Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Revista Criminalistica nr.42006

Revista Criminalistica nr.42006

Ratings: (0)|Views: 285 |Likes:
Published by Alex

More info:

Published by: Alex on Sep 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2011

pdf

text

original

 
e-alungultimpului,practicajudiciar=aconfirmatfaptulc=\ns=vâr[ireaunorinfrac]iunisefolosescmetoderafinate,precum[iprocedee[imijloacetehnicedintrecelemaimoderne.Exist=nupu]inecazuri \ncareinfractoriicomitfaptele\na[afel\ncâts=laseimpresiac=acesteaaravealabaz=cauzeobiective,\[icreeaz=diferitealibiurisauiaum=suridedistrugereaurmelor,orifolosescsubstan]ecares=\ngreunezeactivitateadedescoperire,darmaialesdestrângereaprobeloratâtdenecesare\ndovedireafaptelor.Deaceea,seimpunecaorganelejudiciares=foloseasc=celemaimodernetehnici[imetodecriminalistice\nluptapecareodesf=[oar=\mpotrivacriminalit=]ii. |nc=dela\nfiin]areasa,InstitutuldeCriminalistic=aacordatoaten]iedeosebit=studiilor[icercet=rilor\ndomeniu,pundladispozi]iajusti]ieinoimetode[iprocedee[tiin]ificeoriginale,princaresepotob]inemijloacedeprob=cecontribuielasolu]ionareacauzelorpenale.Unuldintremae[triiCriminalisticiiRone[ti,cumeritedeosebite\ncercetarea[tiin]ific=[inunumai,afost
generalulpostmortemdr.IonAnghelescu,
careaf=cutoadev=rat=revolu]ie\ncriminalisticaroneasc=.Afostprimulcriminalistcares-apreocupat[iadescoperitmetodadeexpertiz=avocii[ivorbirii\nlimbaron=,demonstrândcaracterul[tiin]ificalacesteimetode\ncadrulprocesuluijudiciar.Maimultchiar,prinprocedeelesale,careaudreptscopstabilireaautenticit=]iifonogramei\nlitigiusaudepistareaunorfalsific=ri,expertizavocii[ivorbiriicontribuieefectivlagarantareaaplic=riipracticeaprincipiuluiprezum]ieidenevinov=]ie.Metodamen]ionat=areaplica]ii[i\nproceselecivile,chiar[i\ncazurilendac]iuneacivil=sejudec=independentdeceapenal=.Pentrurezultatelesale\ndomeniulcercet=rii,\nziuade14noiembrie1972,ConsiliulNa]ionalpentru[tiin]=[iTehnologie,OficiulpentruInven]ii[iM=rcidinRomânia,i-auacordatcertificatdeinventatorpentruinven]ia
