INTELIGENTELE MULTIPLE

de la teorie la posibilitati de aplicare didactica in orele de limba si

literatura romana

Atunci cand privim un arbore de la o oarecare distanta,

avem impresia ca toate frunzele sale sunt la fel. Daca insa avem
ragazul si inclinatia necesara studiului atent, vom descoperi ca
sub aparenta identitate se ascunde o infinitate de forme, de detalii
si nuante, fiecare frunza fiind la fel cu celelalte si unica in acelasi
timp.
Principiul diversitatii si unicitatii individuale este specific si
naturii umane : simtim, gandim, intelegem si actionam fiecare in
modul sau unic si subiectiv. Respectarea diferendelor individuale
se impune ca un principiu director in orice activitate educativa.
Fundamentul teoretic al adevaratei diferentieri in educatia
moderna il reprezinta « Teoria inteligentelor multiple » a lui
Howard Gardner, considerata a fi cea mai importanta descoperire
in domeniul pedagogiei.
« In mod sigur [teoria] a demonstrat tuturor ca elevii nu sunt
la fel si ca testele ne arata numai superficial diferentele dintre
copii ». [Educational Leadership, sept. 1997]
Gardner, pornind de la ideea ca « premiantii din scoala nu
sunt totdeauna si premiantii din viata » a ajuns la concluzia ca
sistemul educativ contemporan valoreaza exagerat performantele
intelectuale de tip academic (verbal-lingvistic sau logico-
matematic) ignorand celelalte tipuri\ stiluri de cunoastere si
actiune, care adesea sunt premise ale succesului in viata. Testul IQ
curent masoara in principal IQ-ul verbal al cuiva sau abilitatea de
a citi si a scrie.
Deci nu masoara tot ce tine de inteligenta unei persoane !
Nu este o masura a inteligentei artistice, fizice sau chiar
matematice! Unii copii invata mai bine citind, altii invata mai bine
facand unele lucruri .
1
 Unii se descurca foarte bine in lumea academica sau
stiintifica dar sunt stangaci pe terenul de sport sau cand vorbesc
cu ceilalti copii.
Gardner defineste inteligenta ca « un mod de a rezolva
probleme si de a dezvolta produse considerate ca valori in cel
putin o cultura ». Inteligenta trebuie considerata ca un potential
bio-psihologic a carei dezvoltare este responsabilitatea principala
a oricarui act educativ. Trebuie sa admitem ca inteligenta se
prezinta ca o modalitate diferita de rezolvare a problemelor si de
dezvoltare a unor produse : verbal-lingvistic, logico-numeric,
spatial, muzical, naturist, kinestezic, interpersonal si
intrapersonal.
Toti indivizii normali poseda fiecare din aceste inteligente
intr-o anumita masura, ceea ce ii diferentiaza este gradul lor de
dezvoltare si natura unica a combinarii lor.
Pe la inceputul anului 1980,Howard Gardner scria o carte
intitulata « Cadrele mintii ». El identifica 8 tipuri de geniu sau
inteligente diferite :

1. Inteligenta lingvistico-verbala. Geniul pe care sistemul

nostru de invatamant il foloseste in mod curent pentru a masura
IQ-ul cuiva. Este capacitatea nativa a unei persoane de a citi si de
a scrie cuvinte. Este o inteligenta foarte importanta, deoarece
reprezinta una din modalitatile principale prin care oamenii
aduna si transmit informatii.
2. Inteligenta logico-matematica. Inteligenta legata de datele
masurate in numere. Prefera sa experimenteze, sa puna intrebari,
sa rezolve probleme logice. Gandesc in rationamente.
3. Inteligenta spatiala. Geniul pe care il au persoanele cu
spirit creativ. Ele ar avea nevoie de toate cele trei tipuri de
inteligenta, avand nevoie deopotriva de cuvinte, numere si de
creativitate.
4. Inteligenta corporal-kinestezica. Geniul persoanelor care
adesea invata facand sau, dupa cum se spune uneori, invata « cu
mainile ». Gandesc prin senzatii somatice, cu alte cuvinte, sunt
genii vazand, atingand si facand lucruri.
5. Inteligenta intrapersonala. Este geniul numit inteligenta
afectiva. Se intampla frecvent ca oamenii sa rateze ceva nu din
2
lipsa cunostintelor mentale, ci tocmai ca se tem de esec, traiesc cu
groaza de a nu face greseli. Erasmus din Rotterdam, spunea ca
gandirea afectiva poate fi de 24 de ori mai puternica decat
gandirea rationala. Daniel Goleman afirma ca inteligenta
intrapersonala este cea mai importanta. Semnifica controlul pe
care il avem asupra a ceea ce ne spunem noua insine.
6. Inteligenta interpersonala.Geniul acelora ce pot comunica
usor cu altii, mediaza, relationeaza.
7. Inteligenta muzicala. Capacitatea de a rezolva probleme si
de a dezvolta produse cu ajutorul ritmului si melodiei.
8. Inteligenta naturista. Acesta este geniul care intelege mai
bine lumea naturala, comunica cu arborii, plantele, oceanul.

