Ing.

Aurel Sahelanu := 73 de scheme pentru

..;
Ing. Neboisa Rosici := radioamatori
..;
i
..;
:=
..; Vol. I
.::
..;
~ Nr . 125
.::
..;
.::
..;
.::
..;
i
..;
,.
..;
,;
~
i
..;
i
..;
i
,.;
:=
,.;
.::
,.;
z
..;
i
,.;
i
,;
i
,.;
i
..;
i
..;
i
,;
i
,.;
@d .:: Editura tehnicc
,;
;: Bucuresf - 1975
,; Prin prezentarea unor montaje practice de mare utilitate, lucrarea constituie un indrumar atH penlru radioamalorii tncepatorl care f~i lnitiaz! prima constructie, ell ~i pentru cel mai aV8.DsaU, in vederea eomplel!rll stattilor lor cu diverse aecesoril moderne, care sa marease! operatlvitatea :;;i gradul de ulilltate ale aeestora.

Volumul I a1 lucriiril cuprinde 73 de scheme de oscilaloare, excitatoare, miX ere, amplificatoare de AF :;;i RF, convertoare, receptoare pentru benzlle de radioamatori, accesorU penlru eadioreceptoare.

Schemele prezentate pot n realizate cu piese ~j materiale ce pol [i pro curate de radioamatori sau pot Ii construite cu mijloece proprii.

Lucrarea se adresaeza unui cere Iarg de cadioamatori, prezentlnd scheme de diverse grade de eomplexitate.

Controlor ~liiJllific: lng. DINU ZAMFIRESCU Redactor: ing. CONSTANTIN MlNEA Tehnoredactor: ELL Y GORUN

Coperta serlei : CONSTANTIN GULurA

Bun de tipor: 05.02.1975; Coli de tipar: 8+5 plun,e; Tltal : 54000+90 cxemplare broJate; C.Z. 621.397.

IntrcprlnderclI Poligril!leli "Banal", Timi§oara Calea Arudulul nr, r. RcpuhUca Soclalistl RomAnia.

ComandQ nr. 2aH.

Prefala

Lucrarea de fald se adreseozii utuii cere Iarq de cititnri todioatnatotl, iiind accesibilii elevilor, studentilor, tel: ntcienilor, radio-const tuctortlor .'i1 expetimentatorllor, cursantilor cercurilor radio, etectronistllor si 1n general tuturor eelor ce indrcigesc tehnica radio ~i 1$1 petrec 0 purte din titnpul lor tiber In tovartisia tubutilor electrouicc si a ttanzistoarelor.

Cattea 1$; prooutte, prin prezentoreo unor montaje practice de mare utilitaie, sa constitute un lndrumiitor "tit pentru rtuiioamatorlt inceptitori care 1$i init1aza urimo constructie radio, en si pentru eel mai avonsaii, 1n voderea comptetarii statiilor lor ell diverse us tensile $1 «ccesoril moderne care sa mareasca operatlvltatea sl grat'ul de utilitate a acestora.

]\'latericllul este intocmit prin sintetizarea unor scheme, in mare masurd inedite, multe din ele lilnd roeI,,1 unor experimentdrl pe patcursul unei activitdti de :!O de ani de tadioamatorism.

As« cum arata st tltlul, lucrarea cuptinde 146 de scheme, tnulte dintre ele prezentate In mai multe voI iante, ce acoperii domeniul de interes al rtuiioamatorttor privind convertoarele, receptocrele, amplliicatoatole, emiiatoarele s! accesorille acestora etc.

l\1ontajele sint prezentate gradot, de la stmplu la compus, in variante ee utllizeazd atit tubuti electronice cit )1 clemente semiconductoare.

Scliemele prezentate pot Ii reallzate in genera1 cu uieso ~i materiale ce pot ii procurate de radioarnatori din lara sau pot ti cotistruite cu mijloace proptii.

Unele scheme, in care situ previizute tranzlstoare de construciie spectali: sou citcuite integrate, sint ptezentate cu titlu de atnicipoiie. Ttnind cont de proqtesul tebulc in domeniul tebnoloqiei labricdrii elementelot semiconductoare miniaturizate, care a lual un avint deosebit

3

In ultitnul limp, este de osteptiu ca acestea sa fie usor procllro/)iic In! r-un v iitor ioarte apropiat.

lnsiruirea nutterialului este prezentata 111 mod logic, iucit cit itorii . .,il uoau: alege schemele dorile pentru experitnentatc iu lunette de inltierea $i bagCljul de cunoslillie pe care-t posedii.

Comeniarea sciiemelot este teatizata ouninau-se uccctitul pe descrierea iunciioniirli elementelot din schema, pe itulicatii $i recotuandiiri privlnd execuiia $1 reg/ajlli montajului .5i ptezentoreu periotmantelor si av atitajelor acestota in activitatea de radioamatot. A lost insQ evitata incatcarea tnaterialului Cll detalil constructive de realizare a saslelor, a retiresourelor, a cuIii/or s! suportutllor de iixate a pieselor, acestea ttuninJnd 1a aleqerea iieciirui rodioamator in lunette de tipul $1 dimensiunea pleselot $1 tnaterlalelor oe core acestta .~i le pot ptocura .51 de tantezia $1 inqeniozitotea tiectiruia.

Autorii spert: ca lucrarea sa tiea noslbllitatea unui mimiit cit mal mare de radioamatori sa-.51 reoltieze orin aiitoutilore cotnpletarea echipomenteior ~j accesoriilor necesore cctivitatil de emisie-tecepite in benzile de utuie scurte alocate radloamatorllor. Se subtlniau: lnsa co. - pottivit .Requlatnentului de radiocomunicatli privitui nctivitatea radioamatoriJor din Republica SocialistCi Romania" - activltatea de radioamutor este petmisti numoi petsoanelor Care poseda .0 autoriratie in (Icest sens elibetata de j\r(inisterul Transporturllor ~i Telecomunicaiiilor, iat dreptui sa construiascti, sii ins talece, sa experimenteze ~i sa iotoseascii 0 staiie de radiocunatot 0 QlZ tuunai tilulatii unei autorizatli de radioamatot, In limitele competentelor coresputruitoate clasei autorizatiei respective.

In final, auiotii conslderii cd lucratea de fatd va ii de un real folos tututot categorii/or de radioamatori, cotilribulnd la dezvoltarea radloamatotismului de masa II! tara noastta.

AUTORII

Capitolul 1

Oscilatoare ~i excitatoare

. Radioamatortsmul, aceasta indeletnicire tehnico-aplicativa care In zilele noastre capillA din ce in ce mal mult un caracter de masa. presupune construlrea st expertmentarea de catre Iiecare amator a echipamentului de omislo si ell' rer-eptle rcspectlv,

Tehnlca rcallzarii Ieqaturllor radio de orice tip se bazeaza pc producerc-a ~i transmiterea la dlstanta a oscllatltlor electromaqnettce.

Oscilatoarelo si excitatoarele sint dispozitive, mai simple sau mai complexe, co servesc la producerea oscilatlilor pentru pilotarca redloemltatoarelor.

1.1. Oscllatoare cu crista} C1.1 trecventa fixii

OscilatoareJe ell crista]' denumite simplu CO dupa denumirea din II mba enqleza crystal oscilaior, of era perfurmantc deosebite fiind reallzabile tn tlmp scurt sl la un cost redus.

Singura problema 0 constituie pro curare a unui ens&411 de cuart de frecventa corespunzatoare benzii de radloamatori in care dorim sa lucram,

5

1.1.1. Oscitoior ell cristal Cll tub electronic

In fig. 1.1 este prezentat un oscilator cu cristal cu tub electronic.

Montajul poate fi folosit fie ca oscilator de purtatoare pentru un emitator de BLU, fie ca oscilator pilot pentru un ernltator lucrtnd in telegrafie sau cu modulatie in amplitudine pe frecvente fixe.

""1.8 V~f' mo pF SOO 1/

J'pre modl/lotor • I .... 1.50 V

.roll elq;;;nlermed EF94

Fig. 1.1. Oscllator cu crista! cu tub electronic.

In primul caz cristalele de cuart se alcq deeaJatc cu 3000 Hz ca frecventa de rezonanta. pentru a perrnite formarea celor doua benzl lateralc superioara si inferloara, diferenta rata de frecventa medianaa filtrului de BLU utilizat fiind de ± 1 500 Hz.

In cazul folosirii sale ca oscilator pilot pentru lin ernltat~r in teleqrafio crlstalele respective se aloq astfel incit semnalul rezultat sa fie cuprlns in spectrul de freevente alocat pentru telegrafie din banda de radioamatori respective. In acest caz in locul marcat eu X in schema se va conecta lin manipulator telegrafic pentru a putea obtine impulsurile necesare formarii Iiterelor sl cifrelor in cod Morse.

Daca folosim accasta schema pentru pilotarea unui emitator cu modulatie in amplitudine, cr istale le de cuart vor fi astfel stabilite Incit oscilatiile rezultato sa formeze purtatoarea In llrnitele de frecvcnte alocate pentru fonie din banda respective.

6

Pentru a putea lucra pe mai multe frecvente este neeesara utilizarea mai multor cristale de cuart care pot fi comutabile printr-un comutator cu mai multe pozitli sau pot fi interschimbabile In acelest soclu.

Schema in sine reprezlnta un oscilator tip Colpits control at cu cristal, care se cupleaza capacitiv fie cu modulatorul echilibrat at emltatorului de BLU, fie cu etajul tntermediar urrnator in cazul emltatoarelor pentru telegrafie sau telefonie.

Tenslunea de alimentare de 150 V se obtlne de la un redresor stabilizat, iar la Ieslre se obtlne 0 tensiune de radiofrecventa de 1,8 Vel.

In Iunctie de cristalele de cuart folosite, frecventa de lucru a montajului eu datele din schema este cuprinsa in benzile de 80 :;;i 40 m.

Folosind cristalele de cuert de frecventa mai mare este necesara reducerea valorii eondensatoarelor din dlvizorul capacitiv de tensiune pentru reactle, pastr indu-se Insa raportul de 1 : 3 intre ele.

1.1.2. Osctlator cu cristal cu tranzistot npn

In fig. 1.2 este prezentat un montaj de oscilator cu crlstal tranzistorizat care utllizeaza un tranzistor tip 2N706 de structure npn.

C l ~soc !OpH

~--------~--------------------+-~r-----~~~----~+

E lOmVef

IOU}

91'

-::

sua

IOnf

Fig. 1.2, Oscllator ClI cristal cu un tranzistor npn.

7

Schema reprezinta un oscilator "Pierce" controlat eu crlstal care poate avea aceleasl Iunctiunl ea st montajul precedent.

so poate utiliza unul sau mai multe cristale de cuart comutablle, respectindu-se aceleasi percepte descrise antcrior. '

Circuitul oscllant l.C so dirnensloneaza corespunzator frecventei de lucru a crlstalulul de euar}. Bobina de cuplaj L1 are un numar de spire egal eu 1 4 din eel al bobind L ce se cupleaza inductiv cu aceasta, pe aceeasi carcasa,

Montajul aslqura la iesi re 0 tensiune de radiofrecvents de 10 mVel.

Tensiunea de aliment are de 9 V se obtine de la 0 batorte miniature sau de la 0 sursa de' tenslune stablllzata.

1.1.3. Oscilator -ell ctistol cu tranzisiot pnp

Alt montaj de oscilator cu cristal eu tranzistor de structure pnp este prezentat in fig. 1.3.

100 pF

1000 pF

o 0+

Fig. 1.3. Oscllator cu cristal cu un tranzlstor pnp.

Tranzistorul Iolosit este OC6i5, insa poate fi utilizat orice tranzistor de tip pnp Similar .

•

Montajul se allmenteaza de la 0 baterie 'de 9 V mi-

nlatura sau de la doua baterii de lenterna de 4,5 V legate in serie, curentul consumat fiind de 5 mA.

8

Tensiunea de iesire a oscllatorului este de 6 mVel. Regimul corect de lucru al montajului se stabileste din potentiometrul P de 150 kQ.

Utillzind cristale de cuart de calltate superloara, acest oscilator poate servi ~ ca dispozitiv de etalonare il capetelor de banda in benzile de radioamatori.

1.1.4. Oscilator ClI crista] cu tranzistot CLl elect de cimp In fig. 1.4. este prezentata 0 schema moderna de oscilater cu cristal care Ioloseste un tranzistor cu efeet de cimp de tip HEP801.

220pF

r

~ r 5et

L SOpf

t---o ~JOmYef'

+ 24Y-

Fig. 1.4. Oscllator ell crlstal eu un tranzistor eu efect de clmp,

Montajul se alimenteaza de la 0 sursa de 24 V curent continuu ~i livreaza 0 tenslune de radiofrecventa de circa 30 mV el.

Schema reprezinta un oscilator de mare stabilitate (are poate fi utilizat ea oscllator pilot pentru emitatoare lucrind de la banda de 80 m ptna la banda de 10 m, respectiv intre 3,5 si 30 MHz, in functie de cristalul de cuart folosit.

Circuitul LC se dirnensioneaza corespunzator frecvenlei de lucru al cristalului pe fundamentala sau pe armo.nica a doua sau a treia.

In caz de dublare sau triplare a frecventei la iesire lie obtine 0 tenslune mat red Usa.

9

I .~. Oscilatoare eu frecventa varlablla

J)ih'ti oscilatoarele cu Irccventa Iixa, folosind crisLill(, rll' ruart, sint utilizate de radioamatorii tncepatort ofr-rind 0 mare stabilitate :;;i simplitate a executiei, emitiiLoctrel() radioamatorilor mai avansa]l care pot acoperi i ntrr-qul spectru de frecvente din gama respective utillz('az~1 oscilatoare eu frecventa variabila. Acestea pot fi lip diforite tipuri, dupa modul de realizare a reactlel in montaj si dupa elementele folosite, lnreqistrlndu-se 0 maro varietate de montaje.

1.2.1. Oscilator cu frecventd voriobilii cu tub electronic In fig. 1.5 va prezentam un oscilator eu frecvenla var iabild VFO eu tub electronic.

Montajul Ioloseste tubul ECC 82, 0 dubla trloda, din care prima trioda lucreaza ea oseilator, iar a doua ea separator.

l

Fig, 1.5, Oscilator ell frecventii varlabila cu tub electronic,

Datele cireuitului EC sint prezentate in tabelul 1.1. Oscilatorul ell trecvonta vartabila se altmenteaza de Ia un rcdrcsor ell tensiune stabilizata de 150 V eurentul consumat fiind de 10 rnA, iar pontru filamentc este nece-

10

Tabelul /.1 Datele circuilului uscilanl al oscilatorului VfO cu tub electronic

I

lJimcntul Curuc tchIs tcl

i

L 1·1 sp. ell Em 0 1 mm :pas dist antat pe car casa ell diarne-

trul de 2;) mm

--_._-_._-----------------

C I Condensator trimer, dielectric aer, 250 pf

',Mil 0 tensiunc alternatlva de 6,3 V, curcntul consumat liind de 0,3 A.

Frecvente semnalului la lcsire este cuprinsa intre ;1.:'-3,8 rnl-Iz. VFO-ul putind pilota un emitator pe banda Ill' 80 m. Cu ajutorul unor etaje dubloare de Irccventa rnontajul poate fi folosit st pe alte benzi.

1.2.2. Oscilatot CLl irecvenia variabiJd CLl trarizistoare pnp

Un montaj de VFO tranzistorizat utilizind tranzisInare tip pnp este prezentat in fig. 1.6. Tranzistoarele utllizato sint de tipul OC615. Primul tranzistor lucreaza , d osciJator variabil in schema Colpits, iar al doilea este ruontat ca separator.

J,8MHz

C Cy

roo 30 ,I pf

Fig. Ui. Oscilator cu Irecventff variabllf ell truuzlstoare pnp.

11

Bobina L se rcallzeaza cu 48 spire din Cu Em (/) 0,5 mm pe 0 carcasa cu miez de Ierita de 8 mm.

Condcnsatorul C estc lin trimer cu dielectric aer si ell suporl de calit, ce se po ate alisi 18 emltatoare mai vechi.

Coudensatorul variabil C1• are 0 capacitate de 30 pF inchis $i de :; pf deschis, pentru a perrnite acoportrea intreqii benzi de 80 m.

So pot utiliza ca C, doua condensatoare de 15 pF montate pe acelasi ax ~i legate in paralel - din cell' folosite in receptoarele eu tranzistoare pentru banda de DUS sau modlficlnd un condonsator variabll de 500 pF prin scoaterea tuturor placilor din rotor in afara de una.

Punctul corect de Iunctlouaro a oscllatorulul se regleaza din potentiometrul IJ de 500 kU pentru Uti curent de colector I c=5 rnA.

l\fontajul se allmenteaza de la 0 baterie rninlatura de n V, consurnul total de curr-nt Illnd de circa 10 m.A.

1.2.3. Oscilator CII irecevcllt(; variobtu: ell I ranzistoate npn

Alta schema de VfO lurr iud ill montaj Clapp ell tranzistoarc de tipul npn oste prozcntate in fig. 1.7. Tranzistoarele utilizate sint Be 108 de constructie r oma-

r-----~----~------~------~+~v

F;g. 1.7. Oscilator cu irecvt.'ntii It'ariabilll cu tranz:istoare npn.

12

1·;·6sca. Primul tranzistor indepllneste rolul de oscllator ,u frecventa varlabila, iar al doilea rolul de separator.