“Metodadeidentificareapersoanelordup=voce[ivorbire\nlimbaron=”.
 |nceidoianiaicercet=rii[tiin]ificefundamentale[i\nefectuareaexperimentelor,autorulaprimitunsprijindeosebitdelaInstitutuldeLingvistic=,\ndeosebidelacercet=toruldeatunci
dr.MariusSala
,\nprezent
academician,vicepre[edintealAcademieiRone,directorulInstitutuluideLingvistic=“IorguIordan[iAlexandruRosetti”.LasolicitareaAsocia]ieiCriminali[tilordinRomânia,reputatulacademician,domnulMariusSala,aacceptats=fiepre[edintedeonoarealConsiliului[tiin]ificalRevisteiRomânedeCriminalistic=,publica]ieacreditat=deConsiliulNa]ionalalCercet=rii[tiin]ificedin\nv=]=mântulSuperior.
Prezen]adomnieisale\nConsiliul[tiin]ificvacontribuilacre[tereaprestigiului[coliirone[tidecriminalistic=,atât\n]ar=,t[i\nstr=in=tate,precum[iladezvoltareacercet=rii[tiin]ifice\ndomeniu.
Momentedinvia]aacademicianuluiMariusSala
 |ndiscursulderecep]ie,cutitlul
Ceidoistâlpia\n]elepciunii” 
,rostitlaAcademiaRon=,\nziuade6ianuarie2006,
academicianulMariusSala
[i-aprezentatmomenteimportantedinvia]asa.Cuacestprilejaevocatpedoidintremae[tris=i,careaufostmembriaiAcademieiRone:IorguIordan[iAlexandruRosetti,numindu-i“slpiai\n]elepciunii”.Dincon]inutulacestuidiscurs,apreciatdeto]iparticipan]ii,vomredatevaparagrafe:“….IorguIordan[iAlexandruRosettin-aufostsinguriimeiprofesoridelingvistic=;Al.Graur,E.Petrovici[iI.Coteanusuntnumepecareleevoccupl=cere(to]itreiaufostmembriiaiAcademieiRomâne).I-amales\ns=peceidoifiindc=lumeaacademic=\iconsider=creatoride[coal=.Suntpersonalit=]ilecareaudominatlingvisticaroneasc=dup=alDoileaR=zboiMondial.AcademicianulEugenSimioni-acaracterizatsugestivprin
«incompatibilul stare]»
peIorguIordan[i
«marelegre
peAl.Rosetti.Unuleramoldovean,
«]=ran»
dinp=r]ileTecuciului,cel=lalteramuntean,descendentdinboierigreci.|iconsidermae[trimeiincontestabili…Larevenirea\nfacultate[tiamdeexisten]aviitoruluimeu,maestruAl.Rosetticafiind
«unnumeadunatpe-ocarte.Profesorulmeudelimbaron=delaBeiu[,\miar=taseIstorialimbiirone.Primulmeuasistentdelingvistic=m-aprezentat,
CRIMINALISTICA3
Chestor de poli]ie prof univ dr. LAZ+R CÂNJAN
 