Individul este o colectie de inteligente. Practic el poate sa nu

fie in mod deosebit dotat in nici una dintre inteligente si totusi sa
se potriveasca foarte bine unui anumit statut social si profesional
datorita unei combinatii anumite de inteligente.
Pornind de la aceasta teorie se pot identifica o larga gama de
instrumente didactice care conduc la centrarea demersului
educativ pe cel educat si care ofera sansa respectarii stilului
cognitiv propriu fiecaruia. Fiecare inteligenta poate fi folosita
deopotriva in calitate de continut al invatarii si mijloc\ mediu de
comunicare a continutului. Orice persoana isi poate dezvolta cele
8 inteligente la un nivel acceptabil daca beneficiaza de un mediu
stimulativ. Nici o activitate educativa nu trebuie sa focalizeze
excesiv o singura inteligenta.
Un element esential in aplicarea teoriei inteligentelor
multiple la clasa este cunoasterea profilului de inteligenta al
elevilor. Aflarea punctelor ,, tari” si ,, slabe” este esentiala pentru
stabilirea strategiilor didactice de diferentiere si individualizare.
In acest sens Gardner propune expunerea de timpuriu a elevilor
la medii diferite de invatare apartinand domeniilor care
determina diferitele inteligente.
Redam mai jos o serie de comportamente specifice celor 8
inteligente :
 lingvistica : are vocabular bine dezvoltat; povesteste ca
sa explice; participa la dezbateri/ discutii in grup; scrie

3
 cu usurinta(poezie/proza/articole); citeste mult; gaseste
placere in lectura; cauta carti; imprumuta carti.
 logico-matematica: traduce ceva intr-o formula
matematica; foloseste analogia pentru a explica;
descrie modele de simetrie; compune probleme;
demonstreaza ceva prin scheme; intelege cauzalitatea,
relatiile.
 spatial-vizuala : deseneaza pentru a explica/ demonstra;
percepe vizual corect din mai multe unghiuri; se
orienteaza in spatiu; recunoaste obiectele din spatiu.
 muzicala: dovedeste sensibilitate la sunete; discerne o
varietate de sunete in mediu; creeaza melodie si ritm;
explica prin melodie si ritm; confectioneaza un
instrument si-l foloseste pentru a explica ceva; indica
modelele ritmice .
 corporal-kinestezica: creeaza miscare pentru a explica
ceva; controleaza miscarea; mimeaza usor; participa
cu placere la joc de rol; danseaza.
 naturalista: observa si noteaza; clasifica; descrie
schimbarile din mediu inconjurator; se ingrijeste de
animale,gradini; foloseste lupa sau binoclu pentru
observare; deseneaza /fotografiaza obiecte din natura.
 interpersonala: coopereaza in grup; manifesta
sensibilitate si atentie la
comportamentele/motivele/atitudinele/sentimentele/toa
nele celor din jur; explica/preda ceva cuiva; foloseste
calculatorul.
 intrapersonala: stabileste si urmareste un tel; tine un
jurnal; descrie calitatile persoanelor care il ajuta sa
faca ceva; exprima si e constient de diferite
sentimente; stie ce vrea si ce poate /nu poate face ; stie
incotro sa se indrepte daca are nevoie de ajutor.
Deci”Nu e novoie sa stim cat de inteligenta este o persoana ci
mai degraba este util sa stim ce tipuri de inteligenta poseda
persoana respectiva.”(Mary Meeker)
Cunoscand toate acestea ,cum am putea aplica teoria
inteligentelor multiple in orele de limba si literatura romana?

