşti), acestea nu
răspund încă în mod adecvat nevoilor diverse ale turiştilor.

Există, de asemenea, programe de instruire pentru turism disponibile la Bran şi Braşov. Totuşi,
acestea nu sunt actualizate şi nu acoperă suficient o serie de activităţi turistice precum
planificarea, marketingul şi managementul, serviciile de ghizi şi ghizi pentru circuitele în natură.

71
IV. Turism şi Patrimoniu
5. Analiza SWOT
Analiza SWOT
Puncte Tari
ƒ diversitatea potenţialului turistic natural, a
reliefului, florei şi faunei
ƒ existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat
(monumente istorice şi de artă medievală,
tradiţii şi obiceiuri ale diferitelor naţionalităţi,
structuri săteşti istorice bine păstrate, urme
vestigii din istoria Transilvaniei: cetăţi, biserici,
muzee)
ƒ tradiţia judeţului în domeniul turistic
ƒ capacitate mare de cazare în diverse structuri
de primire a turiştilor, inclusiv pensiuni rurale
ƒ capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot
parcursul anului
ƒ domeniul schiabil relativ bine dezvoltat
ƒ ponderea mare a turiştilor străini din totalul
turiştilor care vizitează anual judeţul
ƒ ofertă universitară bine dezvoltată în domeniile
management-turism-servicii
Oportunităţi
ƒ dezvoltarea unor servicii care să asigure o
creştere a calităţii activităţilor din turism
ƒ accesarea de fonduri interne şi externe pentru
reabiltarea monumentelor şi ansamblurilor
istorice şi de arhitectură din judeţ, precum şi
pentru creşterea capacităţii de cazare şi
diversificarea serviciilor
ƒ dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor
ƒ dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism,
agroturism, sporturi montane etc.
ƒ lărgirea bazelor de agrement
ƒ dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de
transport pentru facilitarea accesului spre
zonele turistice
ƒ extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de
informare turistică astfel încât să răspundă
nevoilor turiştilor
ƒ atragerea operatorilor de turism din judeţul
Braşov la târgurile naţionale şi internaţionale
ƒ o mai mare implicare a administraţiilor locale
în promovarea activităţilor turistice
72
Puncte Slabe
ƒ infrastructura de transport inadecvată
(drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului,
lipsa autostrăzii)
ƒ gradul de ocupare scăzut în sezonul estival şi
extrasezon
ƒ starea de conservare în continuă degradare a
unor obiective protejate (în special a
bisericilor ţărăneşti de la Drăuşeni, Buneşti,
Homorod, Merchiaşa)
ƒ numărul redus al programelor de instruire
pentru turism şi neadaptarea celor existente
la nişele de piaţă
ƒ lipsa studiilor de marketing specifice zonelor
turistice din judeţ, necesare promovării unor
pachete turistice
ƒ controlul calităţii serviciilor de turism nu
acoperă totalitatea unităţilor turistice
ƒ nerespectarea normelor de construcţie în
unele zone turistice, în special în perimetrul
parcurilor şi ariilor protejate
ƒ în unele zone, în special cea nordică,
serviciile de alimentaţie publică sunt slab
dezvoltate
ƒ inexistenţa serviciilor de pompieri, ambulanţă,
asigurare, service, ghizi etc. în multe din
zonele judeţului
Riscuri
ƒ supraaglomerarea zonelor turistice prin
construcţii fără autorizaţii sau care nu
respectă mediul înconjurător
ƒ concurenţa internaţională, precum şi cea din
partea judeţelor înconjurătoare
ƒ promovarea unor servicii de turism
neadecvate şi slabe din punct de vedere
calitativ
ƒ încălzirea climatică riscă să efecteze
derularea activităţilor turistice de iarnă
ƒ lipsa intervenţiei urgente poate duce la
degradarea iremediabilă a unor monumente
istorice
ƒ diminuarea valorii istorice, arhitecturale şi
ambientale a obiectivelor protejate prin
folosirea unor materiale necorespunzătoare
în momentul reabilitării lor
ƒ tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul
valorilor autentice