 \ntr-o pauz=,
«marelui grec»
. La catedra de limba român= am \ntâlnit un b=rbat frumos, de 56 de ani, \mbr=cat \ntr-un costumgri cu jiletc=, \n buzunarul c=reia avea un ceas pe care \l scoteadestul de des. M-a studiat cu privirea p=trunz=toare pe careaveam s-o cunosc foarte bine peste ani. M-a \ntrebat unde amf=cut liceul [i ce vreau s= studiez. Ochii i s-au luminat când aaflat c= m= interesa folclorul pentru c= \n tinere]e se ocupase [iel de folclor… La sfâr[itul primului an de \nv=]=mânt (iunie1952), Al. Rosetti [i al]i profesori au fost izgoni]i din facultate.L-am re\ntâlnit dup= câteva luni, \n februarie 1953, la institut,unde am ajuns s= lucrez, chiar dac= eram student la sec]ia defonetic= [i dialectologie condus= de el.La institut a \nceput marea mea c=l=torie \n lingvistic=al=turi de maestrul meu. La sec]ia respectiv= el crease oatmosfer= [i un model de lucru [i de via]=. Am \nv=]at atunci c=trebuie zilnic s= cite[ti. Am \nv=]at atunci c= trebuie s= [tii ce [icum se cerceteaz= \n lume. Am mai spus-o [i nu voi \nceta s=afirm c= Rosetti a fost mereu preocupat de nou.Una din cele mai mari satisfac]ii personale a fost c=, \nanul 1958, la trei ani de la terminarea facult=]ii, Rosetti a trimisdou= articole ale mele la Revue de linguistique romane. Revistapublica numai lucr=ri ale membrilor Societ=]ii de Lingvistic=Romanic=. Când i-am atras aten]ia asupra acestui fapt, mi-a zis:
«S= te primeasc= \n societate!»
era obsedat de ideea public=rii \n limbi str=ine. Aceasta l-a f=cut s= ini]ieze [i s= conduc= orevist=, Bulletin linguistique (1933-1948), la care erau invita]i s=colaboreze [i lingvi[ti str=ini. De aceea, a suferit profund când afost suprimat=, mai mult decât la acuza]iile de cosmopolitism dinpresa vremii.La institut am devenit colaboratorul lui Rosetti pe maimulte planuri: secretar de redac]ie la
«Studii [i cercet=ri lingvistice»
[i
«Revue (roumaine) de linguistique»
(Rosetti eraredactor responsabil); am preg=tit \mpreun=
«Omagiul lui Iorgu Iordan la 70 de ani»
; organizam sau coordonam diverse ac]iuni:monografia graiului de pe Valea Bistri]ei, volumele pentruCongresele de lingvistic= din str=in=tate. Cea mai mare \ncredere mi-a ar=tat-o când Al. Rosetti m-a numit (el [i IorguIordan) secretar al Comitetului de organizare ale celor dou= mariCongrese de la Bucure[ti, cu mii de participan]i (al X-leaCongres Interna]ional al Lingvi[tilor – 1967 [i al XII-lea CongresInterna]ional de Lingvistic= Romanic= – 1978). Am
«pierdut»
doiani din via]= cu organizarea lor, dar am \nv=]at tot ce trebuief=cut \n astfel de cazuri. Congresele \l aveau ca pre[edinte peIorgu Iordan, dar
«creierul»
era Al. Rosetti, \n calitatea sa desecetar general.Pe scurt, am \nv=]at de la Al. Rosetti artamanagementului, pe care o folosesc [i ast=zi, \n economia depia]=. Am absolvit cu brio aceste cursuri speciale: certificatul aconstat \n botezarea mea cu numele de Deaculea… Discu]ia cuRosetti \ncepea de fiecare dat= cu:
«Draculea, ce mai e nou?»
Maestrul meu, care dorea, iubea noul, m= obliga cu aceast= \ntrebare s=-i aduc nout=]i. Nu [tiu cum a[fi continuat \nlingvistic= dac=, la \nceputul anului 1960, num-ar fi chematIorgu Iordan s=-mi propun= s= trec la sectorul de limbi romanice.A fost marea desp=r]ire administrativ= de Al. Rosetti, dar amcontinuat s=-l v=d. L-am avut \n alt fel profesor la institut. Dup=ce a revenit \n func]ia de director (1958), a f=cut seminarii delingvistic= romanic= cu cercet=tori din institut [i de la facultate.Se f=ceau interpret=ri din texte vechi romanice pentru
«Crestoma]ia romanic=»