Pentru lucrul in teleqrafle manipularea VFO-ului so u-allzeeza in emitorul otajulul separator. Pentru luerul III Ionie sau acordul circuitelor emltatorului in para tel • IJ manlpulatorul ,1111. se monteaza st un intreruptor I.

Datelc circuttulul sint prevazute in tabelu! 1.2.

Tabdlll 1.2 lJutele circuitului oscilant al oscilatorulul VFO cu tranzlstoare npn

turmcn tul I Caractcrlsttct

L 3fi sp. Cu Em 00,3 mrn pe carcass de 10 mm cu miez de

Ierocart

---- ----------

c~ Condensator variabil, dielectric aer, capacitate 30 pF

L$OC \3CO sp. Cu Em 0 0,1 mrn boblnat pe 0 rezlstenta de 100 Q/O,5 W (0.5 mfl)

Montajul este suficicnt de stabil $i usor de construit mrtind Ii utilizat eu succes de radioamatori ca oscilator nllot.

Alimentarea VFO-ului se face de fa 0 sursa exterioara dr- 12 V.

J.~.4. Oscilator cu f recveniii variablui cu tranzistocre cu elect de cimp

o schema de VfO care utilizeaza tranzistoare cu -tcct de cirnp este prezentata in fig. 1.8.

TranzisLoarele utilizate sint de tipul TIS34, primul ('anzistor lucrlnd ca osciIator in montaj Colpits of era 0 -nare stabiIitate a montajului iar al doilea tranzistor de Ir:ela~i tip lucrlnd ca repetor reallzeaza a separare a eta.ulul oscilator de restul etajelor din emitator.

VFO-ul llvreaza 0 tensiune de radlofrecvenla de 100 mV la 0 frecventa Intre 5,450-5,950 MHz sl poate fi

13

::".,
~
~ ~ " ~~
...., ~ t.' o,~
II " ~ .. II ~
8- ~
I.J
OJ ~
"0 ~
-...; ....
I.J
ell
....
OJ
~
(J
8
<..
CC
.3
<Fl
'N
.... c::
CU
r":) '"'
~ ::l
I...;: ....
~T ~I~I "
-tl---i >C1l
't:: ..... ~
~ ~ ';::
~ .... I "'"
,:<;
... t;: :>
~~
Co
Q
>-
(J
~ CiJ
....
.....
~ ;::l
I...;: CJ
....
0
r:l
·8
Vl
C
~
~ ~
1 ::..
.....
~ lflfOI cI
"'"
..... ~ Iolosit pentru emitatoarele de BLU pentru acoperirea domeniului de acord de 500 kHz, pe diferite benzi.

Montajul se alimenteaza de la 0 sursa de 12 V (baterie sau redresor).

1.2.5. Oscilator de mare stabilitate, cu irecventa voriabila, cu diodd varicap

Alta schema de VFO de mare stabilitate utilizind pentru acord 0 dioda varicap este prezentata in fig. 1.9.

Primul tranzlstor BCI09 de tip npn este montat ca oscilator Colpits, reglajul Irecventei Iactndu-se prin dioda varicap. Dioda varicap utilizata este de tip BA 125 care permite modificarea acordului oscilatorului prin reqlajul polarizatii ei cu ajutoru1 potentiometrului P de 10 kQ.

Al doilea tr anzistor utilizat ca separator este de tip pnp si anume AF139.

Datele bobinei L pentru 0 frecventa de acorcl de 9 MHz sint urmatoarele : 20 spire din conductor Cu Em o 0,25 pe 0 carcasa de 5 mm diametru, lunqlrnea bobinajului fiind de 5 rnm.

Acest VFO se poate folosi pentru emltatoarele BLU.

1.2.6. Oscilatot cu itecvenia vatiobilii pentru BUJ ell iilttu pe 9 MHz

Alt oseilator Cll Irecventa variablla care serveste ea VFO pentru emltatoare sau transceivere ce utilizeaza filtre de BLU pe fr ecventa de 9 MHz este prezentat in rig. 1.10.

Montajul utilizeaza tranzistoare fabricate in tara de tipul EFT317.

Prirnul etaj este un oscilator in montaj Clapp, lucrind pe frecventa 5-5,5 MHz, al doilea etaj este separator, iar a] treilea un repetor care permite obtinerea semnalului la iesire pe lmpedanta [oasa,

Montajul se alimenteaza de la 0 sursa de 12 V prin intermediul unui stabilizator de tensiune eehipat eu dioda Zener OZ309 ce livreaza 0 tensiune stabilizata ell' 9 V.

15

~ ~
~ ~ ~ N
I ~. ~
~ ~
~ 1/ m
Q)
~ 0. jdOOI

1.:3. Oscllatoare cu cristal cu Irecventa vartablla

Oscilatoarele cu cristal cu frecventa variabila sau \' XO (Variabil X-tal Oscilator) cum mai sint cunoscute III lumea radioamatortlor sint de fapt niste oscilatoaro -ontrolate cu cristale de cuart a carer frecventa poate fi modificata intre anumite limite prin Interrnediul unor nr tificil aplicate montajului.

Ele sint foarte practice imbinind stabiUtatea oterlta 01,' oscilatorul cu cristal (CO) cu avantajul posibilitalii JI~ reglare a frecventei specifidi osciiatoarelor cu frec- 1'L'nta varieblla (VFO).

1.3.1. Oscilator cu crista] cu irecvenia vatiabilii, cu tub electronic

Un exemplu de astfel de oscilator cu tub electronic «ste prezentat in fig. 1.11.

Montajul echipat cu tubul EF 90 functioneaza ca un »scilator Colpits controlat cu cristal pe fr ecventa de ',',050 MHz. Cu ajutorul condensatorului variabil C, de 100 pF si a trimerului de 20 pF acesta poate fi acordat In IImitele benzii de 40 m.

Oscilatorul se allmenteeza de la un redresor stabilizat , e poate livra 0 tensiune de 105 V sl un curent de 10 rnA.

RegIajui reactiel pentru mentinerea oscilatillor lntretinute se face cu ajutorul trimerului de 75 pF din divizo- 1111 de tensiune capacitiv Cl, C2.

VXO-ul poate fi folosit ca oscilator pilot de mare .lebihtate, pentru un emitator ce poate lucre pe banda -Ie radioamatori de 40 m.

1.:1.2. Oscilator cu cristal, cu frecvenjd voriabilii, t ranzistoriza t

Alta schema de VXO - de data aceasta echipate cu I r anzistoare de tlpul npn este prezentata in fig. 1.12.

Tranzistoarele utilizate 2N706, lucreaza primul ca ostlator in montaj Clapp controlat cu cristal, iar al doilea

- 13 de scheme pentru radioamatori I

17

21MHz

JOpF 50pf

I 0'::. O,Nrl

r"ig. 1.12. OseiJator ell cristal, ell frecventa variabila, tranzistcr iz.

ca etaj triplor de frecventa acordat pe frccv L':i\a (i, 24 MHz.

Pontru a ajunge in banda de 2 m slnt necesarc inca L"I etaj triploracordat pe 72 MHz $i un dublor pent! II 144 MHz.

Cu ajutorul circuitului oscilant serie Lll C» acordut pe 0 frecventa mai mare decit frecventa de rezonanta it cristalului se poate realiza modificarea frecventei oscil«torului,

Datele bobinelor L11 L2 sint prezentate in tabolul ] .. ;.

To be: 1I[ 1.

Datele bobinelor oscilatorului VXO

Bohlna

Caracteristlei

I

! 25 ~p Cu Em 0 0,5 mm

1 _

118 sp. Cu Em 0 0,3 mm

Bobinele se realizesza pc carcase eu miez de Ierit« de B mm.

18

•

\ X( r-ul prezentat se poate utiIiza ca oscilator variaI d I I"'nlru emitatoar e ce Iucrr-aza numai tntr-» portiune , I .. lJ.tij de radioamatori de 2 m, spre exernplu nurnai de I" "I '0 145 MHz.

I I Oscltatoare eu Irecventa varlabila stabilizate I'U crlstal

1"'lItru a permite extinderea domeniului de rE'~Jlare a I' «rdului se utilizeaze asa-numltele oscilatoare variabile . «ntrolate ell cristal (VFX).

\cestea sint montaje care cuprind In componenta lor ." II oscilatoaro cu Irocventa variabila cit si oscilatoare , \1, ristal, iar sernnalul de la iesire rezulta din bataia dinI", r: ole doua frecvente ale oscilatoarelor amintite.

111 acest mod VFX-urile reusesc sa asigure un dome,.III Jarg de reglare a frecventei similar unui VFO si 0 Iilhilitatc corespunzatoare oscllatoarclor controlatc cu "hldl (CO).

1.1. Oscilatot ell irecvenia vatlobllii stabilizat cu cristal cu tubuti electron icc

Un montaj de VFX eu tuburi electroniee este aratat I" fig. 1.13.

..--tt--...,- ., J~ -,7,9 ,,~ ..

Fi!:. 1.13. Oscllator eu frccventa varlabila stabilizat eu crlstal eu tuburi electron Ice.

19

Schema este echlpate cu doua duble triode, din care prima de tipul ECC82 lucreaza ca oscilator cu cristal pe frccventa de 5 MHz si ea oscilator de interpolare pe freeventele 1200-1500 MHz iar a doua de tipul ECC81 lucreaza ca mixer eehilibrat avind cireuitul de iesire acordat in mijlocul benzii de 80 m pe frecventa de 3,650 MHz.

Datele bobinelor sint cuprinse in tabelul 1.4. Bobinele se realizeaza pe carease eu diametruI de iO mm ell miez de Ierita.

Tatelul J.4 Datele boblnelor oscllatorulul stabillzat cu cuart VFX cu tub uri eletronlce

Beblna

Caracterlstlcl

I Obscrvatll

48 sp. din strma Cu Em "0,3 mm.

L1 2X 120 sp. bobinat in fagure in gale\i din Priz! Ia sp,

slrrna Cu Em "0,15 mm 1 galet=4 mm 60 din prjmul galet

Utilizarea unui mixer eehilibrat este necesara pentru atenuarea frecventelor eelor doua oseilatoare cit si d produselor de mixaj nedorite.

Oscilatorul cu frecventa variabila rezultat astqur a r puritate $i 0 stabilitate deosebita a semnalului.

Montajul se alimenteaza din orice redresor capabi I sa livreze 200 V sl 40 rnA ~i alimentarea filamentelor tu burilor la tensiunea alternative de 6,3 V.

1.4.2. Oscilator cu irecvenia variabila, stabiJizat cu crista], tranzistorizat.

Alta, vartanta de VFX utilizind tranzistoare este prezentata in fig. 1.14. Montajul consta dintr-un oscilator Pierce eu cristal pe frecventa de 8 MHz echipat CL tranzistorul EFT317, un oscilator Colpits cu frecventa v arlebtla de interpolare lucrind pe Irecventele 2,5-3 MHz,

20

Fig. 1.14. Oscilator ell Irecventa varlablla stabilizat ell cristal, tranzistorizat,

~i un mixer simetrie prevazut eu doua tranzistoare de lip EfT319 aeordat la iesire pe frecventa de 5,250 MHz.

VFX-ul se poate utiliza pentru pilotarea emitatoarelor de BLU avlnd 0 marc stabilitate.

Alimentarea montajului se face de la 0 baterie miniaturata sau un redresor stabilizat de 9 V.

Datele bobinelor sint prezentate in tabelul 1.5.

Tabelui 1.5 Datele bebinelor oscilatorului VFX tranzistorizat

Bobina

Caraeterfstfet

L] 132 sp. ell Ern "0,5 mm ell prizii 1a sp. 10

~ 8 sp. ell Ern 0 0,3 mm la priza sp, 4

L" 46 sp. ell Ern 0 0,5 mm

I.. 12 sp. ell Ern 0 0,3 mm

L~ 68 sp. ell Ern 0 0,3 mm

Teate bobinele se realizeaza pe earease de plastic ell dinmetrul de 10 mm eu miez de Iertta euprinse in eerane de aluminiu cilindrice.

21

t .. 3. Excitaioare pentru statllle de radioamatori

Dispozitlvele care servesc la pilotarea statil lor de omisie Iivrind un semnal de nivel corespunzator oxcitarii amplificatoarelor de putere slnt denumite exdtatoare.

Excitatoarele utilizeaza ca prime elemente in schema oscilatoarele de diverse tipuri prezentate anterior urmate de separatoare si etaje de amplificare a nivelului semnalului de iesire.

Se mai pot folosi ca excitatoare insa~i oscilatoarele care sint echipate cu tuburi sau tranztstoarc ce pot livra la iesire un semnal suficient de mare pentru a asigura excitatia necesara etajelor urmatoarc ale unui cmitater.

1.;1.1. Bxcitatot eu tubuti eiecironice - pentru batulu de 80 m

in fig. 1.15 este prczcntat un excitator pentru banda 80 m echipat cu tuburi electron icc.

r"ig, 1.15, Excitator cu tuburl clectrontce pcnuu hanna c]:· 80 m

Montajul arc ca prim element tubul 6JIP ce lucr eaza ca oscilator Clapp st este alimentat de la 0 sursa de tensiune stabilizata de 150 V.

Al doilea etaj echipat eu tubul 6J9P este un etaj separator iar al treilea un etaj de amplifieare acordat pc frccvonta de ieslre a excitatorulul.

22

Etajelo 2 -;;i 3 so alimenteazei ell tonsiunca continua rh' 301) V.

Datole bobinelor sint prczentate in tabelul 1.6.

Tabellll 1.6 Datele bobinelor excitatorului eu tuburi electroniee pentru banda

de 80 m

80blnn Cnracteristici

i; 38 sp. eu Em 0 0,3 mm

L2 I 48 sp. cu Em 0 0,3 mm

Bobinele se reallzeaza pe earease eu miez de fermi de Rmm,

Excltatorul se caracterlzeaza printr-o mare stabilitate ,l serveste pentru pilotarea emitatoarelor de radioamatori lucrtnd pe banda de 80 m.

1.5,2. Excitaior cu trtuizistoare pnp pentru banda de 80 m Alt montaj de excitator de data aeeasta tranzlstortzat osto prczontat in fig. 1.16.

Fig. 1.16. Exeitator ell tranzistoare PNP pentru banda de 80 m,

Montajul este realizat ell tranzistoare de tipul urr ::119.

Prirnul tranzistor Iucreaza ea un oscilator cu frecventa variahila in schema Colpits, acordat pe frecventa 3,5-3,8 MHz, al doilea tranzistor Jucreaza ea separator, Iar

23

•

al treilea ca etaj amplificator acordat pe frecventa centrala a benzii de 80 m (3,650 :M:Iiz).

Manipularea in regim de telegrafie se realizeaza eu ajutorul unui manipulator plasat in eoleetorul prirnulnt tranzistor. In paralel eu mantpuletorul se monteaza si un intreruptor pentru mentinerea purtatoaret in regim de tclefonle cu modulatie in amplitudlne sau pentru acordul emltatorulul.

Datele bobinelor din cireuitele oseilante sint prezentate in tabelul 1.7.

Tabelld /.7 Datele bobinelor excitatorului cu tranzistQare pnp pentru banda de 80 m

Boblna Car(lcterlstici

i, 54 sp. ce Em 0 0,3 mm

L2 48 sp. ce Ern 0 0,3 mm

L3 48 sp. ell Ern 0 0,3 mm

Bobinele se realizeaza pc cercase de plastic eu miez rll~ feroeart de 10 mm diametru, ell eeran cilinclric din alurnlniu. Pentru a se obtine un sernnal constant ill toate banda ceIe doua circuite cuplate de la iesirea excitatorului se alintaza asUeI Inclt Sa asigure 0 larqime de banda de 300 KHz.

Schema se alimenteaza de la un redresor eu tensiune stabillzata ce poate livra 0 tansiune de 12 V sl un curont de 30 rnA.

1.5.3. Bxcitator BLU cu iiltru pe 9 MHz

Un ex citator cu tuburi olectronlce pentru BLU este prczentat in fig. 1.17.

Excitatorul consta dintr-un oscilator de purtatoare echipat cu trioda EC92, controlat cu cristal de cuart. Cu ajutorul comutatorului K se poate alege banda laterals superioara sau inter ioara. Un arnpliflcator de Ioasa freevcnta prcvazut eu tuburilo Er8() si ECC83 asiqura amplif icarea semna1e1or obtinute de la mierofon la nivelul necesar. Tubul 7360 este un tub special care serveste ea mixer echilibrat pentru obtlnerea semnalului BLDPS (ell clolla benzi laterale si purtatoate suprimata).

24

8~ :...
~
Q)$!l ~
~ U
~
~
..... ~
~ ~
N
:r:
~
0>
Q)
0.
<::: ;::l
"'"
~ ....
~
'H
;::l
U
~
~
::::1
....
0
~
"u
~:--~l ~
~:~ "s;. ~".r.. : 1%1
ss~P.i I .,..:
"" - I ~
~: '" ~ I
~: Ilt ~ ; "- -, ai
~ L_ _j .:s S§ r;:
JUI jUt "" ZI/W SliCe,;: Slfl zl/W SIOO& : f7U

Sernnalul cste trccut apoi printr-un Iiltru care. permite trecerea unci sinqure bcnzi Jaterale obtinindu.sa astfel sernnalul rk~ BLU.

Fl ltrul utilizat este de tip XF9A avind frecventa centrala de 9 MHz ~i 0 Iarqime de banda de 2,4 KHz 1a 6 dB.

s~ obtine in acest mod un semnal BLU pe frecventa de 9 MH'l care este apoi amplificat Intr-un eta] de arnpliIicare acordat echipat cu tubul EF89.

