MODEL TEHNICO – ECONOMIC CADRU

PENTRU CREŞTEREA SUINELOR

(scroafe de reproducţie)
1. Rasele de porcine – clasificare şi zonare :
După locul de formare:
a) Locale - Stocli (Oltenia, Deltă, Nordul Moldovei), Porcul de Bazna (Ardeal), Alb
de Banat (Banat), Romanesc de carne (Buzău, Galaţi), Mangaliţa (Banat, Bihor, Tulcea),
Porcul de Strei (Hunedoara).
b) Importate - Marele Alb (toată ţara), Alb Mijlociu (Banat), Alb German (nobil
german –Banat,Transilvania),Berk (Ameliorează rasa Bazna şi Porcul de Strei ), Marele
Negru (Cornwall – Ardeal şi Banat în creştere industrială), Rasa Landrace (toată ţara),
Duroc, Wessex.

2. Construcţii zootehnice – se proiectează după normele de creştere a porcinelor, în

aşa fel încât să permită fiecărui porc :
- să stea întins, să se odihnească, să stea lejer în picioare;
- să aibă un loc curat pentru odihnă;
- să vadă alţi porci;
- compartimentele să asigure un flux continuu;
a) Suprafaţa pe animal

Categoria Suprafaţa utilă ( m 2 /cap) Suprafaţa padoc ( m2

- vieri - 2.95; /cap)
- vieruşi - 1.90; - 6;
- scroafe - 1.10 – 1.5; - 4;
gestante - 0.15 – 0.4; - 8-10;
- tineret porcin - În funcţie de - 1 -2;
- porci la greutate 0.55 – 1; - 2;
îngrăşat

b) Tipuri de adăposturi:
Se adaptează în funcţie de scopul urmărit în fermă.
- adăposturi închise – ferestrele pe ambii pereţi longitudinali;
- cu padocuri – ferestrele pe peretele opus accesului porcilor din padoc;
Materialele folosite sunt: cărămida, panouri cu izolaţie, materiale uşoare.

c) Îngrijirea adăposturilor:
Acţiunea:
- întreţinerea: - eliminarea
bălegarului, presărarea cu var şi
rumeguş, spălarea geamurilor,
curăţirea prafului, îndepărtarea
resturilor de furaje.
- de ordin gospodăresc – reparaţii;
- igienizare: - văruitul pereţlior în
alb, dezinfecţia padocurilor.
Scopul urmărit:
- se elimină mirosul, scade umiditatea,
se asigură lumina naturală;
- nu permite dezvoltarea microbilor,
previne intoxicaţiile, dezinfectează şi
asigură luminozitate;
- menţine temperatura optimă.
 d) Amplasarea adăposturilor – Se execută cu avizul Agenţiei Naţionale Sanitar
Veterinare ;

-Se asigură distanţele Locuinţe: În unităţi:

prevăzute în norme faţă Conform legislaţiei. 10 m de la pavilionul
de: sanitar;
Drumuri publice: 10 m între adăposturi;
18 m – drum 200 - 500m între ferme
comunal; producţie;
20 m – şosea 150m între ferme de
judeţeană; selecţie.
22 m – şosea
naţională;
- cale ferată;

e) Orientarea adăposturilor- are ca scop : protecţia faţă de vânturile dominante,

asigurarea iluminatului natural, îmbunătăţirea bilanţului termic;
Adăposturile închise – cu axul lung paralel pe direcţia vântului.
Adăposturile cu padocuri – pereţii cu ferestre opuşi vântului.

f) Cerinţe de microclimat
Categoria de Temperatur Umiditatea Iluminarea (W/ m 2 Concentraţia în
animale a (%) ) gaze admisă
(º C) Naturală (%)
70 - 75 Artificială Bioxid de
Vieri şi scroafe 15 70 – 75 coeficient carbon 3.5
Scroafe gestante 15-18 70 – 75 1/18 3.5 Amoniac 0.023
Scroafe în lactaţie 18 -22 85 – 90 1/20 5.0 Hidrogen
Purcei -0-14 zile 28-32 85 – 90 1/20 5 sulfurat 0.015
- 15-28 zile 24-28 85 - 90 1/18 5
- Peste 28 18-24 1/18 5
zile 1/18 5