. De data aceasta am putut remarcaerudi]ia lui [i, mai ales, am \nv=]at c= nu trebuie s= facemafirma]ii categorice, pân= nu avem o informa]ie cât maicomplet=. |ndoielile lui erau tot atâtea piste noi de cercetare. |ncepusem \ntre timp s= m= ocup de iudeospaniola dinBucure[ti, a c=rei existen]= mi-o semnalase Emil Petrovici. Amaflat atunci câte lucruri [tia despre istoria limbii spaniole (dealtfel, datorit= lui s-a reluat [i predarea limbii [i literaturii spaniolela Universitatea din Bucure[ti).Dup= trei ani de la data public=rii primei mele lucr=ri deiudeospaniol=, m-a chemat la direc]ie [i mi-a spus:
«Locul meu este la romanistic=, nu la dialectologie. Te gânde[ti pân= mâini [i-mi dai r=spunsul»
(eu lucram la sec]ia de fonetic= [idialectologie condus= de Rosetti). Aproape n-am dormit toat=noaptea, dar a doua zi i-am confirmat c= accept propunerea.De[i data oficial= a trecerii mele de la sec]ia condus= de Rosettiera 1 ianuarie 1960, au urmat luni de zile \n care trecerea a fostmai dificil= decât cea la economia de pia]=. Continuam s= mergzilnic la Rosetti, cu care colaboram ca secretar [tiin]ific deredac]ie la publica]ii conduse de el, mai ales c= Iordan pleca laprânz la Academie, unde era vicepre[edinte. Binevoitorii \linformau c= nu lipseam de la Rosetti. Uneori, pe când se uita \nhârtiile de pe birou, deci cu un ton mai blajin, alteori uitându-sela mine, dar nu cu mânie, ci cu un fel de gelozie, [i ca la scenelede gelozie, uneori mai r=spicat, alteori mai indulgent, \mispunea:
«Ce cau]i, dom’le, la Ros=tti? pierzi vremea acolo»
sau
«N-ai ce \nv=]a acolo»
Frecven]a acestor repro[uri cre[tea.Norocul meu a fost c= a trebuit s= preg=tim cele dou= congreseinterna]ionale de lingvistic= (1967 [i 1968). Pentru un timp,Iordan nu avea de ce s=-mi repro[eze c= m= v=d cu Rosetti,fiindc= \i r=spundeam c= m= duceam pentru congres.Ajunsesem chiar s= vin s=-i transmit tot felul de idei din partealui Rosetti, motiv pentru care uneori remarca:
«Foarte bini,Ros=tti se prisepi la organizare.»
Era dispus s= cear= chiar
«parali»
pentru congres, mai ales dac= i se spunea unde s= deatelefon (mai pu]in era de acord când Rosetti m= trimetea la el s=cer bani pentru sec]ia lui).Niciodat= n-a fost de acord cu “amorul” dintre mine [iRosetti. Pân= la urm= s-a consolat, mai ales c= dovedisemata[ament fa]= de sectorul de limbi romanice pe care \l crease [ial c=rui secretar m= pusese (\n anul 1967 m-a numit chiar [ef desector; dup= unele zvonuri, \n parte á contre coeur). |n discu]iilezilnice f=cea referiri la Rosetti ori de câte ori avea ocazia, [i, harDomnului! Ocaziile nu lipseau; nu totdeauna acestea eraucordiale. Iat= de ce am fost [ocat [i nu voi uita niciodat= c= \ntr-o diminea]= de duminic= din septembrie 1986, fiind \n vizit= lael, m-a \ntrebat ce mai e nou. Eram dup= vacan]= [i dup=cutremurul din august. Am \nceput s= povestesc diverse \ntâmpl=ri. Printre acestea i-am spus ceva care suna cam a[a:
«M-a redescoperit profesorul Rosetti»
. M= refeream, cu oanumit= intona]ie, amestec de pl=cere [i repro[, la faptul c=Rosetti se entuziasmase de diverse lucr=ri, pe care le ini]iasemla sectorul de limbi romanice. Iordan, care era \ntins \n pat, \mbr=cat cu pantaloni [i o vest=, m= asculta cu ochii \nchi[i (eradup= un puseu de tensiune). Mi-a spus, frecându-se cu grij= laochi, cu o voce pe care n-am s-o uit niciodat=, fiindc= venea dinadâncul fiin]ei lui:
«Mata trebuie s= nu ui]i niciodat= c= e[ti numai elevul meu, ci e[ti [i elevul lui Rosetti»
. Am amu]it [i, dup= câtevasecunde \n care nu mai aveam nici aer, am crezut c= cel maibun lucru era s= vorbesc despre c=ldura de afar=. Nu [tiam c=peste cinci zile va muri.Dac= Rosetti \mi spunea mereu
«maestrul dumitale Iordan»
, aveam acum [i unica dovad=, de la sursa cea mai depre] ([i \n ce moment al vie]ii!), c= m= puteam considera [i elevullui Rosetti.Ultimele dou= decenii din via]a petrecut= al=turi demae[trii mei le-a[numi
«perioada albastr=»
din via]a mea
4CRIMINALISTIC
 