Ca bobine de acord pe frecventa de 9 MHz se utilizeazii transformatoare de frecventa intermediara de la receptoare de UUS (10,7 MHz) modificate, sau se pot confcctiona, boblnind 25 spire din conductor Cu Em tt) 0,5 rnrn. pe carease cu miez de Ierita de 10 mrn diametru, prevazute eu ecr an de aluminiu.

Echilibrarea mixerului, pentru 0 cit mai bun a suprimare a purtatoarei, se face din trirncrul T de 50 pF sl din potentlometrul PI de 3 kQ.

Amplifiearea scmnalului de joasa frccventa .obtinut de 13. microfon se reqlcaza din potontiomotrul P2 de IMQ.

Montajul se alimontceza de la 0 sursa ee poate asigura 0 tensiune continua de 280 V/50 rnA si 0 tensiunr stabilizata de 150 V/10 mA. Tensiunea de filament esto de r.,3 V iar curcntul total absorbit de 1,35 A.

Excitatorul prezentat poato servi la reallzarea unui cmitstor de BLU prin atasarea unor mixcre, care sa realizezo transpunerea semnalului ell' BLU in ben.zile de rarlioamator l sl a unor etaje de arnplificarc pentru obtinerca puterii de iesire necesare 1;1 eonformitate eu clase eutor i zatiet de emisie detinuta de radioamator.

1.5.J. Excitator BLU tranzistorizat cu iiltru meconic pe 455 kHz.

\lt8 schema de excitator BLU tranzistorizat si cu tiltru rnocanic pe 455 kHz este prezentat in fig. 1.18.

Montajul contine un oscilator de pur tatoar o en un tranxistor eli efeet de cirnp control at cu cristal pen tru obtinorca bonzii laterale inferroare si superloaro. Urrneaza doua etajo de amplifieare de tensiune cu tranzistoare de

26

;::l ()

co

.t

tipul 2N36a6, dupa care purtatoarea se aplica modulatorului in inel prin potentiometrul PI de 100 Q.

Pentru amplificarea semnalului de audiofrecventa Sf' uttlizeaza trei etaje de amplificare echipate eu tranzistoare TIS34, 2N3707 si 2N3640. Semnalul de frecvcnta audio obtinut de la microfon se aplica apoi prin cODden-1 satorul eleetrolitie de 10 (IF si bobina de lnalta Irecventa de 1 mH celeilalte diagonale a modulatorului tn inel,

Cu modulatorul in inel se obtlne un semnal eu duble banda laterala si purtatoarea suprlmata pe frecventa de 455 kHz.

Acest semnal este aplicat prin condensatoarele de 220 pF filtrului mecanic la Iesirea caruia avem semnalul de tip BLU pe frecventa de 455 kHz, banda laterala dorita stabilindu-se cu ajutorul comutatorului K.

Urrneaza inca doua etaje ampIifieatoare de tensiuD€' I din care primul aperiodic folosind tranzistorul 2N3711 iar al doilea acordat, utilizind tranzistorul cu efect de elm}:

TIS34, la iesirea caruia se obtine semnalul BLU pe free .. venta de 455 kHz la un nivel de circa 14 V vv.

Ca circuit acordat se poate folosi 0 boblna dintr-un transformator de frecventa lnterrnediara acordat pc 455 kHz.

Montajul se alimenteaza de Ia 0 sursa de tensiun€ continua de 12 V, partea de in alta frecventa primind 0 tensiune stabillzata de 7 V de la dioda Zener de tip ZL7.

Echilibrarea modulatorului in inel pentru suprimarea purtatoarel se realizeaza din potentiornetrul PI de 100 Q iar volamul de audiofrecventa respectiv qradul de modulatie din potentiometrul P2 de 25 kQ.

Cu ajutorul acestui ex citator se poate pilota un ernitator BLU realizindu-se btneinteles mixajele pentru obtinorea benzilor dorite :;;i ampIificarea de putere la nivolul dorit.

28

1.5.5. Excitatot cu tuburi pentru luctul In BLU pe banda de 2 m

r... fig. 1.19 se prezinta un excitator cu tuburi pentru tucrul BLU pe banda de 2 m.

Montajul este de fapt un converter de emisie care utilizeaza ca oscilator local eontrolat eu eristal iumatate

130 MHz

fUAfHr.

!44MHz

rF(J M-!4;5",t!Hz

~'ie. I.B. Excltator ell tuburi pentru Iucrul in BLU pe banda de 2 m.

din tubul ECC81 eu circuit aeordat pe armonica a doua in anod, cealalta jumatate a tubului lucrtnd ca dublor de Irccventa, Al treilea etaj echipat eu trioda EC92 este un mixer aeordat, iar al patrulea etaj este un amplifieator de putere ee utillzeaza tubul EF80.

Tubul EC92 este ataeat in eatod cu un semnal BLU de trccventa 14-14,5 MHz obtinut de la un VFO sau un transceiver, puterea de atae necesara fiind de circa 100mW.

La ieslree excitatorului se obtine un semnal BLU pe Irecventa de 144-144,5 MHz, care apoi trebuie amplifi, at corespunzator.

Alimentarea excitatorului se face cu tensiune continua de 250 V si cu tensiune alternative de 6,3 V pentru fIIamente.

Bobinele se realizeaza pe carcase din plastic eu diametrul de 8 mm, distanta intre spire fiind eqala cu diametrul eonductorului.

Datele elementelor circultelor aeordate slnt prezentate in tabelul 1.8.

29

Tabelul t.

Datele e1ementelor circuitelor acordate ale excltatorulul cu luburi penh I lucrul in BLU pe banda de 2 m

Elementu,1

Carne lrJ"isti~i

12 sp. Cu Em 0 0,9 mm, cu pas dist antat 25 pF, trimer, disc, ceramic

4 sp. Cu Em 0 1 mm, CLi pas distantat 3 sp. Cu Em I mm, tntre spire lui L21 15 pF trimer, disc, ceramic

, 3 sp. Cu Em 0 1,2 mm, cu pas distantat

2 sp. Cu Em 0 1,2 rnrn, tntre splrele lui L31 10 pF trimer, disc, ceramic

3 sp. Cu Em 0 1,5 mm, cu pas distantat 2 sp. Cu Em 0 1,5 mm, tutrc sp, lui Ltl 12 pF Condo variabil, dielectric aer

Ci,pilnJul :.>

Mixere

Mixerele sau schimbatoarele de frecventa sint disJlllzitivele ce servesc la transpunerea unui semnal de 0 unumlta frecventa pe alta frecventa de Iucru dorita,

Schimbatoarelc de frecventa se gasesc in cornponen ta u-ccptoarelor, emitatoarelor cit sl a altor monta]e utililate de radioamatori.

·Y.I. Mixere cu tuburi electronlce

Schimbarea frecventei se poate reaJiza in montaje cu tubur i electronice sau cu elemente semiconductoare.

':.1.1. Mixer aditiv Cll tub electronic

eel mai simplu montaj de acest fel, estc prezentat in Ilg. 2.1.

Schema confine un tub de tip 6BlJ8 care estc atacat pe grila de comanda a parti! pentode atit de scmnalul de mtrare cit si de semnalul din oscilatorul local ce utiliI,(~aza partea trioda a tubulul.

Acest montaj poate fi folosit ca prim mixer intr-un receptor eu dubla schimbare de frecventa pentru benz ile dc· 14, 21 $i 28 MHz.

31

'-----...--0+ TSO'

~ ~ ~ ~ ~ ~ t::: tl ~

Fig. 2.1. Mixer aditiv cu tub electronic.

Bobinele se realizeaza pe earease din plastic eu diametru de 10 mm eu miez de Ierlta si eeran eilindric de aluminiu dupa datele din tabelul 2.1.

Schema se alimenteaza dintr-un rcdresor de 150 V curent continuu respectiv 6,3 V la filament.

Tabelul 2. / Datele bobinelor mixerului aditiv cu tub electronic

Boblna

Caractcristlel

Frccventa de aeonl

128 sp. Cu Em 0 0,3 mm 52 sp. Cu Em 0 0,5 mm 34 sp. Cu Em 0 0,5 mm

20 sp. Cu Em 0 0,5 mm 11 sp. Cu Em 0 0,5 mm

3,25 MHz 11 MHz 18 MHz 25 MHz

32

1.2. ["Uxer echilibrat ell II/b electronic

Alt tip de mixer cu tub electronic este prezental in Iq. 2.2 .

. \ccsta este un mixer echllibrat cc se utillzeaza in .herncle emitatoarelor de BLU pentru forma rea tuturor

..,

fFQ ~JSOil

1,5~~1'

Fig. 2.2. Mixer echlllbrat cu tub electronic.

cnzilor de radioamatori din semnalul do BLU obtinut I~ la un excitator pe 0 frecventa flxa,

Tubul utilizat ca mixer este 0 dubla trioda de tip ccai.

Sornnalul de la ex citator pe frecventa de 9 MHz csto alicat cu un nivel de circa 0,5 V;,r pe grila de cornande primei triode, iar semnalul de la VFO ell frecventa co-spunzatoare si eu un nivel de circa 1,5 Ver este apllcat lit pe grila celui de al do ilea, cit si pe catodul primuII tub.

Acost artificiu se reallzeaza cu scopul ca Irecvcn (a idlatorului local sa apara in circuitul anodic al triodeIr ill an tifaza pentru ca la iesir e aceste frecvente nedole sa fie mult atenuate. Pentru a selecta produsul ele ilxaj dorit, mixerul are ea sarcina pentru fiecare banda '1 circuit acordat rezonant in mijlocul benzii re-spective.

- 73 de ,d'CInC pcntru radioarnalori I

T"helul 2 Datele bobinelor mixerului echilibrat cu tub electronic

Bohina

Carac terfs'tlci

Frccventa de acord

I

I 45 sp. Cu Em I 28 sp, Cu Em

19 sp. Cll Em 9 sp, Cll Em 4 sp. ClI Ern

o 0,5 mm 00,5 mm 00,7 mm o 0,8 mm (J 0,9 mm

3,650 J\1Hz 7,050 .\\H7. 14,200 ,\\Hz 21,200 MHz 28,500 MHz

Datcle bobinelor sint date in tabelul 2.2.

Bobinele se executa pe carcase eu mioz de Ierlta d- 10 mm diametru inchise in ecran de aluminiu cilindrir

2.2. Mixere ell elemenle semiconductoare

2.2.1. Mixer tratizistorizot pentni doua benzi

Mixerul tr anzistorizat care perrnitc acoperirce a dOll, benzi de raciioamatori (3,5 ~i 14 MHz) la emisie printr-u s inqur mlxaj este reclat in fig. 2.3.

IJiU fQOpr .9.v,G~.-+-+t

, f,2k

Fig. 2.3. Mixer tranzistortzat pentru douii benzi.

34

Mixorul pr imestc pe baza tr anzistorulul AF 11.3 de tipul pnp, semnalul de la excitatorul BLU de 9 MHz si pe -mitor semnalul de 1a VFO pe frecventa de 5-5,5 MHz.

Sarcina montaju1ui 0 constituie un circuit oscilant .,, ordat pe frecvente de 3,5 MHz si altul pe frecventa (k 14 MHz comutabilc prin eomutatorul K. Datele bebinelor .Int prezentate in tabelul 2.3. Conductorul se infasoara .pira llnga spira pe 0 carcass de 8 mm cu miez de Ie-

, •• cart.

Tabelul 2.3

Datele bobinelor mixerului tranaistorlzat pentru dotlil": benzi

ltobina Carac teris lici

1.1 I 40 sp. Cu Em 0 0,3 mm

L2 19 sp. ClI Em (l 0,8 mm

Roql ajul regimului optirn de Iunctionare a tranzistor ului so face din potentiornetrele P1 de 1 kQ sl P2 de 1111) kQ pentru un curent de eolector [c=l rnA.

I (,'nsiunea do alimentaro se ia de la 0 baterie minialura de 9 V.

!,~.2 .. f.o.·lixer de recepiie ell trauzistor cu elect de ciuus Alt montaj de mixer ee Ioloseste un tranzistor c u , "'d de cimp (MOSFET) estc prezentat in fig. 2.4.

Schema se foloseste ca mixer de receptie in recep- 1',drE:,lc rnoderne de raclioamatori.

Sornnalul de intrarc este apl ieat portli notate cu G a n anz lstorului 2N3085, tranzistor de tip MOSFET ell caJI.II JJ, prin intermediul condensatorului de 50 pF. SernIIrJlul variabil de la oseilatorul local estc aplicat la elech odul sursa al tranzistorului notat cu S iar iesirea sc' lucc pc un transformator de medie Irecventa aeordat pe IJ,·eventa de 455 kHz montat in cireuitul de drena D al II .mzlstorului. .

Montajul foarte sirnplu ~i usor de realizat prezinta 0 111<I.re stabilitate.

Alimentarea mixerului se face de la 0 baterie sau 'II ire alta 5UrSa de 4,5 V curent continuu,

·35

2NJIJ85

IOn!'"

(J.rr: 0 locol

+1.5Y

Fig. 2.4. Mixer de receptie eu tranzlstcr cu efect de cirnp.

2.2.3. Mixer de tecepiie cu diode

Alta schema Interesanta de mixer este prezen tata in fjg. ~.5.

Este vorba de un mixer cu diode Iolosit in rcccptoarcle de radioamatori cu dubla schirnbare de Irecventa

Fig. 2.5. Mixer de receptie cu diode.

pontru a transpune banda de 14 MHz pc medie fr ecvcnte de ;) MHz.

Primul etaj al montalului, echlpat ow. tranzlstoru:

BF1!32 este un amplificator de radiofrecventa acordat p« Ir ocvcnta de intrare de 14 MHz. Urmeaza etajul de schimbare a Irecventei eu diode de tip EFD108 a carul iosire

36

conduce sernnalul intr-un circuit acordat pe Irecventa tnterrnediara de 5 MHz. De aid semnalul estc amplifieat In tensiune de ultimul etaj eehipat eu tranzistorul BF183.

Car acterlsticile bobinelor sint treeute in tabelul 2.4.

Tabelul 2.4

Datele bobinelor mixerului de receptle ell diode

Boblna

Caracteristlei

L, 12 sp. Conductor Cu Em 0 0,5 mm

L~ 10 sp. Conductor Cu Em 0 0,5 mm

L3 3 sp. Conductor Cu Em 0 0,5 cu priz3 medians

L, 6 sp. Conductor Cu Em 0 0,3 mm

L5 20 sp. Conductor Cu Em 00,3 mm

Teate bobinele se reallzeaza pe carcase de plastic cu miez de Ier ita de 8 mm eeranate.

intreaga schema se alimenteaza de la 0 sursa de ten.. iune continua de 12 V.

:.!.::!.4. /l!lixer cu tuuizistoatc cu elect de clmp (TEe)

In fig. 2.6 este prezentat8 0 schema de mixer eu doua Iranzistoare eu cfeet de cimp.

Cele doua tranzistoare eu efeet de cimp BF245 au apli"iSte pe eleetrodul poarta, primul, semnalul de intrare ell:

FrJ 470kHz

r----~n:;

tJF245 1

BF245

13'011

100k

!@M *"11"

asc + 1tV

Fig. 2.6.Mixcr eu trauztstoare eli erect de elrnp,

· uialta Irecventa, al cloi lea, sornnalul de la osrile torul 10- .e l. Circuitul de Ieslro legat in baza comuua a color doue tranzistoarc este un transformator de frecventa inter mediara. acordat pe frecventa de 470 kHz.

Pentru 0 buna echillbrare a montajului in vcdcrca suprirnarti frecventei oscilatorului local ~i a frecvente: de intrare se recomanda sa so alcaqa doua tranzistoan ell PIeet de clrnp cit mal eqale ca pararaetri.

Schema se alimcnteaza de Ja 0 sursa ell' tensiune (ontinua de 12 V.

Montajul da rezultatc excelente atit ca mixer de receptle cit si in montajc de emisie salt tr ansceivere.

2.2.5. l"Uxer de etnisie echilibr«! ell trari/isioare npn

o alta variant a de mixer de cmisie echilibrat estr prezentata in fig 2.7.

Schema consta din doua tranzistoare 2N706 montat« in contratimp care dobiteaza pe un circuit acorclat co-

2N7(J6

De/oYrlJ J-J,5A1Hz

Fig. 2.7_ Mixer de ernlsie echilibrat.

mutabil pentru acorclul pc doua benzi (3,5 MHz $i 14 MHz). Comutarea benzilor se face din comutatorul K

La intrare, dispozitivul primeste un semnaJ de circa 500 mV de la excitatorul de BLU pe 9 MHz care ajunq« in opozitie de faza pe bazele celor doua tranztstoare, iar-I pe emitoar e se injeoteaza sernnalul de Ia Vf'Ovul de 5-5,5 MHz la un nivel de circa 350 mY.

Dator ita pertlcu lerltatilor montajulu i in contratimp in Irnlitul de colector nu vorn rcgasi ca prod us de rnixaj II:lC\'f'l1ta de intrare ci doar suma sau diferenta Irecvennlor intre semnalul de intrare sl cel al VFO-ului, plus If'cventa obtinuta din VFO. Pentru atenuarea acestcia

,(I urrna cit si a celorlalte produse de mixaj superioarc IL si pentru selectarea benzilor de frecventa dorite, se rtilizeaza cele doua grupuri de condensatoare ce reali'~dza r ezonanta circuitului de sarcina pe Irecventa de r n MI lz respectiv 14 MHz.