g) Echipamentele folosite sunt pentru: furajare, adăpare, evacuare dejecţii,

iluminare, ventilaţie, transport tehnologic;
3. Construcţii anexe – filtru sanitar, abator sanitar, magazii, etc.
4. Reproducţia la suine
Maturitatea Maturitatea Vârsta Durata Nr. de Ciclul Apariţia Durata
sexuală corporală optimă gestaţiei femele sexual căldurilor căldurilor
de pentru la
montă un scroafă
mascul
6-8 luni – 8-10 luni 8-10 114 zile 20 zile 2- 4 zile
femelele sau 100 kg luni 20-30 17 -24 de la
7-9 luni- femelele capete zile fătare
masculii 21 zile
(media)
 Monta se efectuează la 12 -30 ore de la apariţia reflexului de imobilitate.
Monta poate fi: a) Naturală – în grup: are loc în padoc;
- dirijată;
Variante: - simplă – o singură împerechere;
- repetată – se repetă la 12 ore cu acelaşi vier;
- dublă – se repetă la câte 30 min de 2- 3 ori cu alţi vieri;
b) Prin însămânţări artificiale .
Alegerea scrofiţelor şi scroafelor de prăsilă:
- Scrofiţele se aleg la vârsta de 21 zile de la mame cu peste 8 purcei şi 12 sfârcuri şi
nu se aleg din îngrăşătorii.
- Scroafele pentru montă, se aleg cu vieri încercători, se ţin în boxă specială 12 zile
după monta naturală şi 30 zile după însămânţarea artificială.

5. Flux tehnologic
a). Furajarea porcinelor
Etape de furajare: cantităţi de furaj pe cap de animal:

Scroafe în aşteptare CATEGORIA

Prima perioadă de A doua perioadă Scroafe cu purcei
gestaţie de gestaţie
3.5 kg /zi 2 kg / zi 3.5 kg / zi Până la 7 zile: 1.5 -3.5
kg
După 7 zile – la
discreţie.

b). Optimizarea procesului de creştere a tineretului

Hrănirea purceilor sugari :
- la 2 ore de la fătare – are loc primul supt;
- la 2-3 zile se taie colţii;
- în a patra zi se administrează compuşi din fier (produse existente în
farmaciile veterinare );
- în a şaptea zi se administrează hrană suplimentară (combinate).

Evoluţia greutăţii corporale :

Perioada Greutatea optimă

1 -30 zile Creşte de 5 ori greutatea de la fătare
30 – 60 zile Creşte de 10 ori greutatea de la fătare
La 40 zile 7- 10 kg
La 90 zile 25 – 30 kg
La 6 luni 70 – 80 kg
La 8 luni 100- 110 kg

c). Optimizarea raţiilor furajere:

Se are în vedere cunoaşterea cantităţilor de furaje din fermă care trebuie să fie
asigurate pentru toate categoriile de porcine.
 Furaje administrate: suculente, concentrate, masă verde, amestecuri furajere.
Eficienţa furajelor combinate:
- consumul specific pentru 1 kg spor este de 3.3 -3.4 kg;
Norme de furajare /cap /zi:

Categoria Consum specific

Vieri 4 – 4.5 U.N.
Scroafe în aşteptare 3 -4 U.N.
Scroafe gestante 4 U.N.
Scroafe în lactaţie 6 -6.8 U.N.

Furaje necesare pe categorii de vârste / zi:

Categoria de animale Furaje în cantitate zilnică

Furaj Suculente Nutreţuri verzi Făinuri minerale
combinat
Scroafe în aşteptare şi 2.3 0.34 3.8 0.02
prima fază a gestaţiei
Scroafe gestaţie 3.2 - 1.0 0.04
avansată şi vieri
Scroafe în lactaţie 3.0 1.0 3.0 0.03
Scrofiţe 2.2 0.5 1.0 0.028
Purcei sugari 0.2 0.2 - -
Tineret în creştere 1.0 0.3 0.8 0.1
Hrănirea porcilor se poate face cu amestecuri făcute în fermă sau furaje
concentrate, procurate de la fabrici (FNC).
Stabilirea necesarului de furaje total se calculează prin raportarea la mărimi
fermei şi structura efectivului. Se ţine cont de faptul că fiecare categorie de vârstă este
mai mică decât un an calendaristic (de la fătare până la 8 luni o scrofiţă ajunge la
montă, un mascul ajunge la sacrificare).
Calcularea necesarului de furaje se face astfel:
Nr. porci din x Cantitatea zilnică de x Nr. zile a
o categorie furaje categoriei