4
 Iata cateva posibilitati:
 la inceputul lectiilor obisnuite se poate folosi o
activitate care stimuleaza inteligentelor multiple in
scopul de a creste motivatia elevilor
 in cadrul unei teme interdisciplinare realizate intr-
un grup constituit din elevi reprezentand diverse
inteligente „tari”care vor colabora in realizarea
sarcinilor prin coduri de simboluri
 in cadrul unui proiect individual prin care fiecare
elev isi va realiza tema din perspectiva inteligentei/
inteligentelor tari
Implementarea cu succes a „teoriei inteligentelor multiple”in
practica pedagogica presupune respectarea unor cerinte :
-alcatuirea a 4-5 grupe elevi;
-folosirea acestei teorii ca punct de plecare al unei lectii
obisnuite (daca nu s-a exersat aceasta teorie)
-acceptarea diferitelor maniere de exprimare ale elevilor
deoarece acelasi lucru poate fi redat prin orice cod, specific
unei alte inteligente.
In continuare voi prezenta abordarea interdisciplinara a
temei „N-au murit in zadar (Panciuc ). Succesul muncii in echipa
consta in progresul cognitiv realizat de elevi , dar mai ales in
educarea lor in spiritul cooperarii, al subordonarii intenselor
individuale celor colective.
Tratarea interdisciplinara a temei pe parcursul unei zile s-a
dovedit deosebit de eficienta. Elevii au adunat informatii, au
compus poezii, ghicitori, compuneri, au realizat picturi si colaje,
au cautat, s-au jucat, au ascultat cantece.
Clasa este impartita in grupe de elevi , pe tipuri de
inteligenta.
a)verbal –lingvistica
 citesc textul integral
 creeaza un text intitulat „de vorba cu…..”
 compun scurte poezii
 descriu starile sufletesti pe care le au pe parcursul
citirii textului
 schimba cursul povestirii
5
b) logico-matematica
 selecteaza din text momentele actiunii si le noteaza
pe pomisorul ciorchine in ordinea succesiunii lor
 intreaba:Ce s-ar intampla daca …?
 realizeaza un labirint cu drumul parcurs de Panciuc
spre barlogul paganilor
 construiesc un rebus
c) vizual-spatiala
 realizeaza compozii plastice avand ca subiect „chipul
lui Panciuc”
 redau schematic barlogul si santurile noastre
 coloreaza cuvintele care redau imagini vizuale
 isi imagineaza costumatia soldatului roman
 localizeaza pe harta anumite localitati (Plevna)
d) muzical –ritmica
 pun in scena jocul mimat „De-a soldatii”
 imita mitralierele
 compun o melodie pentru versurile create
 asociaza sunetul pustilor cu un instrument muzical
e) corporal-kinestezica
 realizeaza tablouri, portrete, prin tehnici diferite
tangrame, origami, colaj
 exprima prin mimica si gesturi starile sufletesti prin
care trece eroul principal (moment de pantomima)
f) interpersonala
 prezinta concluziile interviului realizat cu ocazia zilei
eroilor
 completeaza un rebus si cauta cuvinte ascunse in
careu
 motiveaza fapta lui Panciuc
 joc de rol

g) intrapersonala
 deseneaza cateva elemente pe chipurile date pentru a
reda starea sufleteasca

6
  vorbesc despre sentimentele care i-au cuprins citind
textul
 scriu un jurnal
h) naturalista
 prezinta tabloul zilei in care are loc intamplarea

Sa nu uitam ca invatatura inseamna atitudine, iar o atitudine

pozitiva fata de invatare asigura reusita elevilor. Noi trebuie sa
gasim diferite forme de organizare a activitatii scolare ajutandu-i
pe copii sa-si gaseasca modul de invatare care li se potriveste.
Scolaritatea este o etapa a educatiei permanente caşre
trebuie sa-i invete pe elevi cum sa invete. De fapt, adevarata
invatatura incepe dupa terminarea scolii!
„Capul tanarului nu este un vas pe care trebuie sa-l umpli, ci
o faclie pe care trebuie s-o aprinzi, astfel incat mai tarziu sa
lumineze cu o lumina proprie”(Plutarh)

CARA LUMINITA INV.

LICEUL TEORETIC
BALS ,13mai 2005