Datc-lo bobinelor sint prezentate in tabelul 2.5.

Tabelul 2.5 Datele bobinelor mixerulul de emisie cu tranzistoare npn

Uobln~ Caracterlsttci

L1 I 14 sp. Cu Em 0 0,3 mm bobinate spira Iinga spira

L. 2x 12 sp. Cu Em 0 0,3 mm bobinalc bililar peste L1

L ~ 2 X 10 sp. Cu Em 0 0,3 mm bobinate splni Iingii spira

I., 8 sp. Cu Em 0 0,3 mm bobinate peste L3

Bobiuele S0 realizeaza pe carcase cu miez de ferita df' 8 rnrn diametru.

Eel! ilibrarca mlxerului se realizeaza prin potentiomeuul PI de 5 kn iar volumul scmnalului de iesire din porl'ntiometrul P2 de 2,5 kQ.

Schema se alimentcaza de Ia 0 sursa de tensiune conunua de 12 V printr-un fiItru format din condensatorul II~ trecerede 4,7 nF si bobina de lnalta frecventa de ~o ILH.

:19

Capitolul 3

Amplificatoare

de audiofrecventa

Amplificatoarele de audiofrecventa sint larg raspin elite in practice radioamatorilor atit ca montaic distinct. cit ~i ca etaje componente ale emitatoarelor si recoptoa r elor.

In ccl« ce urrncaza vom descrie citeva scheme intcrc sante din acest dorneniu, utilizind tubur i elcctronice < tr anzistoare.

:3.1. Amplificatoare de audiotrecventa cu tuburi electro nice

Amplificatoarele de audiofr ecventa sint Iolosito ell raclioamatorii de emisie-receptie pentru ampliticare scmnalelor de rnicrofon, pentru modularea emitatoarelo sau pentru amplificare in vederea obtinerii unei adutii iT difuzor.

3.1.1. Amplificator de ouaioirecventa cu dubld triode Un amplificator simplu de audiotrecventa C1:1 clubl. tr ioda este prezentat in fig. 3.1.

Montajul utilizeaza tubul ECCB3 si poate fi Iolosit c: amplificator de microfon pentru un ernltator, intcrton stajie de amplificare etc.

40

IOk:1

Fig. 3.1. Amplificator de audiofrecventa eu dubla tr ioda,

La executie se va avea in vedere a buna ecranare a lirelor indicate in schema sl realizarea unor lcqaturi cit mal scurte.

La un semnal de intrare de 5 rn Vi.r , mantajul asiqura oj amplificaro a acestuia de 30 de ori, respectiv 150 rn Va, 1<1 iesire.

Schema se alimcnteaza de la un redresor de 200 V .

. U .2. Ampliiicator de oudioirecventa pentru etnisie eu doud iuburi

Alta variant a mai pcrfectionata de amplificator de loasa Irecventa este prezentata in fig. 3.2. Amplificalorill poate servi ca modulator pentru emisie fiind echlpat ,'U doua tuburi ECF82.

Partea trioda a primului tub lucreaza ca pr earnplif irater de microfon, asigurind nivelul de intr arc neccsar. Partca pentoda a tubului este Icqata ca generator de tun r ealiz ind oscilatii de audiofrccventa de 800 Hz necesare Jl,~ntru acordul emitatorului BLU.

Al doilea tub ECF82 este ampliflcatorul de audiofrccventa pr oprlu-zis, urrnat de un repetor catodic cu irnpedanta midi de iesire.

Potentlometrul P1 de 0,5 MQ de tip semireglabil se potriveste la inceput in functie de sensibilitatea micro-

41

JJOpt JJOpt
~ ~~ ~
... ...
'" ~ ~ JOpt
~ '" '"
1. .L "';g. :l.:: .. \l1lplific:ator dr- audiofrecventa pentru banda de orns!« ell doua tuburi.

Ionului utilizat, volumul de amplificarc reqlindu-so prin illltl)llUJ potentiomotrului p~ de 0,5 Mn scos pe panou! Ir outal.

Montaju I S0 alirncnteaza cu 0 tensiune continua de. :!H) V si 0 tensiune de Iilarnont de G,3 V altcrnativ.

~,i.~1, Amplifiealor de audioirecvenia petitru emiuitor BLU cu VOX $i anti-trip.

o alta schema de amplificator de audiofrccvcnta pen[I'll «mitatoare BLU oste prezentata in Iiq. 3.3.

fDkf/

J9t12

.rp~ II1I1(/u(ult!rul mi'!i6ntf

fIg. 3.3. Amplifloatoi- de audiofrecventa pentru emitator BLU ell VOX ~i anti-trtp.

-l2

\. r')l~taju J ulil IWa'l.a 0 du bla tr locla (ECCR2) «a ampli~,j "t"l' propriu-zls :;;i I) trloda pentoda (ECf82) ca dispo- 111\ d- VOX si AN11- TRIP, anexe foarte utile si indisi"'lhahile unui ernitator BLU modern.

ruuarea In ampIificator este realizata pe Impedanta 111,11" auecvata utilizar ii microfoanelor cu cristal. \mplificatorul arc doua iesiri, una pe catod pentru .,I,J(ui modulatorului echilibrat al ernitatorului sl una pe ,tllod nentru comanda dispozitivelor anexa mentionato.

Reqlajul amplificarii se face cu ajutorul potentiorncflillui PI de 0,5 MQ, al sensibtlltatil sisternului c1e co- 1IIltlldJ vocala a ernitatorului (VOX) din potcntiomotrul i' de 0,5 M~lr iar nivelul de blocare a emltatorului la .1'J1lna!p]c din difuzorul reeeptorului propriu ale sistomu'III rlj~\'\JTI-TRIP din potcntiometrul P3 de 100 kQ.

SrlJema sc poate alimcnta dintr-o sursa de tensiune . «utinua de 250 V separ ata san din ernltator. Tensiunoa ,lltc'rnativa pentru filamentele tuburilor este de 6,3 V.

<IA :1..mpJificator de putere ell tubut i

Poutru Ilustr aroa utilizar ii amplificatoarelor de audio- 1,,·( v"clt/:i in receptoaro este prezentata schema din Iiq 3.4.

,~, .. , ~ ',vol

~--------lr--r---~======~------lI~+liQY

Fig. 3.4. Amplificator de putere, ell tuburi.

~cl1ema roprez inta un amplifieator de putere cu tuburi olectronlcc Iolosit ca etaj final la un radioreceptor.

Montajul poate fi Iolosit lnsa ~i ca 0 anexa la re~epurarelo simple tranzistorizate pentru a putca receptions «rnis iunile si in difuzor, ca amplificator de pieup sau I"'ntru sonorizare.

43

..,.

..;

en

~ I

~ f!

.g ...

'" e u ::l

- ,~

....

'C..::

E

'"

~

OJ c,

~ In

• co

Z

44

E E

Ampllfiratorul este echlpat eli tu bur ile ECF82 si EL90.

Partea trioda a tubului ECF82 ..... f;tl montata ca preamplificator dupa deter tie, putind juca rol si de prearnplificator de microfon sau pieup in functic de utilizarea montajului.

Partee pentoda Iucreaza ca amplificator prefinal reallzlnd amplificarca de tensiune necesara atadirii etajulu final.

Tubul EL90 cste 0 pentoda finale montara ca amplificator de putere.

Amplificatorul deblteaza pe un trans formator de iesir e care la dorinta pea te fi procurat din cornert sau reallza' de radioamator cu mijloace proprii.

Transforrnatorul de iesire este prevazut cu doua icsirl una de impedante joasa pentru conectarea difuzorului s una de impedanta lnalta pentru conec tarea uner linii de sonorizare sau ca:;;ti

Datele pentru realizarea transtormatorului de iesire sirut prezentate in ta belul 3.1.

Miczul de fier utilizat oste din table de fero-siliciu de 0,3 mm de buns I,-alitate fiind realizat din tole tip E + l.

lntregul montaj se allmenteaza dintr-un red res or separat ce poate debite a tensiune continua de 250 V pentru alimentarea anodica a tuburilor :;;i 0 tensiune altemativa de 6,3 V pentru alimentarea fllamentelor.

Datorita multiplelor sale utilizari acest amplificator usor de realizat va fi apreciat in laboratorul orir.arui radioamator.

1.2. Amplillcatoare de audlofrecventa ell tranzistoare Tranzistoare1e de joasa frecventa au cunoscut 0 dezvoltare r apida inca de la inceputul folosirii e1ementelor «mlconductoere. astfel incit in prezent schemele de amplificare de joasa frecventa eu tranzistoare inreqlstreaza I variotate mare de forme.

Dintre acestea vom descrie citeva scheme practice ru-ntru radioamatori.

t.:U. Preamplificator de microfon cu un tranzistor Prima st cea mai simpla schema de amplificator de ,'lldiofrecventa utillzind un tranzistor este prezcntata in IIcJ. 3.5.

.--------r--~--~-9V

+

Fig. 3.5. Prearnpl iflcator de mierofon cu un tranzistor,

Schema reprezinta de fapt un preamplifieator de mi• I ofon putin pretentios Insa care poate aduce mari Sl'r\'Ir-ii acelor radioamatori care nu poseda un microfon prr'a sonsibl l in dotarea statiei lor.

Tranzistorul foloslt, AC151 de tip pnp, lucreaza In . Idsa A pentru asigurarea unei fidelltati cit mai mari.

Ac ost montaj poate asigura a amplificare a sernnaluIII i rezultat de la microfon de circa 50 de ori, obtinlnd la

iesirea sa un nivel de 100 mVcf ,1a un semnal d« iutr a: « de2mV~r .

. Amplificatorul se alimenteaza de 1a 0 baterie mmiutura de 9 V si poate fi amplasat impreuna cu aceast.i chiar in carcasa sau in suportul microfonului. .

Rezlstenta de polarizare a bazei tranzistorului ~I' aleqo experimental, valoarea optima determinindu-s« pentru un curent de colector I c=O,5 rnA.

3.2.2. Ampliiicator de ciuiioirecvetita cu iiltru trece jo» penttu BLU

Alta schema de amplificator de joasa Irecvente tr anzistorizet mai perfectionata este prezentata in fig. ;u..

Schema reprezinta un amplificator de joasa frf;.·Lven\,. completer J'a iesire cu un Iiltru trece jos ce permit! trc

'hi!

fig. 3.6. i\mplificator de audiofrecven ta eu filtru trece . ~,. ,~ en tr I BLU.

corea semnalelor intre 30 si 3000 Hz, ce so poate uti Iii J ca modulator pontru un emitator BLU tranzistorizat.

Tranztstoarele utllizate de tip AC151. of era 0 amp! I· ficare maxima de circa 400 de ori a sernnalului de intrarla dlstorsluni ce nu depasesc 3 % in banda de Irccvent transmise,

Montajul se alimenteaza de la 0 sursa de tf-n ... iun continua de 6 V cnrentul consumat fiind de 2 mA.

46

(ondensetoarele clectrolltice din schema se aJeg pen- 1111 () tonsiune de lucru de 6 V jar rezistentele sint de lip mlniatura de 0,25 \V.

1:',:1. Ampliiicaior de audiotrecvetiui cu circuit inteqro:

o schema Interesanta de amplificator realizat cu cirui l integrat estc prczentata in fig. 3.7.

Circuitul integrat utilizat de tip TAA293 unul din "I(! mai simple, continind lntr-o capsula de tip TOl8 ell III picioare de contact 0 schema de amplificator de allIlllfrecvC'nta echivalenta a trei tranzlstoare de tip run),

..--l=H-...,;1'¢ infrorez: 211m' ~i Amp///ic.J"o/Y·

i::, (!4oO)

L- , ~------~l' mlfV~':ZmV

_j' Amp//fie. mori (34oB)

Fig. 3.7, Arnpllficator de audlofrecventa cu circuit intcgra:.

Pi.-sele anexa care cornpleteaza montajul j.e pot 1111 .nta pe 0 placuta de pertinax de 1,5 mm pe 0 placu\'a cj,.' , i rcuit imprimat prelucrata corespunzator sau pe 0 laIlwla sortar folosita pentru micro-module cu 10 contacto I III plr-pterie.

Schema are doua circuite de intrare, unul pcntru un .rl ac cu unsemnal incident de 2 mV (intre contactele 1,3) care esiqur a 0 amplificare de 34 dB (50 ori) 5i at finite?

circuit ilp. intr aro (Intrc contactcle ~, 4) care la un somna: de intrare de 20 mV rcalizeaza 0 ampliflcare pe aceast[o calc de 14 c1~ (5 ori).

Montajul se alimenteaza de la 0 baterie de 6 V Ie bornele legate la contactele 10 sl 6.

Dispozltlvul prezentat asiqura 0 call tate deosebita ]1" dirncsiuni minime, schema putind fi reallzata pe 0 placut~ de 5X5 cm.

3.2.4. AmpIificator de ouiiioitecventii, de puiere, tranzistorizat

o schema de amplificator de audiofrecvente de putore tranzistorizat este prezentata 1n fig. 3.~.

Montajul este realizat cu tranzistoare cu germaniu de tip pnp, asiqurind 0 putere de ieslre de audiofrecventa a otajului final de 2 W, tara radiator sau 10 W cu radiator-

Fig. 3.8. Amplificator de audiotreeventa de putero tranzistorlzat.

Primul tranzistor 2N107 de 500 mW realizeaza prcarnpllficarca de intrare a amplificatorului.

Al doilea tranzistor 2N230 de 1 W este montat ca ampJifieator prefinal asigurlnd excitatia necesara otajului final.

li ItimuJ etaj eehipat eu doua tranzlstoar e 2NI038 rnontate in eontratimp realizeaza 0 ampliJicare de putero a sornnalului de audiofrecventa pina Ia 0 putere de 2 \fI/.

Utiliz lndu-se un radiator de 70 em- puterea de iesire a arnpllficatorulul poate fi rtdicata plna la 10 W. Pcntru

48

.11 casta ('sle insa nccesara int roducerea a inca unei perr-chi de tranzistoare 2N 1038 pl'ntru asigurarea nivelului dP cxc itatie cerut.

Sr herna se allrnenteaza de Itl un redresor de 9 V ce noate Iivra un curent ric I),.') A respeetiv 3 A in cazul '1IH'i puteri de iesire de 10 VV.

Datelc constructive ale rrensfortnatoarelor de defa- 1I.lj (Tr,) $i de iesire (Tr2) slut prozr-ntate in tabelul 3,2.

Amplificatorul prezentat pilate avea multiple intrehninter l spre exernplu : mo.Iulator pentru un ernitator trunz istortzat cu modulatio in Mil pl i tudine, dispoztti v penII u ascultarea in difuzor a «rulsiunllor de raciioamator, «mpllficetor pentru sonorizaI.', pentru picup, magnetofon, -.111 pcntru instalarea unor II uzoare suplimentare de

-utere mai mare.

RC'gimul optim de lucru al lujului final in eontratimp II amplifieatorului se stabi- 11"~tc prin alegerea valorii 'pl.irn(' a rezistentei de polaII/'ME' din potentiometrul P d1'10kQ,

;;],; ich-:me pentru radioamalori I

E E

Amplificatoare

de radlofrecvenja

i

,_;

Etaje amplificatoare de radtofrecventa se intilnesc alit ill constructia emltatorului cit si a rcceptoe ro lor :;;i all mcnirea de a rcaliza amplificarea scmnalului de radiofrocventa la nivclul nocesar.

4.1. AmplHicatoarc de radlotrecventa eu tuburl eleetronlce

4.1.1. Amplli icator de rodioi recvetita petitru emj,,;e, ell tub electronic

Un etaj amplificator de r adiofrecventa cU'ircuitE' acordate pe to ate benzile de radioamatori cu tub electronic folosit pcntru emisie esto prezentat in fig. 4.1.

Amplificatorul face parte din schema unui F'mitator BUT avind rolul de amplificator de tensiune prcfinal.

Tubul electronic folosit este 12BY7A un tub cu pants rospectiv cu amplificare mare.

Nivelul de iesire al semnalului se reqleaza modilicind ncgativarea tubului cu ajutorul potentiometrului P de 5 kQ din catod.

Datele bobinelor circuitelor acordate din anodui tubului slnt prezentate in tabelul 4.1.

50

t3.fOV

~·i.: 4.1. Etaj amplificator de RF cu tub electronic pentru emisie.

Toate bobinele se executa po carcasa cu miez de IelitH de 10 rnm diametru ~i sint ecranate cu un capac ciII lid ric.

Conclensatoarele utilizate sint ceramice tubulare.

Tabelul 4.1 Datele bobinelor ampliflcatorulul de radlofrecventa din fig. 4.1

Frccventa ,II! rezonanta

Boblna

Condcnsatorul·

3,G50 MHz 1,050 MHz 15,150 MHz 21,200 MHz 28,500 MHz

L1=48 sp. ell Em 0 0,5 mm L2=30 sp. Cu Em 0 0,5 mm L3=16 sp. Cu Em 00,8 mm L,=11 sp. Cu Em 00,8 rnrn L5= 4 sp. Cu Em 0 1 mm

Pentru a permite obtinerea unui nivel constant la ie~ire pe intreaga banda, circuitele se acorda in mijlocul tlecarei benzi, iar in paralel este montata rezlstenta de nmortlzare R de 12 kD care realizeaza 0 aplatizare a • urbei de rezonanta.