[tiin]ific=. Este epoca \n care am zburat din cuibul oferit deprofesori [i \n care experien]a mea lingvistic= anterioar= mi-apermis s= dau lucr=ri de sintez=. Prima a fost \ntr-un domeniuimportant al lingvisticii, \n care to]i profesorii mei au publicatdiverse lucr=ri. Am numit-o perioada
«albastr=»
deoarececonsider c= am abordat problema fundamental= a lingvisticii –contactul dintre limbi – cu un anumit calm. Am \ncercat s=temperez accesele tinere]ii lingvistice – inclusiv ale tinere]ii mele– când lumea era tentat= s= explice totul prin influen]e str=ine.Trei lucr=ri colective ini]iate [i conduse de mine(
Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice 
, 1998;
Enciclopedia limbilor romanice 
, 1989;
Enciclopedia limbii române 
, 2001) au, toate, ca scop nedeclarat studiul României \ncompara]ie cu celelalte limbi romanice, ideea de baz= a lui IorguIordan. O lucrare personal= (De la latin= la român=, 1989) dedimensiuni relativ reduse (are doar 165 de pagini) este tot osintez=, important= pentru noua perspectiv= oferit=: istoria limbiiromâne comparat= cu cea a altor limbi romanice surori.Iorgu Iordan [i Al. Rosetti au fost pentru mine stâlpi ai \n]elepciunii [i \n epoca albastr=, când am p=r=sit cuiburilepreg=tite de ei [i nu mai st=team cu ciocul deschis, ca puii derândunic=, s= mi se aduc= idei [i metode. Le-am sim]it privireaatent= [i am v=zut imaginea balan]ei cu care cânt=reau tot cef=ceam. |i simt [i acum, la dou= decenii dup= ce au trecut \nlumea umbrelor... Spun adesea, cu voce tare [i azi:V= rog s=-mi permite-]i s= le completez portretele cugesturi [i vorbe de duh din ultimii ani ai vie]ii lor.La apari]ia c=r]ii
El lexico indigena del espanol americano 
(1977) m-a sunat Iorgu Iordan s=-mi spun=, aproape sup=rat, c=a citit articolul altui profesor al meu, Al. Graur, care publicase \n
«România literar=»
o recenzie elogioas=.
«Nu este suficient ce a spus».
{i a publicat \n
«Scânteia»
un amplu articol intitulat
«O lucrare româneasc= de hispanistic=»
. Important era pentru elc=, prin aceast= lucrare, se semna actul de na[tere al unei [colide hispanistic= româneasc= la Institutul de Lingvistic=, la carecontribuise decisiv.Când a ap=rut
Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice 
(1988) m-am pomenit seara cu un telefon de laRosetti. Cump=r= mâine
Contemporanul 
!, dup= care mi-a \nchistelefonul. Era o recenzie elogioas= la cartea noastr=. Proba c=i-a pl=cut a fost, \n primul rând, faptul c= a scris recenzia (el nuprea publica recenzii); a fost, de altfel, ultima recenzie a lui.Scris= cu afec]iune, se termina cu recomandarea s= fie tradus= \n… englez= (nu mai apela la francez=): calificativul maxim.Iorgu Iordan, omul pe care ajunsesem s=-l consider maimult decât un profesor apropiat (unii zic c= ar fi declarat [i el c=m= considera ca un fel de fiu al lui) [i la care m= duceam cuorice \mi trecea prin cap (mai pu]in \ntâmpl=rile sentimentale),s-a dovedit a fi… ca to]i oamenii. |ntâmplarea cu care \ncheischi]a de portret a Maestrului meu s-a produs \n 1978.Academia Regal= Spaniol= m= alesese membru corespondent.La primirea ve[tii, i-am telefonat lui Iorgu Iordan. Salutul meu de
«bun= diminea]a»
era evident mai special, aproape s=lt=re]. |mir=spunde cu vocea lui monoton= (cred c= ]inea microfonulmai departe de gur=, cum \l vedeam adesea la institut):
«Da ce s-a-ntâmplat, dom’le?»«Am fost ales membru corespondent al Academiei Spaniole»
. La cel=lalt cap=t al firului s-a a[ternut ot=cere care m-a \ngrijorat. Dup= câteva secunde descurtcircuitare a comunic=rii, \l \ntreb:
«M-a]i auzit?» «Mda, cam r=pidi…»
(el fusese f=cut membru corespondent doar cu câtevaluni \nainte). Aveam 46 de ani, iar el 90! Acela[i om, las=rb=torirea sa de 90 de ani, câteva luni mai târziu, la facultate,a r=spuns unui personaj politic care l-a \ntrebat, la ie[irea dinamfiteatrul