6. Măsuri sanitar – veterinare de prevenire şi combatere a bolilor în fermele de porci:

- împrejmuirea fermei cu gard protector,
- filtru sanitar în care se află camera de igienizare a personalului,
- punct de însămânţări artificiale,
- spaţiu pentru tăieri de necesitate,
- limitarea circulaţiei persoanelor străine prin ferme,
- control periodic medical al personalului de deservire,
- introducerea în efectiv a animalelor numai din unităţi indemne de boli specifice porcinelor,
- respectarea curăţeniei şi igienei în boxele de fătare şi creştere a tineretului,
- dezinfecţia după fiecare ciclu de producţie a tuturor spaţiilor,

- dezinsecţii şi deratizări repetate,

- controlul periodic medical al personalului de deservire
 7. Căi de sporire a eficienţei economice
Creşterea raselor ameliorate: Marle Alb, Landrace, Duroc etc.
Obţinerea a 2 fătări pe an.
Utilizarea intensivă a scroafelor la reproducţie.
Menţinerea în efectiv a mamelor cu o prolificitate mai mare de 9 purcei.
Creşterea sporului mediu zilnic de la 400 g/zi la 650g /zi (ex: la un spor de 550
g/zi costul de producţie este mai mic faţă de sporul de 425 g/zi cu 30% ).
Administrarea furajelor umectate determină scăderea consumului specific cu
0.2 U.N.

8. Calculele economice se efectuează în fiecare fermă în funcţie de factoriii

locali, venituri şi cheltuieli.
Exemplu pentru o fermă cu 10 scroafe, 2 fătari/an, 10 purcei la fătare

Specificare U.M. Cantitate Preţ Total lei

lei/U.M.
VENITURI ( V) 39.900

Vânzare producţie principală Buc. 196 200 39200

Vănzare producţie secundară To. 0,2 3,500 700

Subvenţii naţionale şi europene Conform

legislaţiei
CHELTUIELI (C) 19.350

Furaje Kg 12.000 12.000

Material biologic Cap. 1.000
Energie 500
Apă, combustibil 500
Medicamente 550
Forţă de muncă 4800 4800
Alte cheltuieli
REZULTAT FINANCIAR R = V – C = 39.900-19.350 = 20.550 + subvenţii

9. Modul de acordare al subvenţiilor

- pentru a beneficia de subvenţii, solicitantul trebuie să fie înscris în Registrul
Fermelor, iar suprafaţa pe care o posedă să nu fie mai mică de 1 ha, formată din parcele de
cel puţin 0.3 ha;
- subvenţiile se acordă în urma completării unei cereri care se depune la sediul
APIA unde îşi are domiciliul solicitantul;
- depunerea se face la începutul fiecărui an (pentru 2008 perioada de depunere a
cererilor a fost între 01.03.2008 – 15.06.2008 conform OUG nr125/2006, Legii nr.139/2007 şi
OM nr. 64/31.01.2008);
- se acordă plăţi directe pe hectar din fondurile Uniunii Europene şi plăţi naţionale
complementare din bugetul Ministerului Agriculturii.
- pentru a beneficia de subvenţii, crescătorii din sectorul zootehnic trebuie să ţină
cont de prevederile ORD.nr.255/30/04/2008 privind modificarea şi completerea anexei
,,MODUL DE IMPLEMENTARE ,CONDIŢIILE SPECIFICE ŞI CRITERIILE DE
ELIGIBILITATE PENTRU APLICAREA SCHEMELOR DE PLĂŢI NAŢIONALE
COMPLEMENTARE ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC, ÎN ACORD CU
REGLEMENTĂRILE COMUNITARE ÎN DOMENIU’’.
 10. Trasabilitatea
 Înregistrarea tuturor elementelor care constituie filiera de trasabilitate respectiv :
- lanţul animalier
- lanţul furajer
- lanţul medicamentos
- lanţul alimentar
- lanţul de distribuţie şi comercializare