La un semnal de intrare de 1 Vef , amplificatorul realizeaza 0 ridicare a acestuia ptna la 13-15 Vef I nivel su-

51

ficicnt pentru oxcitar ee unui etaj iinai d(' 100 W, CC)f('Spunzator unei autorizatil de emisie de clasa 2-a.

Montajul. se alimentcaza de Ia 0 sursa de tensiun. continua de 350 V, curentul de vhf fiind de circa 30 m A.

4.1.2. Ampliiicator de rcuiioitecventa pentru recepiie, cu tub electronic

Amplificatoarele de radlofrecventa se Intllnesc in ca drul radioreceptoarelor ca preamplificatoare, preselecto are, amplificatoare de intrare sau ca amplificatoare do medie frecventa.

Acestea se deosebosc de amplificatoarele de radioIrocventa din ernitatoare prin faptul ca Iucreaza la un niveI de semnal mai mic si utilizcaza tuburi electr onice de putere mai midi.

Un exempIu de amplificator de radiofrecventa pcntru reccptie, cu tub electronic este prezentat in fig. 4.2.

Fig. 4.2. Etaj ampllflcator de RF, ell tuburi, pentru receptie,

Montajul reprezinta un . preselector care se poat« atasa unui receptor pentru imbunatatirea performantelo: acestuia.

Tubul utilizat este 6 JIP, 0 pentoda de radlofrecventa eLI panta mare si zgomot propriu rnic.

Schema preampliflcatorului contine un circuit acordat la intrare ce se poate aduce Ia rezonanta in intrcaqe

52

I'illlcla. a undelor scurte folosite de radioamatoriintre 3 .1 :W MHz, in doua sectiuni : 3-10 MHz sl 10-30 MHz lomutabile ell ajutorul comutatorului K.

Comutatorul K cu 3X3 pozltli reallzeaza eu prima .... , [iune (K1) corautarea bobinei de antena L1/ eu secIi linea a doua (K2) cornutarca prizei pe bobina de antena, IlIr eu sectiunea K3 comutarea prizei de pe bobina de Iword.

Po pozttia 1 a comutatorului, preselectorul estc ocollt, .mtena fiind cuplata direct la receptor.

Bobinele L1 ~i L2 se executa. pe carcase de material olastic eu miez de fcrita eu un diametru de 8 mm C011- I"rm datelor din tabelul 4.2.

Tabilul 4.2

Datele bobinelor amplificatorului din fig. 4.2

ltohinu Caractcristici

L1 6 spire de conductor Cu Em 00,35 mm ell priza Ia splra

2 de la masa

L2 10 spire din conductor Cu Em 0 0,35 mm eu priza In

spira 1,1 de la rnasa

Bobiaa de inalta frccvcnta L§oc so realizeaza bobi- 11 i nd pe 0 rczistenta de 1 MQ 70 de spire din lita izolata oil' inalta Irocvcnta de 19XO,05 mm.

Pcntru at ordul pe frecventcle inalte, intreruptorul L .1' dr schide, 0 sectiune a condensatorului variabil C, de ·'.X500 pF fiine! scoasa din circuit.

Montajul sc po ate realiza independent intr-o boxa I" r anata, care so leaqa ell reeeptorul printr-un cablu 1.·l'[anat, sau sc poate executa pe acelasl sasiu eu rcceptorul Ilind incorporat In receptor.

Schema se allmcnteaza fie dintr-un redresor separat I" po ate livra 0 tensiune de 150 V, fie direct din recep- 11)r. Tcnsiunea de allmontare a filamentului estc de 6,3 V.

ell aeest preseleetor se poate obtine un cistiq in plus hi r eccptie de peste 20 dB, peste nivelul de zgomot, fapt n! contribuie la imbunatatirea etectiva a receptlonar ii <r-mnalelor in toate benzile de radioamatori.

53

4.2. Ampllflcatoare de radlofrecventa ell tranzistoare

Dezvoltarca echiparnentelor tr anzistor izate ~i qasirea pc· piata a unui numar din ce In ce mai mare si in sor timonte tot mai variate a elementelor semiconductoare. au Jacut ca acestca sa fie folosite frecvent si de raclioamatori.

in continuare se vor descrie citeva montaje intr-resanto de amplificatoare de radiofrccventa eu tranzistoare din practica radioamatorilor.

4.2.1. Amplificator de radioirecventa tronzistorizat acordat pe dOl1.G benzi

In fig. 4.3 se prezinta schema amplificatorului de radiofrecventa tranzistorizat acordat pe doua benzi, ce utilizeaza un singur circuit acordat de banda larqa.

Amplificatorul poate servi ca etaj prefinal pcntru un crnitator tranzistorizat de 2 W pentru teleqrafie.

I·OIHz --....,_ ~--+-t 2!MHz--()

um1

lnr

+IZV

Fig. 4.3. Etaj amplificator de radiofrecventa tranzistorizat acordat pe doua benzi.

Tranzistorul BCI07 Iunctioneaza in clasa C si asiqura " pntere de excitatie de 0,2 W necesara etajului final.

Ca 0 euriozitate, montajul perrnitc acordul pe banda de ]:) sl 20 m de radioamalori eu un singur circuit oscilant.

In acest scop, ca sarcina a amplificatorului, se f oloscste un transformator de ie:;;irerealizat pe un tor de Ier lta de malta frecventa.

54

"J ()I~L. de tipul color Iolos ite la constructia transfor»atoarclor de adaptare a impedantelor (balun) are di.nensiuni le D,xt =50 mm, Dint =38 mm, grosirne de " =12 mm sl asiqura 0 larqirne de banda de la ::l la :10 MHz.

Tr ansforrnator ul pe tor de fer ita 5e r ealizeaza dLipa ,Iatel~ din tabelul 4.3.

Tabelul 4.3 Datele transformatorului "ampllflcatorulul din fig. 4.3

Elementul

I Carneterls tiei

[nlasurarea primarii Ll Inlasurarea secundarii L2

116 sp. Cu Em 00,6 mm, eu prizii la sp. 5 I 5 sp. Cu Em 0 0,6 mm

Intasurarea primara se executa cu pas distantat astIcl i ncit sa aeopere intregul tor, iar infasurarea secunclara se boblneaza in sistem bifilar intre spirele de la inr-eputul bobinci pina la priza de eolector.

Circuitul rezonant de banda larqa se obtine leqind in paralel ell infasurarea primara a transformatorului un ·:ondensator ajustabil de 100 pf'.

Utilizarea transformatoarelor de radiofrecventa pe tor de ferita la etajele amplifieatoare tranzistorizate are marele avantaj al posibllitatll de adaptare a unei impedante mici de iesire eu alta lmpedanta midi de Intrare a etajului urrnator, oferind in acelasi timp 0 larqime de banda mare si un factor de calitate ridicat.

Folosirea unui transformator toroidal comparativ eLI un transformator de Inalta frecventa eu bobine cuplate "in aer " duce la cresterea randamentului etajului de amplificare.

Schema se alimenteaza de la 0 sursa de tensiune continua de 12 V.

55

4.2.2. Amplliicator de rcuiiottecvetiia pe 91'IflL pentni BLU

Alt amplificator de r adiofrecventa pc 9 MHz pr-ntru ,,(·mnale BLU este prezentat in fig. 4.4.

Tr anzistorul AF115 estc montat in regim de ampliftcare in class A pentru a asigura 0 fidelitate buna.

f/llru

DiU Xf9A c::.

~Pf

!Olr/l

- 4- -------:. -r-

Fig. 4.4. Amplificator de RF pe 9 MI-h pentru BLL'

Stabilirea punctului optim de Iunctionare a1 ampliIic.atorulul so face reqlind polarizarea bazei eu potentiomotrul p[ de 100 kQ. Potentiometrul P2 serveste nentru stabilirca reqlmului de lucru a etajului urrnator. Sornnalul BLU obtinut de Ia iesirea unui fiItru cu cuart ell 0 larqirne de banda de 2,4 kHz estc aplicat la lntr arva amplifieatorului pe baza tranzistorului la un nivel de 10 mV or r obtinindu-se la icsire 250 mVer masuratl J)I' colector.

Circuitul rezonant din colectorul tr anzistorului _A[,115 so acorda pe frecventa de i) MHz avind datele prezcntate in tabclul 4.4. Carcasa utilizata pentru bobinc estc eli «cr an cilindric sl cu miez de Ierita de 8 mm.

Montajul se alimenteaza de la 0 tcnsi uric continua dc' 9 V.

5G

Tubeiu: 4.4 i'.lde bobinelor circuitului rezonant al amplificatorului de radlofrecventa tranzistorizat din fig. 4.4

Ik'hlnu Caructcrtsttct

t., 25 sp. conductor Cu Em 0 0,5 mm

1'2 8 sp. conductor Cu Em 0 0,3 mm

1'1.:t. Ampliiicator de radioirecvenia cu tranzistot ell elect de cimp

o schema de amplifieator de RF cu tranzistor cu , !I·d de cimp (FET) se poate urrnari in fig. 4.5. Se utili, oIIa un tranzistor eu efect de cirnp de tip HEP80l ca-

e-, ~
c.

(Jtep
1

+uv ,,"g. '1.5. Etaj amplificator de RF eu tranzistor eu efect de cimp.

I,ll torizat de 0 Irnpedanta de intrare mare $i 0 amplifi, ,If" in curent rldicata.

Mon taju 1 serveste ca etaj de preamplificare pen I ru 1111 ,'xcitator BLU pe toate benzlle de radioamatori.

S,~mnalul BLU obtinut dupa mixajul de Iorrnare a 10. nzi lor este aplicat prin condensatorul de 220 pF pe II' 'Itrta de intr are a tranzistorului.

57

Pentru ohlinerea unui randament ridir at $1 a unci all I pJ i Iicari mari tranztstorul cu efcct de cimp lucrcaza j IJ clasa B avind 0 tensiune de polarizare neqativa pe elc: - trodul poarta aplicata prin sistemul de negativare autornata.

StabiHrea punctului optim de functionare al arnplificatorului se face prin alegerea experimental a a. valori i rczlstentei din electrodul sursa a1 tranzistorului.

ln eireuitul de drena, alimentat eu +24 V dintr-o baterie, sint prcvazute bobinele de aeord pentru to ate benzile comutabile eu ajutoru1 unui comutator de tip claviatura,

Boblnele se realizeaza pe earcase de polietilena eu uri diametru de 10 mm cu miez de Ierita conform datelor din Labelul 4.5.

Tabelul 4.; Datele bobinelor amplificatorului de radlolrecventa din fig. 4.5

Babin:"

Carae ter-Is t ici

1'"1""('\"."111:' de rCZHIl:Ln \i'

70-·90 fII-! 16-26 pH 5-8 ~IH 1.5-:- 2,5 IlH 0,5-- 1,2 )IH

3,5 ,\\11z I MHz 14 ;\Ull 21 MHz 28 MHz

Li mitele Inductlvitatii bobinelor prezentate in tabeJ u I de mai sus, se obtin actlonind asupra miezului de ferlt.: filetal in carcasa bobinci si slnt necesare pentru reallza rea unui aeord brut in banda. Acordul fin pe frocvent« clarita se face din condensatorul C" de 25 pF.

Montajul, eu toata simplitatea sa, of era calitati d» stabilitate si de amp1ificare remarcabtla fiind recomandat pentru utilizarea in Iantul de amplificare de RF a: emitatoarelor de radioamatori.

58

Fc:i'hind tuburi sau tranztstoare de putere mai mica realizind adaptarea circuitului de intrare si de Iesire

. orespunzatoere, aceste scheme de ampIificatoare de rauofrecventa pot fi utilizate si in constructia receptoarelor ca amplificatoare RF de intrare sau de frecventa tntorrnedlera.

Astf'el de montajc fiind uzuale nu ne VOID opri asufir a lor.

Capitolul 5

Amplificatoare finale liniare pentru emijatoare

de mica putere

Un emitator oricit de mie ar fi, are intotdcauna un eLaj amplificator final care Se cuplcaza la antona de ernisie.

Sint cazuri 'in practlca raclioamatorilor cind inuequl Ptnilator consta dintr-un sinqur etaj care are tunc tio atit de a produce cit si de a transmite oscilatiile de :nalta Irocventa sprc antena.

Pentru ornitatoarele ce lucreaza numai in roqnn de tclegrnfic se Ioloscsc uzual etaje finale in class c: de arnplificare.

Acestea confers montajului avantajul unui randamunt ridicat, economic de encrqie Iuata din sur sa de ali mentaro cit si obtinerea un or puteri mai rid kate ell ajutorul unor tuburi sau tranzistoar e ell 0 putere ciisipata ad misibila mica.

Pcntru emitatoarcle ce Iucrcaza 111 "Uv!, BLU sau combinat (eu mal multe posibilitatl de Iucru), unde in vederea pastrarri fidelitatii distorsiunile adrnisibile sint Iirniide 18. valor! mai rnici, se utlllzeaza ca etaje finale ampliIicatoare de putere Iiniara "in clasa A sau B".

60

".1. Ampllticatoare finale Iinlare ell tuburi eleetronice Cit eva exernple de scheme amplificatoare finaJe linlaro pentru emitatoarc de putere midi Cll tuburi electronicc sint descrise In cele ee urrneaza.

5.1.1. Amplificator final finial' cu trioda

U 1' .. montaj de etaj final liniar cu trioda este prezentat i.: fig, 5.1.

moa

02E

c"

5nF/lkV

+2JOV

Fig. 5.1. Etaj final llnlar eli trloda.

'J uhul OT1Da este montat caampliflcator de putere in ,!a:-;a _Co\. Cll circuit acordat in anod.

Elementele cireuitului rezonant de iesire pentru toate bcnz i!e de radioamatori sint date in tabclul 5.1.

Tabelul 5. J Datele elementelor circuitului rezonant al amplificatorului de putere din fig. 5.1

Bnllda (MHz) - Z .

Bobina L

Condensa torul variabil Cv

3,5 7 101 21 20

34 sp. ell Ern 0 0,5 mm 12 sp, co Ern 0 0,8 mm 7 sp. ell Ern 0 1 mm

3 sp, ell Ag 0 1,5 mIIJ I 2 sp. ell Ag 0 2 mm

500 pF dielectric aer 500 pF dielectric aer 350 pF dielectric aer

1250 pF dielectric aer , 100 pF dielectric aer

bI

Bobinele pentru bcnzile de 3, 5, 7 si 14 MHz :,E: reali zeaza pc carcase cerarnice eu diametrul de 40 rnrn ia: eele pentru benzile de 21 sl 28 MHz se realizeaza in ae: eu pas dlstantat la un diametru de 23 mm.

Priza de' cup1aj a ernitatorului cu antena :;f! ia Ie 1/4 din spire socotit de la capatul "reee" a1 b obincl.

Montat intr-un regim de lucru usor, eu tensiune anodir a redusa arnplifieatorul poate dezvolta 0 puler e d. radlofrecventa de 20 W, eu 0 call tate care-I face propicr utilizari! sale ca etaj final pentru oriee emitator de A~l sau BLU de clasa III-a.

Tnstrurnentul de 100 rnA mont at in cireuitul anodic permite stabilirea reqimului eorect sl acordul emitatorului. iar instrumentul de 1 m.A, rnontat intr-un circuit ell detectie serveste la veriflcarea acordului emitatoru iui po antena.

Montajul se alimenteaza dintr-un redresor fil1rat ea pabil sa livrezc 0 tensiune de 250 V si un curr-nt de 100 rnA.

5.1.2. AmpJiiicator Una] de 10 \V cu pentodii

Alta. varlanta de amplificator final liniar pen tr u ornitatoare eu tuburi electronice de mica putere este pr ozen tata in fig. 5.2.

Inf/fKJI [

A"t

-so«

fJOOV

Fig. 5.2. Etaj final de 10 W eu pentads.

62

Montajul foloscste 0 pentode de tip EL8·1 sl rlczvolta III iesir o 0 putere de 10 W in clasa AI~ 1.

Stablllrca punctului de Iunctionare optim a1 amplifi, etorului se rcalizeaza prin reglarea tensiunii de negativnre a tubului cu ajutorul potentiometrului P de 10 kn_ Cuplajul cu antena se executa printr-un filtru 1: care IllIatl" fi acordat la rezonanta pe banda de 3,5 si 7 }/IHz.

Datele clemcntelor accstui circuit sint prezentate in t,lb('luI 5.2.

Tabelul 5.2 Datele circuitului rezonant al amplHicatorului din fig. 5.2

Carac lcris tiel

c., I Condo variabil 500 pF, dielectric aer

L 38 sp, CII Em 0 0,6 mm pe carcass de 40 mm

C'2 I Condo variabil I 000 pF dielectric aer

Priza pentru acordul pe banda de 7 MHz 5C ia la .nir a 2:~ do la capatul dinspre antena al bobinei, COI11Ururoa benzilor Iactndu-se din comutatorul J(2.

Montajul prozentat poate fl folosit ca etaj final al .rnui cmitator ce poate lucra in telegrafie sau telefonio • II rnodulatie in amplitudlne apllcata pe grila ecran.

Aleqerea modului de lucru telefonie-telegrafie, SI:' fa,e .'111 comutatorul K!.

Schema S0 alimenteaza dintr-un redresor cc poate 11~igura 0 tenslunc continua de +300 V pentru alirnenta,.·tl anodica ~i de eeran si de -50 V pentru neqativare. I «nsiunoa de filament este de 6,3 V.