«Odobescu»
, care e cea mai mare satisfac]ie a lui caprofesor [i lingvist. Am amu]it, când l-am auzit (eram chiar \nspatele lui, f=r= s= m= vad=) spunând:
«Am un fost elev,colaborator al meu, care m-a \ntrecut: a fost ales recent membru corespondent al Academiei Spaniole»
. Nu [tiu nici azi de caredintre cele dou= reac]ii trebuie s= m= mir mai mult, amândou=sunt la fel de omene[ti.M-a impresionat la fel de mult [i un telefon al lui Rosetti,care mi-a zis sec [i grav:
«Treci pe la mine»
Era dup= 1986,când Iorgu Iordan plecase dintre noi. Când am ajuns, m-a
«\nfipt»
 \n fotoliu [i mi-a cerut s= accept s= fiu numit directorulinstitutului pe care-l crease.
«E[ti singurul care [tie s= conduc= un institut»
, a fost argumentul pe care mi l-a dat, când am schi]atun gest de ezitare. Am c=p=tat curaj [i, dup= ce i-am mul]umit, i-am spus c= nu pot accepta, fiindc= la Institutul de Lingvistic= euconduc un sector de romanistic= [i am proiecte la care ]in.Replica lui, tipic=, m-a f=cut s= zâmbesc:
«Mut=m [i sectorul t=u la institutul meu»
. Evident c=, pân= la urm=, am r=mas laInstitutul de Lingvistic= al c=rui director era atunci I Coteanu,institut la care lucrez din 1953. |nchei portretul
«marelui grec»
cu o \ntâmplare petrecut= \n august 1987, la al XIV-lea Congres Interna]ional al Lingvi[tilor,care a avut loc la Berlin (RDG). |n timpul congresului, \nComitetul Executiv al Comitetului Interna]ional Permanent alLingvi[tilor (CIPL) s-a discutat s= fiu propus pentru a fi alesmembru. B. Malmberg, membru al CIPL-ului, mi-a cerut \nprealabil acordul. Seara l-am \ntâlnit pe Rosetti [i i-am datvestea, \n timp ce ne plimbam pe holul hotelului. S-a oprit, m-astrâns de bra] [i mi-a spus, emo]ionat:
«Draculea, dac= te aleg,e cea mai mare realizare a vie]ii tale»
(Comitetul Interna]ionalavea 9 membri). Am sim]it din nou c= regreta gestul de demisiedin CIPL, f=cut \n 1948, la sugestia lui Graur. Gestul nu i-a fostiertat niciodat= de Cristine Mohrmann, secretar general alcomitetului, pe care Rosetti o botezase scurt
«Baba».
I-am spus
«marelui grec»
c= nu [tiu ce s= fac, fiindc= n-aveam avizul departid.
«La dracu! Ce-o s=-]i fac=? Cred c= n-o s= faci [i tu prostia s=-]i dai demisia, dac= vei fi ales»
, mi-a zis el. Dup=dou= zile, am fost ales [i Rosetti era vesel:
«ha, ha, ha»
[istrângeri de bra].Ajuns la Bucure[ti, Rosetti m-a ap=rat cu telefoanele lui, afolosit una dintre cheile lui fermecate, pentru a \nchide cazul(absen]a avizului de partid).Ajungând la sfâr[itul expunerii mele, m= simt obligat s=relatez c=, al=turi de ceilal]i colegi din institutele Academiei [i dinfacult=]i, sunt gata s= continui munca mae[trilor mei.
Dic]ionarul limbii române 
, al c=rui redactor responsabil sunt \mpreun= cuacad. G. Mih=il=, se termin= \n 2007; MDA \n patru volume,sintez= a celor 32 de volume ale DLR a ap=rut. La alte lucr=riprioritare, cum sunt DOOM sau Gramatica limbii române,ap=rute \n 2005, am fost doar managerul academic. |n memorialui Al. Rosetti ne angaj=m s= termin=m, \n anul 2008, cele treivolume ale
Istoriei limbii române 
. |n memoria lui Iorgu Iordanvom continua Tratatul de formarea cuvintelor \n limba român=;pân= \n 2008 vor fi terminate trei volume, care se vor ad=uga lacelelalte trei publicate \n urm= cu câ]iva ani. Am l=sat la urm=marele proiect al Dic]ionarului etimologic al limbii române, \nceput acum trei ani (literele A [i B vor fi predate la tipar \n2006). Vom r=spunde astfel marilor ini]iative [tiin]ifice na]ionalepromovate de Academia Român=, centrul crea]iei spiritualeromâne[ti.”
CRIMINALISTICA5

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Xoziainn liked this
mariget liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->