'11.3. AmpJificator final finial

pe 144 J'\lHz cu dublQ tetrodii

In fig. 5.3 este prezentat un amplifi.cator final Jiniar IIf'ntru ernitatoare lucrind pe banda de radioamatori de 101-1 MHz.

Montajul este echipat eu dubla tetroda de inalta frec'.',·nta QQE 0,3/20 si realizeeza in clasa B 0 putere de I"~;lre de r adiofrecventa de 10 W.

63

a; J/jpr l

lI"'p~ I

1#

MHz

, /fIt!

~ n

15pf

tZff) lj.,Acl

Fig. 5.3. Eta] final lin iar pe 144 MHz, ell dubla tetroda.

lntrar ea in amplificatorul final sc realizcaza pc II lmpedanta de 75 Q printr-un circuit acordat ru Unii.

Circuitul anodic al ampl if icetorulul estc de asemone.. un circuit ell constanto dlstribulte, cuplat cu un circui: dl~ iesiro de impcdanta joasa pontru adaptarea antenei. Cuplajul optirn cu antcna se reallzcaza din condensaterul CT3 de 15 pF.

Acordul circuitului anodic se executa prin condensetorul fluture C 1'2 de 2 X15 pF, iar acorclul cir cuitului de intr arc dip condensatorul trimer en de 30 pF ~i CT'~ de 5 pF.

Liniile de cuplaj ~i acord din circuitul de grila $i r ircuitul anodic precum si bob ina de in alta frecvent-i (L§oc) se realizeaza dupa dateIe din tabelul 5.3.

Montajul se alimenteaza dintr-un redrcsor ce aslqur« urmatoarcle tensiuni: +500 V pentru alimentarea anodied +250 VStab pentru ecran sl -25 V pentru negati varc,

Filamentul se poatc alimenta de la 6,3 V sau 1~r6 \ curen t alternativ.

Tabelul .5.3 Datele liniilor de euplaj al etajului final din fig. 5.3

Elemen tul

Carac Icrbllcl

Bucla de cuplaj din condo Cu Em (1 1,6 mm Lunghuea conductorului 7,5 em dt=2 em

Linie de ucor d al circuitulul de grilii din [eava Cu Ag o 12 rum. Lungimea conductorului 25 em, distants lntre conductor! d2=4 em

Lillie de acor d <II circuiiului anodic din teava Cu Ag o 12 rnrn, lungimea conductorulul 25 em, distanla intre conductort d3=4 em

Bucla de cuplaj eu antena conductor Cu Em 13 1,6 mm, lunairnea conductorului 10 em, distanta tntre conductor! d,=2 em

Soc de tnalui Irecventa 30 sp. conductor Cu Em 0 O,G mm pe carcasa cu diametrul D=.IO mm

5.2. Amplliicatoare finale llniare cu tranzistoare

Nolle tehnologil care au dus la fabrlc area in ultimul tirnp al unor Lranzistoare ce pot Iucr a pe trecvente mai lnaltc, au Iacut ca acestea sa ia din ce in ce mai mult locul tuburilor electronice in constructia emitatoarclor de midi putcre.

Radioamatorii, care In general lucr eaza cu puteri mlci, au preluat pioneratul ~i in acest clomeniu realizlnd sl oxperimentind diverse montaje tranzistorizate.

5.2.1. Ampllticator final tratizistorizat de 2W

o schema interesanta de etaj final tranzistorizat eu o putcre de 2 W, este prezentata in fig. 5.4,

Montajul foloseste tranzistorul 2N697 de tip npn alimentat de la a sursa de 24 V curent continuu.

Ampllficatorul final este conceput in schema de amplificare (:\1 ernitorul comun, fiind excitat in baza prlntr-un cuplaj inductiv cu etajul prefinal realizat pentru infasurarea L1•

5 - 73 de scheme pentru radioamatori I

65

+ Ant.
MY ImH 150D
-1 lOnf £2
]]" +1,5V Fig. 5.4. Etaj final de 2 W, tranzistor izat.

Circuitul de iesire, respectiv euplajul eu antena se rcallzeaza printr-un filtru 11:. Aceasta per mite atit adaptarea impedantei de iesire a amplifieatorului final, 1a impedanta antenei cit ~i rcduceroa armonicilor superioare.

Pcntru acorrlul otajului final so foloseste un dispozitiv care da posibilitatea conectaril unui instrument de masurat sen sibil pentru masurarea curentului de ernitor, a puter ii dirccte st a puter li reflectate.

Pentru marirca sensibilitatli reflectornetrulul semnalul dctectat este amplificat atit pentru unda directa cit ~i pcntru unda reflectaUi de cite un tr anzistor 2N"233.

Circuitele etajului final descris stnt dimensionate pentru luerul pe benzile de 3,5 sl 7 MHz, dateIe bobinelor fiind trecute in tabelul 5.4.

Tabeltll 5.4 Dalele b(lbinclor circuitelor etajului final tranzistorizat din lig. 5.4

Boblna

Carac terls tlc!

I 5 sp. Cu Em 0 0,3 mm, cuplats inductiv eli etajul prefinal

148 sp. ClI Em 0 0,6 mm, eu priza la spira 30 din spre antena pe carcasa ceramics de 25 mm diarnetru

Pentru asigurarea raciril necesare. earcasa tranzlstorulul se Imbraca eu un radiator de racire in forma de rozeta.

Acest montaj este foarte uti! radioamatorilor Incepatort care primlnd autorizatla de emisie doresc a-si reaIiza intr-un timp foarte scurt un emitator capabil sii lucreze pe benzile de 40 ~i 80 m.

5.2.2. Ampliiicaior final tranzistorizai de 10 W

Un etaj final tr anztstortzat de 10 ~..N este prezentat in lin. 5.5.

Montajul utilizeaza un tranzistor de putere de tip pnp sl este realizat pentru lucrul in banda de 80 m in tonie cu modulatk- in amplitudlne saU in telegrafie.

r .

Fig. 5.5. Etaj fin a). de 10 W, tranzisto,zat_

Arnplificatorul final trebuie sa fie cxcitat de la un .,llli preamplificator cu 0 putere de ci rca 2 W.

Pentru lucrul in fonie, primarul transformatorulul de IIllldula\ie se Ieaga Ia circuitul de ie~ire al unui ampllfi. "tor de audiofrecventa de 5 W putere de iesire,

Pentru lucrul in telegrafie este de ajuns deconectarea 1IIII(IulatoruiuL secundarul transform a torului de moduleIII' jucind in acest caz rol de boblna de $OC de filtraj.

67

Avind in vederc curentul mare de col ector al tranzLtorulul (circa 1 A) este necesar a se da 0 atcntle deos«bita dlrnensionar il corespunzatoare a mlezului maqneti« al transformatorul.ui de mcdulatie pentru ca aeeasta s,! nu alunqa Ia saturatie Iapt ee ar duee Ia distorslonarca puternlca a semnalu1ui modulat.

Pentru acordul emltatorului, se conecteaza la tancul final printr-un "link" format din 2 fire, un bee cu neon la 0 distanta potrlvtta pentru a obtlne sensibilitatea dorita a acestuia in vederea unul reglaj optim.

Datclo bobinelor sint prezentate in tabelul 5.5.

TabeJul 5.:' Datele boblnelor etaJului final Iranzlstorlzal de 10 W din fig. 0.5

Boblna Curacter ls lIeI

LL 40 sp, ell ern (~) 0,3 rum cuplata inductiv cu etajul prefinal

LJ 38 sp. Cu Ern 0 0,6 mm pe cun:asa de trolitul de 40 mm

diarnetru

La 8 sp. ell I-:rn 0 0,6 rrun cuplata Inductiv ell bobina L2

Montajul se allrnenteaza de la 0 baterie sau un redresor de 24 V capablla Sa livrezc un curent de 1 A.

Pentru 0 buna raclre tranzistorul se monteaza pe un radiator de 100 ern", realizat dintr-un bloc de alurniniu frezat sau din tabla de aluminiu eu aripioare nituite, pentru a obtlne aceasta suprafata, la un gabarit cit rnai redus. Radiatorul se va monta izolat fata de masa (sestu: emttatorulul) .

5.2.3. Amplificator final liniar de 20 W cu tranzistoare de putete de tip non

Alta varlanta de amplifieator liniar de putere pentru ernttatoare este prezentata in fig. 5.6.

Schema reprezinta un etaj final de 20 W eu tranzlstorul npn.

Montajul este dimensionat pentru luerul in BLU, telegrafie sau fonie eu modulatie in amplitudine pe banda de radioamatori de 20 m.

£8

f/Till
2NIB9.f I5OjiF/JOY l2
If
IUD
pF
2ML
!OIlF pf ~~--------------O-J6

'_'---<>75n ')---0500

-4-.---4-----o-t

Fig. 5.6. Etaj final liniar, de 20 W, cu tranzistoare

Amplificatorul este construit in montaj cu baza eornuna si cu intrarea pe emitor, fapt ce aduce avantajul unei amplificari mari de putere a unci frecvente limitate· Inalte si liniaritate deosebita.

Excitatia necesara etajului final se obtine de la un preamplificator de circa 5 W cuplat inductiv eu circuitul de intrare prin bobina L1•

Circuitul de iesire al amplificatorului liniar 11 con.. lituie un circuit rezonant paralel care poate fi acordat lntro limitele 14-14,5 MHz.

In functic de flder ul Iolosit pentru cuplajul cu antena, bob ina L2 are prevazute doua prize, una pentru iesiree pe impedanta de 75 Q ~i una pentru 50 Q.

Datele bobinelor stnt trecute in tabelul 5.6.

TaDcilii 5.6 Datele bobinelor amplificatorului llnlar de put ere din fig. 5.6

Boblna Caracterfsttct

L1 4 sp. conductor Cu Em 00,5 mm cuplate inductlv cu etajul

prefinal

L2 6 sp. conductor Cu Ag 0 2 mrn bobinate in aer cu un dia-

metru de 10 mm ~i pe 0 lungirne de 20 mm cu prizelc la spira 3 (50g) sl 4 (75Q) de la capatul rece

fi9

Montajul se alimenteaza de la 0 sursa de curent CO)l tinuu de 36 V, ce poate asigura un curent maxim n- 1,8 A.

Pentru evacuarea caldurti degajate pe colector, tranzistorul se monteaza pe 0 placa radiatoare de cupru CII o suprafata de 150 em".

Montajele de amplificatoare liniare finale prezentat.: pot fi utilizate pentru cresterea puterii, respectiv a bataii ernitatoarelor radioamatorilor incepatori, in limite autorizatiei de clasa III-a.

Capitolul 6

Convertoare

Este cunoscut faptul ca visul dintotdeauna a unui ratlioamator incepator este de a-$i construi cu mijloace proprii un dispozitiv cu ajutorul caruia sa poata receptiona in benzile speciaJ alocate in acest scop, semnalelo lelegrafice sau telefonice transmise de alti radioamatori rnai avansatl, posesori ai unor instalatii de erni si« r eccptie.

Dupa "stravechea" galena eel mai simplu dispozitiv »ste convertorul, urmat apoi de receptorul cu unul sau mai multe etaje de amplificare plna la receptorul de trafic tip superheterodina cu una sau mai multo schirnbari uc Irecventa.

In acest capitol vom prezenta citeva scheme interesante si totodata simple, care vor aduce poate satisfact ia receptlonarti primelor transmisiuni de radioamatori intr-un aparat construit de ei insist, multor iubitori ai acestei indeletnictri tehnice.

(;.1. Convertoare ell tuburi electronice

Desi pe cale de demodare dator ita patrunderli tot mai largi a tranzistoarelor in tehnica radio, tuburile electronice vor ramine inca 0 bun a pertoada de timp apanajul

71

radioamatorilor. detorita robustotii lor la sollcttavlle cI( multe ori nelndeminatice ale incepa torilor, dator ita adaptartt facile Ia tot Ielul de montaje practice si usurintci cu care se pot procura astazi la orice maqazin de piese radio.

Convertoarele sint acele dispozitive Cll ajutorul carora putr-m adapta la un receptor de radio, chiar $i Ia unul obisnult qamele de unde scurte extinse pe portiunile utilizato de: radioamatori, putindu-se roceptiona in dlfuzorul aparatului de radio in afer a de programele de radiodifuzlune, emisiunile transmise de radioamatori.

Vom descrie in continuare citeva variante simple de convertoare cu tuburi electronice care pot fi realizate practic de orice amator.

0.1.1. Convertor ell un tub

Prima schema de convertor reprezlnta un mnotaj cc sc ataseaza unul radio obisnuit la borna de antena a accstuia pr in tr-un cablu ecranat sl printr-un cordon de alirnontare ell trei fire.

Schema de principiu a accstul convertor este prezentata in fig. 6.1. putind fi inteleasa imediat de or+cine care

y

Fig. 6.1. Convertor cu un tub.

12

'.' r itcva notiuni de r adiotehnica si putinl! dexteritate ,I ,I ri tl 0 schema elcctronica.

I irmar ind schema constatam ca de fapt convertorul I,> format dintr-un tub de tip ECF80, care utllizeeza lIlIlva de trioda ca oscilator local. iar partea de pentoda II «taj de amestec.

Con vertorul lucreaze pe benzile de radioamatori de "I) III !;oi 40 rn, respectiv 3,5 si 7 MHz.

Circuitul de intrare este format din bobinele L1 L2 $i .undensatoarcle semivariabile C1 si C2, in care L, este 1If,Ibina de cuplaj cu antena, iar L2, C1 si C2 Iormeaza clr.ultul acordat pe fr ecventa de receptie.

Circuitul oscilatorului local este format din bobina La jl c ondensatoarele variabileCo sl C7 fiind acordat pe trecventa locala de heterodinare. Comutarea elementelor drcultelor pe cele doua benzi se reallzeaza prin comuIItorul K cu 4X2 pozltli.

Bobinele se construiesc pe carcase din material plaslh' cu diametrul de 10 mm, boblnindu-se numarul de ~plre indicat in tabelul 6.1 in sistemul spire Iinqa spira.

Tabelul 6.1.
Datele bobinelor eonvertorului eu tub
I I
IloblDa Nr. de Conductor I Dlamctrul I Obs.
spire , bobinel (mm)
! Cu Em 00,35mmj 10 I
Ll 10
L2 48 I Cu Em 00,35mm 10 Priz8 1a
i spira 30
L3 80 cu Em 00,3 mml 10 Prizii 18
spira 44,
55, 70 lnfasurarea L, se boblneaza pe aceeasl carcasa eu L2, rllstanta intre ele fiind de 5 mm.

Circuitul de iesire al convertorului este format dintr-un transformator de medie frecventa acordat pe freeventa de 1 600 kHz. Radioreceptorul leg at cu convertorul \'8 trebui sa fie acordat tot pe aceasta frecvente respectiv spre limita superloara a gamei de unde medii.

73

Pentru alimcntarea convertorului se va Iolosi u cordon ell 3 fire care se va llpi cu cositor la sor.lul urn tub potrivit ales, astfe1 : un fir la un piciorus de filamen un fi r la un piciorus de masa ~i un fir 1a un piciorus ( qr i la ecran de la care sa cu1egem 0 tensiune in jur c 100 V. La celalalt capat al cordonului se vor monta b: nann care se introduc in bucsele de alimentare ale COl vortorului.

Leqatura de radiofrecventa se realizeaza cu un cab] ccranat clt mai scurt. Firul central se termina cu cite banana la fiecare capat, iar ecranul se rasuceste la an bele capete leqindu-se de asemenea la cite 0 banana.

Se reallzeaza astfe1 un cordon care se conccteaza ( un capat la cele doua bucse de lesire a convertorulu iar cu celalalt capat banana de la firul central se intrr duce in borna de antena si a doua la borna de pamint receptorului,

• Modul de Iuncttonare. Acordind circuitul de intrai pe frecventa de lucru, oscilatorul local pe frecventa ( heterodinare, rezulta caamestec frecventa intermediar care este totodata si frecventa de lesire pentru converto respectiv de intrare pentru receptor.

Se realizeaza practic un ansamblu de receptie cu club: schlmbare de Irecventa .

• Reglarea converlorului. Daca avem la dispozitie u generator de semnal acesta se conecteaza la intrarea COl vertorului pe frecventa de 7 MHz.

Comutatorul aflindu-se tot pe pozltia pentru gama c 7 MHz, se cauta sa se obtina in receptor maximum c tarie a semna1ului. Se reqleaza acordul receptoru1ui pel tru un semnal si mai puternic dupa care nu so rn: umbla la butonul de acord al receptoru1ui. Se acorc apoi transforrnatorul de __ media fr ecventa de la ieslre convertorului si circultul de intrare respectiv.

In lipsa generatorului de semnal acordul se real zeaza pe un sernnal identificat ca emisiune de radioamc tor, din gama de unde corespunzatoare, reqlindu-s acordul receptorului ~i miezul de Ierita a transformatc rului de rnedie frecventa pentru volum maxim in difuzc sau pentru inchiderea maxima a ochiului magic a1 rE ceptorului in cazul in care acesta exisfa,

74

Se treco apoi comutatorul convertorului pe gama de

t,5 MHz rcalizindu-se aceleasl operatluni ca si pentru lama de 7 MHz.

Cautarea semnalelor in banda de radioamatori se face u ajutorul condensatorului variabil C6 pentru acord brut /,:~i C7 pentru acord fin.

fl.1.2. Convertor cu doud tub uri

Un alt montaj care permite receptionarea si a semnalelor telegrafice este prezentat in fig. 6.2.

Lf

rr:

-~t

~-~~

J.

6'.JV ...

Fig. 6.2. Convertor eu doua tuburi.

Convertorul consta din tubul TI ee Iucreaza ea mixer si tubul T2 care este 0 dubla trioda, ce Iunctloneaza ell o trioda ea oscilator local si ell cealalta ea oscilator de batai pentru receptionarea telegrafiei.

75

Bobinele sc realizeaza pe cercaso de polictilena de 012 mm ClI micz de Ierocar t fiind lnterschirnbabi le sau comutabi!e cu ajutorul unei clavlaturi. Sirrna de bobinaj este din Cu Em 00,6 mm. Datele bobinelor si conde-nsetoarolor din circultul oscilant slnt prezentate in tabeluI 6.2.

Tobclul 6.2
Datele bobinelor ~i condcnsatoarelor circuitului
oscilant al convertorului cu doua tuburi
I NunlliruJ de spire C,
f I C,
(MHz) I L, L. L, (pF) (JII')
I
14 5 12,5 14 47 470
21 4 10,5 12 32 470
28 3 0,5 8 27 Pcntru Tr, se utlllzeaza un transformator de mcdle Irecventa pe 1 600 KHz care se modifica astfel Incit foloseste sl ca transformator de Iesire $i ca bobina pentru osciJatorul de blUM pentru telegrafie.

Pe ambele Infasurarl care original au cite 60 spire repartlzatc pe doi qaleti S0 conecteaza in paralel cite LID trimer de 25 pF (CT2 si CTJ). Apoi se bobineaza in continuaro sub al doilea galet al fiecarei bobine inca cite 12 spire din lita de 16 XO,05 mm formindu-se boblnelc [,5, re-spectiv adaosul de spire nccesar pentru reactlo la oscilatorul local pentru telegrafie.

Acordul convertorului pe banda se realizeaza prin manevrarea condensatorului variabil Cv1, Cv2 pe acelasl ax, receptorul r aminlnd acordat- fix pe frecventa de 1500 kHz.

Metoda de reglare a ansamblului convertor-receptor este aceeasi cu cea descrisa in montajul anterior.

Adaptarea antenei pentru 0 mai bun a auditie se reaIlzeaza prin trimerul Cn pentru fiecare banda in parte,

Pontru r eceptia semnalelor telegrafice se inchide intreruptorul 11 si se reqleaza din trimerul Cr2 frecventa oscilatorului de batai pentru telegrafie eu circa 1 kHz sub Irccventa de 1 500 kHz de Iesire a convertorului astfe1

76

tncit bataia rezultata sa puna in evidenta in difuzor un ton placut.

Bobinele L6 si L1 Iiind alaturate pe aceeasl carcasa, re~ulta till cuplaj inductiv suficiont pentru transmiterea oscllalillor de heter odinare pentru telegrafie in circuitul de iesire a1 convertorului.

TensiuniJe de alirncntare S0 iau fie din receptor, fie dintr-un redresor separat.

6.1.3. Convertor eLI acotdul tealizat priti cotulensatorul v ariobil al receotctului

Un convertor poate fi reaHzat II1SB. si in alt mod sl anume, utilizlnd circuitc acordate fix la intrare si la oscilatorul local, acordul pe statla dorita realizindu-se in acest caz din conclensatorul variabll al receptorului. 0 astlol de sche-ma este prczcntata in fig. 6.3.

Acest convertor Iucreaza pe gama de 21 sl 2B,5 MHz ~I se eteseaza unui receptor de trafic care are prevazuta

C'e=!OOpf

n'4 f{IM

Fig. 6.3. Convertor cu aeordul realizat prin eondensatorul variabil al reeeptorului.

77

gama de 3,5 MHz, realizind practic transpunerea semnalelor din cele 2 benzi superioare in banda de 80 m.

Circuitul de intrare format din elementele schimbatoare CJ sl L; se acorda in mijlocul benzilor respective. iar circuitul oscilatorului local se acorda pe frecventa de 25 MHz, astfel tnclt sa poata fi utillzat pentru ambele game fara cornutare.

Pentru gama de 15 m, inceputul benzii corespunde la frccventa de 4 MHz in receptor mergindu-se cu scala inapoi pina la 3,550 MHz, iar pentru gama de fonie pe 10 In inceputul benzii fiind la 3,5 MHz, mergindu-se cu scala reccptorului inainte pina 1a 4 MHz pentru freeventa de 29 MHz.

Toate bobinele se realizeaza in aer (tara carcasa) av ind spirele distantate la un interval egal cu diametru t sirmei (Cu Ag de 1,5 mrn), diametrul interior al bobinelor fiind de 8 mm. Datele elementelor circu itului de intrare )1 ale osciIatorului local sint prczentato in tabclul 6.3. Bobinele se realizcaza practic prin infasureree sirmei pe un creion dupa care so cxtraqo creionul $i se doparteaza corcspunzator spi rcle.

Tabelul 6.;;'

Datele elementelor circuitului de i ntrare ~j oscllatorulul local ale convertorului din fig. 6.3

Elcmentu1

/=21 MHz

/=28111Hz

/=2511IHz

12 spire 20 pF

8 spire 15 pF

12 spire 25 pF

6.1.4. Convertor Cll crista! de cuari

o varianta supertoara a conver torului eu acord Iix: estc prozentata in fig. 6.4.

Convertorul 'este prevazut cu doua tuburi din care prirnul, 0 pentoda de inalta frecventa ell zgomotul rnic este un amplificator de r adiofrecventa, iar al doilea este

78

C'8; It;nr

....----------<l.....-t~

'{:·~H

c,o r-:

Fig. 6.4. Convertor ell cristale de cuart.

Q,·/o'SMllz Q; -/ZJAlHr QJ=l4.SMllz

lin tub combinat din care partea de tetrcda joaca un 101 de mixer, iar trioda de oscilator local controlat cu f ristale de cuart pentru fiecer e banda.

Convertorul lucreaza pc benzi!c de 20.15 $i 10 m, fiind «tasat la un receptor de trafie care are prevazuta banda de' 80 m.

Datele bobineJor din montaj sint indicate in tabe!ul G.4.

Tabelul 6.4 Datele bobinelor circuitclor oscilante din fig. 6.4

Boblna

Nr, spire Conductor

Dfamotrul bohlncl D(mm)

3 I ell Ag 0 0.9 mm

12 ell Ag 0 0,9 mm

4 ell Ag 0 0,9 mm

12 cu Ag 0 0,9 mm

18 ell Em 0 0,3 mm

12 ell Ern 0 0,3 mm

12 ell Em 0 0,3 mm

50 50 50 50 20 20 20

"0 I~

Bobinele LI, L2 si L», L4 se realizeeza cu pas distantet pe carcase formate din pieptenl distenlatort. jar bob nele Ls, It} ~i L7 pe carcase din material plastic cu rnie.

de Jerocart spire Hnga splra. .

Bobinele L1I L2 si L3 L4 se realizeaza pereehi pe aCI' lasi suport la 0 distant a de 2,4 mm, pasul (J.::. bobine I fiind de 1,2 mm.

Convertorul se alimenteaza de la un reciresor stabi lizat ce poate debita un curent de 20 rnA la 0 tenslur de 150 V sl 6,3. V pentru filamente.

Benzile de radioamatori de 14, 21 sl 28 MHz se transpun eu ajutorul eonvertorului in receptor in portlunc« 3,5-4 MHz.

Circuitul de intrare al ampUficatorului de radlofreuventa si al mixerului se acorda ell ajuterul condensatoarelor variabile CV1 ~i CV2 in intreaga qarna dintre 14 ~,i 29 MHz.

Lucrul pe 0 anumita banda se stabileste prin pozl] i (' corespunzatoare a comutatorului de qama K, dupa cal' se cauta tntensitatce maxima a sernnalulul rcqltndu-s condensatoarele variabile C VI ~i Cv:l.

Convertorul este prevazut st cu un reglaj al volumului serrmalului in etajul de in alta frecventa care imbu natateste mult posibihtatile de receptie,

Cu 0 executle inWijita stradanllle constructorulul sin I rasplatf te prin aducerea "in cas a" a unor sernnale aI, statlilor de radioamatori din toate punctele de pe glob

6.2. Ccnvertoare ell tranzistoare

Pontru radioamatorii care doresc sa construlasca mo.itaje cu tranzistoare, Yom descrie citeva variante simpl. de convertoare tranzistorizate.

6.2.1. Convertor cu un tranzisiot

Prima schema de convertor cu un tranzistor este pre zentata in fig. 6.5.

Fig. 6.5. Convertor cu un tranzistor,

In esenta convertorul descris este un mixer acorclal la intrare pe frecventa dercceptie a benzii de radioamatori $i control at cu un cristal de cuart.

Convertorul se ateseaza 1a un receptor care se Iixeaza pe unde scurte pe 0 frecventa potrivita in Iunctie de frecventa cristalului.

Spre exemplu daca dispunem de un cristal de 10 MlIz :5i dorim sa receptionam cele 3 benzi superioare de radioamator i (20, 15 si 10 m) circuitul de intrare va fi astfel dimensionat incit sa se acorde pe benzile de 14, 21 sl !!8 MHz, iar receptorul se va acorda pentru capatul benl.ii pe fr ecventa de 4, 11, respectiv 18 MHz.

Priza de cuplaj spre baza tranzistorului se aleqe la 1/10 din numarul total de spire, iar priza de cuplaj cu antena se determine experimental corespunzind la circa 2/3 din spire.

Valoarea rezistentel R, se alege astfel indt curentul de colector al tranzistorului sa. alba 0 marime de 10 rn.A.

Convertorul cit sl leqatura cu receptorul se recomanda sa fie bine ecranate pentru a preveni patrunderea semnalelor pe frecventa de baza a receptorului care

6 - 73 de scheme pentru radloamatori I

81

ar perturb a receptla in benzile de radioamatori respec tive.

Datelc circuitului de intrare pentru acest montaj slnt prezentate in tabelul 6.5.

TabtlulJ:' Datele elementelor convertorului cu un tranzistor

Eicmcnlul I Nr. spire I Conductorut 1Pt:::I:i,~:\~b:JJII capacitate. (pF)

L 12 CuAg01mm D=4cm 1=25mm -
Ow - - - 8-11OpF
(aer) Tranzistorul utillzat este de tip AFI05, iar ca surss de alimentare se pot folosi doua baterii de 1,5 V leqate in serie.

rata de simplitatea constructiel perforrnantele obtinute cu acest convertor sint satlsfacatoare,

6.2.2. Convertor cu doua tronzistoore

Convertorul este conceput pentru benzile de 14, 21 ~i 28 MHz sl se cupleaza cu un receptor de radio obisnuit acordat pe gama de unde medii (v. fig. 6.6).

Iesirea spre receptor se realizeaza de pe primul tranzistor. Al doilea tr anzistor este montat ca oscilator in trei puncte pentru realizarea frecventei de heterodinare, care se alege cu circa 1 MHz sub frecventa capat de banda a flecarel benzi de radioamatori pe care dorim 5-0 receptlonam, astfel indt semnalul transpus in reo ceptor sa apara in mijlocul benzii de unde medii.

Datele elementelor din schema .. sint prezentate in tabelul 6.6. Bobinele se reallzeaza pe carcase cu miez de Ier ita C/) 10 mm.

Retusarea acordului circuitului de intrare se realizeaza din trimerii Cs, C12, C16 iar a oscilatorului local din trimerii ClO, C14• Cl8, pentru fiecare banda in parte.

82

t,

I

8df.4,jY

Fig, 6.6, Convertor cu doua tranzistoare.

Tabelul 6.6 Datele elementelor convertorului eu doua tranzistoare

l-.Iemcntul I Nr. spire I Conductor Detalu constructtve
LI 22 eu Em 00,2 Bobinat spira linga spirii. lun-
glmea bobinel 5 mm
L2 8 eu Em 00,6 Bobinat distantat eu pasul de
1,5 mm
L3 13,5 Cu Em 00,4 Bobinat dlstantat eu pasul de
0,5 mm
L,~oc 60 Cu Em 00,12 80binat spira Itngii spira pe 0
lunglrne de 10 mm Corivertorul se alimenteaza de la 0 baterie de Ianlerna de 4,5 V care poate asigura Iunctionarea acestuia pe 0 perioada Indelunqata.

83

6.2.3. Convertor tt anzistot i ait, pot tabit

In fig. 6.7 se descrie un convertor portabil tranzistorizat controlat cu cristal, pentru receptia semnalelor pe banda de 80 m.

El poate fi atasat la un receptor tranzistorizat portabil sau la un radioreceptor auto instalat pe maslna faciliEnd receptia emisiunilor de raclioamatori eu 0 extensie

r';-,.-

'J!, '------~-------_.__--«, -

Fig. 6.7. Convertor trauzlstorizat, portabil.

de banda corespunzatoare in gama 3,5-3,8 MHz, receptorul fiind acordat in mijlocul gamei de uncle medii intro Irecventele de 1 000-1 300 kHz.

Cristalul de cuart utilizat este pe frecventa de 4,5 MHz.

Datele bobinelor sint prezentate in tabelul 6.7.

Bobinele cireuitelor acordate se reallzeaza pe earcase de 10 mm diametru cu miez de fer ita avind 0 lun-

Tobe/1I1 G.7 Datele bobi nelor convertorului tranzistorizat portabil

Hoblna

Nr. de spire Conductor

70 eu Em 11f 0,3 mm

2 eu Em '" 0,3 mm

40 Cu Em '" 0,3 mrn

3 Cu Em '" 0,3 mm

90 ce Em e 0,2 mm

3 i eu Em 0 0,2 mm

84

gime a bobinajulul tot de 10 mm. Bobinele de cupIaj se infasoara pe aceleasi carease Ia 0 distanta de 3 mm.

Primul etaj este un amplificator de in alta frecventa aeordat in mijlocul benzii de 80 m, iar al doilea etaj este un mixer de Ia care se culege semnalul transpus pe frecventa intre 1 000-1 300 kHz cu care se ataca intrarea in receptor printr-un cablu coaxial.

Se realizeeza astfel un montaj cu dubla schimbare de frecventa la care prima medie frecventa este in mljlocul benzii de unde medii, iar a doua, este cea a receptorului.

Tensiunea de alimentare a convertorului se la de Ia a baterie separata cum ar fi cea din receptor sau bateria auto a masinii, In cazul atasaril convertorului la un receptor auto.

6.2.4. Convertor tranzistorizat CI.l acord fix 1a iesiie

Un convertor mai complex cu acord fix la iesire este prezentat in fig. 6.8.

Acest convertor aduce in receptorul de radio fixat pe unde medii pe frecventa de 1 620 kHz, banda de radioamatori de 80 m.

Primul tranzistor joaca rol de amplificator de radiofrecventa, iar al doilea de mixer.

Bani/Mid

C/~

JQp~~

I I I I

I

I

I

I

I

I

e" fnF

f 801. 91'

! I

Fig. 6.S. Convertor tranzistorizat eu acord fix la iesire.

85

Montajul este echipat cu tranzistoare de tipul OC614 alimentate dintr-o baterie de 9 V.

Cireuitul de intrare se poate acorda pe frecventa de 3,5-3,8 MHz. Al doilea circuit este acordat fix in mijlocul benzii pe frecventa de 3,65 MHz iar circuitul de

Tabelul 6.8 Datele bobinelor convertorului cu acord fix la leslre

Boblna

Caract,..·Ist!ci

L,

48 sp, Cu Em " 0,2 mm, boblnate peste bara de ferita 4 sp. Cu Em " 0,45 mm, ell prizli la sp. 1,5 de la masa 32 sp. Cu Em "0,2 mm, pe carcass de D= 10 mm eu rnlez de Ierita

3 sp. Cu Em " 0,45 rnm, bobinate peste La

28 sp. Cu Em "0,2 mrn, pe carcass de D= 10 mm eu miez

de Ierlta .

4 sp. Cu Em 00,45 mm, ell priza la sp. 1,5 de la punetul

reee

163 sp. Cu Em "0,1 mm, bobinata in fagure pe Irei sectiuni egale

16 sp. Cu Em " 0,2 mm, cuplate inductiv ell 1.7

leslre pe frecventa de 1,62 MHz. Clrcuitul oseilalorului local se poate acorda eu ajutorul eondensatorului variabil pe frecventa de 5-5,5 MHz reelizind acoperirea de 500 kl-Iz necesara receptiel - benzii de 80 m de la 3,5 la 4 MHz.

Circuitul de intrare este realizat pe 0 bara de ferita de 0 10 mm iar celelalte circuite pe carcaso din material plastic cu miez de ferocart tot cu diametrul de 10 mm.

Datele bobinelor sin! Inscrise in tabelul 6.B. Amplificarea de in alta frecventa se reqleeza din potentiometrul P de 50 kQ, iar acordul 'lYe postul dorit eu ajutorul condensatorului variabil p'e acelasi ax, CI, Ca.

Neavind nevoie de antena convertorul se poate atasa la un receptor portativ pentru receptia din mers.

86

~lIpilolul 7

Receptoare pentru benzile de radioamatori

7.1. Reeeptoare ell tuburi electronlce

Spre deosebire de convertoare, radioreceptoarele sint aparate ce permit captarea directa a emlsiunilor de radio.

Principial, receptoarele radio sint de doua feluri : cu ampliflcare directs ~l superheterodine.

7.1.1. Receptor cu amplificare directd de tip OVO cu trlotia

Cel mai slrnplu receptor cu ampliflcare directs de tip OVO este prezentat in fig. 7.l.

Montajul consta de fapt dintr-un etaj detector avind o trioda cu detectle pe grila sl cu reactle prin cuplaj induetiv.

Etajul de detectle este obligatoriu pentru orice receptor de radio, el fiind notat in schema eu litera V. Cifrele din fata ~i din urma literei V ne arata cite etaje de arnpllficare de radtofrecventa, respectiv de audiofrecventa lnsotesc etajul detector.

In cazul de fata asa cum ne arata st simbolul OVO, schema nu are in afara de detector un alt etaj de arn-

8i

plificare Iiind deci expresia cea mai simple. a unui receptor radio.

Acest montaj poate fi realizat de orice radioarnatoIncepator in citeva ore puttnd oferi satlsfactia receptionarl i primelor semnale de radioamatori.

L fOC

r, 6C5

1

+ t50V

Fig. 7.1. Receptor cu amplificare directa de tip OVO ell trioda.

Bobinele pentru banda de 80 m se reallzeaza conform datelor din tabelul 7.1.

Bobinele se contectioneaza prin infasurarea concluc torului splra ling a spira pe un suport din material plast: I

Tabciul i .'

Datele bobinelor receptorului tip OVO

Boblna

Nr, de spire

Conductor

8 24 16 4X70

Cu Em 0 0,2 . .Cu Em 0'0)3 Cu Em'0 0,2 Cu Em 00,1

Cll un dlametru D=20 mm in urmatoarea ordine : bobin.i de antens L; hoblna de acord L2 1;ii bob ina de reactie ; care se va bobina in sens invers. Distenta intre bobin-:

88

este de 3 111m. Bobina de inalte Irecventa L~oc se boblneaza in 4 tronsoane a 70 spire distantate intre ele eu 5 mm.

Acordul pe postul dorH se realizeaza prin intermediul eondensatorului variabil Ci, iar pragul de reactie cu ajutorul condensatorului variabil C2•

Semnalele in fonie se receptloneaza eu receptorul adus in apropierea praqului de reactie, iar cele telegrafice peste pragul de reactle, receptorul fiind in acrosaj, In aeeste conditii sensibilitatea reeeptorului este maxima.

7.1.2. Receplorul de tip

IV 1 eu iuburi ininlalura

Alt montaj de receptor cu amplifieare directa cu reactle, mai perfectionat, estc cel de tip 1 VI, adica eu un etaj ampliflcator de radlofr ecventa, detectie $i amplificare de joasa freevents.

'.J

89

Datele bobinelor stnt prezentate in tabelul 7.2. Bobinele se realizeeza pe carcase cu un diametru de 20 mm ce se introduc apoi in culotul unor tub uri oct ale recuperate de la lampl sparte introducindu-se in nlste socluri montate pe saslu,

Bobinele pot fi schimbatoare, in soclu, sau pot fi comutate dupa postbllitatl eu ajutorul unei claviaturl,

Tabelul 7.2

Datele boblnelor receptorulul de tip IVI

I Nr. spIre

. t 28 18 8 5,5 3,5
28 18 8 5,5 3,5
pnza la bob. Ls 6 4 3 2 1,5
de la masa punctele de eomutare fiind notate in schema eu cifre de la 1 la 5.

Tuburile titiIizate in aceasta schema sint de tipul RV12P2000 tnsa pot fi utilizate orlce pentode cu coefident de amplificare mare.

Primul tub este montat ea amplificator de radiofrecventa cu circuit acordat la intrare, al doilea ca detector pe grila, iar al treilea ca amplificator de audlofrecventa.

La executle se va avea grija sii se realizeze 0 buna ecranare intre eele trei etaje ale receptorulul pentru a nu intra in oscllatie.

Reglarea reactlei se face variind tensiunea aplicata pe grila ecran a tubulul detector.

Cu 0 antena bine degajata, acest receptor poate satisface exiqentele oricarul radioamator tncepator aducind pe toate cele 5 benzi de radtoamatort semnale din to ate

colturile lumii. .

7.1.3. Receptor superheterodinCl

pentru banda de 20 m

Dintre receptoarele de tip superheterodlna un receptor simplu pentru banda de 20 m este prezentat in fig. 7.3.

90

IOOpf

[(e)flN!

£F80

T fOnl

/ / /

/

/

lOki)
{b
-c,
'"
~
rOnt , / /

/

/ /

/ /

- - - - - - - - - - - - - -_ - - -_- ........ _- - - - - _/

Il'ig. 7.3. Rr-ceptor superheterodina pentr-u banda de 20 111.

Montajul consta dintr-un etaj de amplificare de radiofrecventa echipat eu tuburi EF80, un mixer sl oscilator local realizat cu tubul eombinat ECH81, un etaj de ampllflcare de medie frecventa cu tubul EF89 lucrind pe 0 frecventa intermediate de 468 kHz.

Semnalul de medie Irecvenla amplificat este aplieat apoi tubului ECC8:~ din care prima trioda este montata ca detector de prod us iar a doua ea oscilator de. batai pentru telegrafie. Semnalul de radiofrecventa detectat este aplicat apoi pe trioda tubului ECLS1 care joaca rol de preamplificalor iar apoi la pentoda, care realizeaza amplificarea Ilnala de putorc,

Circuitul de intrare este acordat in mijloeul benzii de 20 m pe Irecventa do 14.175 kl-lz, retusarea acordului In banda faclndu-se din condonsatorul semivariabil de 50 pr.

Circuitul rczonant al mixerului se poate aeorda in toata banda de 20 m intre 14,000 sl 14,350 MHz, iar clrcultul oscilatorului local intre Irocventele de 14,468 sl 14,818 MHz, acordul realizindu-se eu ajutorul condensaIorului Cv de 2X500 pF.

Datele bobinelor circuitelor oscilan te slnt prezentate In tabelul 7.:3. Bobinele sc executa spira llnqa splra pe carcase de material plastic cu diarnetrul de 8 mm eu rniez de Ierita, ecranatc.

Transformatoarcle de Irecventa intermediara, acordate W' 468 kHz sint din eele utllizatc pentru radioreeeptoarele obisnuite si se pot proeura la or ice magazin eu piese radio.

Oscilatorul de biitai serveste Ja rcceptlonarea semnalelor telegrafice sl BLU Iiind acorc1at pe Irecventa interrnediara decalat cu plus sau minus 1.5 k.Hz.

Reqlarea Irocventol oscilatorulul de batat se realizeaza eu ajutorul condensatorului semivariabil de 100 pF montat in paralel pe bobina Ls.

Pentru receptia semnalelor tclegrafiee se poate introduce eu ajutorul intreruptorului 12 in grila preampliIicatorului de audiofrccventa un filtru de banda inqusta Rei ee inqusteaza banda de trcccre in audiofrecventa sub 1000 Hz.

91

La ieslrea receptorului se conecteaza prin intermediu unui transformator de iesirc un diluzor de .:1 Q/1 W si ,-. pereche de castl cu impedanta de 2000 Q.

TabeIlIl 7."

Datele bobinelor circuitelor oscilante ale receptorului din fig. 7.3

Bohlna

Carne toi-ls tici

I Trei spire din conductor ell Em 0 0,3 mill

14 spire din conductor Cu Em 0 0,3 rnrn euplate induetiv cu Lx

I 4 spire din conductor co Em 0 0,5 mrn

, 14 spire din conductor Cu Em 0 0,5 mm cuplate indue-

i tiv cu L3

4 spire din conductor Cu Ern 0 0,65 mm euplate indue-

tiv cu Lo

14 spire din conductor Cu Ern 0 0,65 mrn

consta din tnlasurarea primara a unui trafo FI de 468 KHz. consta din tnfasurarea secundara a trafo FI respectiv de

pe care s-a debobinat 1/2 din spire

Transformatorul de iesire are miczul magnetic cu seetiunea de 5 em? format dintr-un pachet de tole E + I de 0,35 mm.

Intasurarea primara a transformatorului contine 220(! spire din conductor Cu Em 00,15 mm, infasurerea sccundara pentru conectarea difuzorului de 4 Q are 56 spire din conductor Cu Em 0 0,8 mm, iar a treia intasurere pentru conectarea castilor de 2 000 Q are 1 200 spire din conductor Cu Em 0 0,1 mm.

Receptorul este prevazut cu reglajul volurnului de radiofrecventa (potentiometrul PI) ~i de audiofrerventa (potentiornetrul P2).

Acest receptor asiqura receptia semnalelor teleqraficc BLU si AM pe banda de radioamatori de 20 m.

Pentru lucrul in AM se deconecteaza oscilatorul local de batai deschizindu-se intreruptorul It.

Aparatul se alirnenteaza de la un redresor ee poate asigura 0 tensiune de 250 V si un curent de 100 rnA Tensiunea de alimentare a filamentelor tuburilor este de 6,3 V, curentul de filament total fiind de 2,1 A.

92

7.1.4. Receptor supetlieterodirui pentru toate betizile de radioamaiori pe uncle scurie

In fig. 7.4 este prezcntata schema unui receptor superheterodina pentru to ate benzile de radioamatori pe un de seurte.

Aparatul este echipat cu tuburi moderne care of era o calitate superioara a receptiet.

Primul etaj prevazut cu tubul 6BZ6, tub special cu zgomot mic, este un etaj amplificator de radiofrecventa care aduce 0 marc amplificare sl 0 suprimare substantiala a frecventei imagine.

Al doilea etaj al receptorului eehipat eu tubul 6BE6, o heptoda speciala de amestec, este un mixer care realizeaza transpunerea benzilor de amatori pe frecventa interrnediara de 455 kHz.

Oscilatorul local este rcalizat ca montaj in trei puncta ell tubul EF93.

Tot un tub EF93 este prevazut in etajul amplificator de frecventa intermcdiar a care are atasat sl 0 punte de masura a intensltatii semnalului cu un S-metru.

Dctectia semnalelor pentru receptia in fonie se realizeaza pe prima dioda a tubului EAA91, iar a doua dioda este. utilizata pentru redresarea tensiunii necesare pentru controlul automat al arnpliflcar li (CAA). Circuitul de CA.\ actioneaza asupra amplificatorului de radiofrecventa de intrare, a mixcrulul si a etajului de amplificare de Irecventa interrnediara, putind fi deconedat dupa dorlnta prin inchidcrea intreruptorului 11.

Pentru receptia semnalelor telegrafice sl BLU schema este prevazuta cu un detector de produs care Ioloseste tubul ECL86, partea pentoda a acestui tub fiind utilizata ca osci lator local de bdt8.i (beat oscilator). Alegerea modulut de lucru se face eu ajutorul comutatorului 1\.1 care este scos Ia panoul frontal al aparatului si a intrcruptorului h

Amplificarea de audiofrecventa este realizata prin intermediul tubului ECL86 din care trioda Iunctioneaza ca preampllflcator. iar partea pentoda ca amplificaLor final.

93

DateJe bobineJor reeepto-

Benzlle MHZ

28

21

Boblna L11 I L21 L~, I L.J L51 I LI2 L22 L32 ! L.21 LS2
Nr. de spire _21 ~5 ,3 3,:.> 4 3 5 3,51 5 15,5
Priza la sp. - - 1.51- - - I - I 2
Diam. conductor mm 0,5! I 0,5 I I 0,5 0,8 0,5 j 0,81 0,8
I I Stabilirea benzilor de lucru se face pr in actionaree comutatorulul K prevazut eu 5X5 pozitil.

Condensatorul variabil utillzat csto de tipul "trei pe un ax" fie care scctlune av lnd 0 capacitate maxima de 30 pF. Aeest eondensator se poate realize dintr-un variabil de 3X500 pF prLn lasarea pe rotor a unei slnqurc placl pe sectiune.

Datele bobinelor sint prezentate in tabelul 7.4. Pentru retusarea acordur ilor si rcqlajul extensiei de banda pe fiecare bobina cste montat in paralel cite un trimer avind 0 capacitate de 25 pF.

Bobinele se realizeeza din slrma de Cu Em pe carcasc eu diametrul de 17 mm cu spire dlstantate astfel incit lungimea boblnajului sa fie de 15 mm.

Receptorul este prevazut cu rcglajul sensibilitatll in inalta frecventa prin poton tiometrul Pi si cu reglajul volumului in [oasa Irecvonta prin potentiornetrul Pi.

Reeeptorul utilizeaza doua transformatoare de freevents intermediara de 455 k l-Iz (T Fd iar ca bobina a oseilatorului local de batai (Ll) so Ioloseste tot un circult dintr-un transformator de Irecventa Intermedlara. Bobina filnd reallzata de oblcei din 4 sectiuni, pentru reactie se ia 0 prlza de la prima sectiune considerate de 1a capatul pus la masa. Receptorul se allmenteaza de Ia un redresor de 250 V!150 rnA iar filamentele tuburilor se conecteaza la 0 infasurere ee po ate asiqura 6,3 V 1a 2,6 A.

94

A

SOUpl I

,.10k

]G1

-t-- ....

Fig. 7.4. Receptor superheterodlna pentru toate benzile radloarnatorl.

Tabelul 7.4

rulul din fig. 7.4

14

7

3.5

L1s1 L'l3 L33 L,3 Lr,3 L14 L", L34 t~, t~, L15 L25 L3s L .. LS5
6 8 6 8 8,5 12 18 12 20 30 20 30 32
0:410.6 - - 3 - - - - 5 - - - - 8
0,4 0,6 0,6,0,3 0,4 0,3 0,4 0,4 0,15 0.2 0,151 0,2 I 0,2 Acordat cu ajutorui unui generator de semnai si a unui voltmetru electronic acest receptor da rezultate deosebite.

In lipsa unul voltmetru electronic ca instrument pentru reglajui circuitelor, cu exceptla ultimei medii freevente, se poate Iolosi si S-metrui receptorului. Al doilea circuit de medie frecventa se poate alinia apllcind din generator Irecventa de 455 kHz modulate cu 1 kHz si regUnd miezurile de ferita a transformatorului de FI pentru un semnal detectat maxim, receptlonat in difuzor.

7.1.5. Receptor de Iralic eu dubiO schimbare de lrecveniti

Schema unui receptor de trafic cu dubla schimbare de frecventa capabiJ sa lucreze in toate benzile de radioamatori in AM, CW sl BLU este prezentata in fig. 7.5.

Receptorul este echipat cu 13 tuburi electron ice, doua diode de germaniu care Iormeaza un limitator de parazlti ~i un bec cu neon miniatura care asigura protectia receptoruIui fmpotrtva patrunderii din antena a un or tensiunl periculoase rezultate din descarcarl atmosferice.

Tubul cu neon este polarlzat pozitiv ell circa 0,5 V sub tensiunea sa de aprindere astfel ca cel mai mic semnai ce depaseste aceasta valoare produce ionizarea gazului din tub $i punerea la mas a a perturbatorului.

In clrcultul de antena mai gasim un condensator variabil de 50 pF ce serveste la adaptarea antenei Ia receptor, ~i un filtru dop acordat pe frecventa de 2852 kHz

95

(prima medie frecventa a receptorului) care asiqur a atenuarea oricarul perturbator de aceasta frecventa care ar putea patrunde in receptor.

Pentru a putea conlucra cu un emitator in cadrul unei Instalatli de emisie receptie montajul este prevazut cu un releu (RL) alimentat din automatic a emitatorului cu o tensiune de 12 V curent continuu.

Acesta realizeaza prin contadele sale C1 sl C2 punerea la mas a a antenei de receptle, respectiv de conectarea tensiunii de ecran a etajului de amplifioare de radioIrecventa pentru a feri receptorul de patrunderca unei tensiuni mari de radiofrecventa, atunci cind emitatorul este in Iunctiune cit si doconectaree eli fuzorului prin contactul Ca.

Primul etaj al roceptorului echipat cu tubul EF89 are rolul de a amplifiea semnalul de radlolrecvcnta captat de antena si are un circuit rezonant la intrare ce poate fi acordat pe toate benzile de radioamatori.

Pentru etalonarea scalel receptorul estc prcvazut cu un calibrator cu cuart pe 100 kHz (Q1) echipat cu tubul EF80. Acesta poate fi pus in Iunctiune prin inchidcrea intreruptorului [1' serrmalul de etalonare Iiind cuplat la bobina de antena L1 printr-un condensator de 3 pF.

Al doilea etaj functional al receptorului este un mixer aditiv prevazut cu pentoda EF80, care prirneste pe grila de comanda atit scmnalul de radlofrecventa ampliflcat de primul etaj de Rr cit si semnalul de la primul oscilator local echipat tot eu un tub EFSO. Acordul pe trecventa dorita in cadrul Iiecarei benzi se rcallzeaza cu ajutorul condensatorului varlabil de 3X 150 pF ale carui sectiuni CV1• Cv2• Cv3 sint legate in circuitul de intrare al etajului de amplificare de RF, in circuitul de intrare al mixerului, respectiv in circuitul oscilant al primulul oscilator local. Primul oscilator local cste aeordat pe 0 frecventa mai mare decit frecventa de intrare pe primele trei benzi st pe 0 frecventa mai mica pentru urrnatoarele doua. La iesirea din mixer rezulta un sernnal transpus pe prima medie frecventa de 2852 kHz (flU) = tOt - I, , pentru benzile de 3,5; 7 si 14 MHz sl fM) =1'-/01 pentru banda de 21 $i 28 MHz).

96

. +- _.--L. ..... __ + _ __._~~ . __ . +_---

._,__-------.-__j_--------------------"~-

.... -'

Jpf - -----.e--If-.L [{80

-

Fig. 7.5. Receptor de tpafic cu dublA schdrn