APRINDERE - INJECŢIE

BUJII
17
Pentru automobileleDaciase vor utilizaurmătoarele bujii:

Tensiunea de amorsare a bujiilor este de 4 - 8 KV, iar diferenţa de tensiune maximă între
bujii, măsurată pe motor,2 KV.
Distanţa între electrozi se reglează cu ajutorul unor lere de grosime, la valorile prescrise
funcţie de tipul bujiei.
Verificarea stării bujiilor se poate face pe motor urmărind tensiuneade amorsare sau cu un
aparat specialpentru verificarea bujiilor.
Se montează bujia pe aparat, se ridică presiunea la 12 - 13 bari și se urmărește aspectul
scânteii:
- dacă scânteia este roșiaticăși împrăștiatăsau apare o descărcare la exterior, se va înlocui
bujia ca necorespunzătoare;
- dacă scânteiaeste albastră și apare între electrozi, bujia este corespunzătoare.
Constructivbujia are următoarele elementecomponente:

17 - 1
 APRINDERE - INJECŢIE
17 BUJII

1. Piuliţabornei 1
2
2. Filetulbornei
3. Treaptă de protecţie anticurent
4. Izolator 3
4 181
5. Material conductor
6. Garniturăinterioară
7. Cameră de aeraţie
8. Tijă de conexiune
9
9. Zonă de asigurare
10. Inel de etanșare 5
10
11. Bec izolant
6
12. Electrod central 11
13. Electrod de masă 7 12
13

17 - 2
 APRINDERE - INJECŢIE
PRINCIPIU DE FUNCŢIONARE
17

SISTEMUL DE INJECŢIE MONO - MOTRONIC ( MA 1.7 )

Sistemul de injecţie MONO - MOTRONIC, realizat de firma BOSCH, este de tip

(α,n ), unde:

α = unghiul care indică poziţiaclapeteiși recunoaștesarcina motorului;

n = turaţia motorului.
Acestea sunt informaţiileprincipalepentru unitateade control electronică ( calculator ), ce
determină timpul de injecţiede bază ( t i ); valoarea acestuitimp de bază este corijatăîn funcţie
de variaţia parametrilor cu evoluţie lentă: T motor, T aer aspirat, valoarea Lambda ( λ ),
tensiuneabateriei.
La sistemul de injecţie MONO - MOTRONIC calcululavansului la aprindere și comanda
bobinei de aprindere sunt realizatede unitatea de control electronică și ţinând cont de evoluţia
parametrilor: T motor, T aer, n ( turaţie motor ).
Sistemulestefiabil și nu necesităreglaje;esteun sistemde tip autoadaptiv, care își efectuează
corecţiilenecesare ale parametrilor în timpul exploatăriimotorului, ţinând cont și de uzura acestuia
în timpul exploatării.

Fig. 1

17 - 3
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARESISTEM

DESCRIEREA SISTEMULUI ȘI A ELEMENTELOR COMPONENTE

Componentelesistemuluide injecţie MA1.7 sunt ( Fig.1 ):

1 - Pompă electrică de combustibil.

3 - Filtru combustibil.
4 - Regulator presiunecombustibil.
5 - Injector.
6 - Senzor temperatură aer. Unitatecentrală
8 - Potenţiometru poziţie clapetă. ( Corp clapetă injector )
9 - Regulator de mers în gol.
10 - Supapă purjare canistră carbon.
11 - Canistră cu carbon activ.
12 - Unitatede control electronică ( calculator de injecţie și aprindere ).
13 - Bobină de inducţie.
14 - Senzor T motor.
15 - Senzor turaţie.
16 - Senzor oxigen ( Lambda ).
17 - Convertor catalitic.
18 - Cablaj comandă injecţie cu priză pentru diagnosticare sistem.

Pe acest desen se mai pot identifica: 2 - Rezervor de combustibil ; 7 - Filtru aer.

Circuitul de alimentarecu combustibil esteformatdin: rezervor, pompă electricăde combustibil,
filtru de combustibil,unitatecentrală de injecţie,conducte de alimentare și de retur.

17 - 4
 APRINDERE - INJECŢIE
PREZENTARE SISTEM
17
UNITATEA CENTRALĂ DE INJECţIE

Unitateacentrală de injecţieeste alcătuită din:

1 - Partea superioară ( partea hidraulică ).
2 - Partea inferioară ( corp - clapetă ).
3 - Regulator de presiune.
4 - Injector.
5 - Senzor T aer.
6 - Intrare carburant ( racord tur ).
7 - Ieșire carburant ( racord retur ).
8 - Regulator de mers în gol.
A = Conector pentru senzor T aer și injector.
B = Conector pentru potenţiometru clapetă.
C = Conector pentru întrerupător ralanti și
motor poziţionare clapetă.
Fig. 2

REGULATORUL DE PRESIUNE

Este un regulator mecanic cu membrană ce asigură presiunea de injecţie 0,8 - 1,15 bar cu
motorulîn funcţiune.
Măsurarea presiuniise face astfel:
- se branșeazăun racordT și un manometru de 0 - 4 bari la racordul de intrare carburant
în corpul clapetă.
- se alimenteazăpompa pornind motorul sau prin șuntarea bornelor30 și 87 ale releului
R1, cu motorul oprit și contactulluat.

SENZORULTEMPERATURĂAER ( T aer )

Senzorul T aer ( 5 ) - ( Fig. 2 ) măsoară temperatura aerului aspirat de motor.

Cunoscândcă densitateaaerului scadela creșterea temperaturii,unitateade control electronică
va corecta timpul de injecţie( t i ), pentrumenţinereala valorioptime a raportului aer/ combustibil.
Senzorul T aer este de tip NTC ( coeficient de temperatură negativ ), deci la creșterea
temperaturii rezistenţainternă a acestuiava scădea. El estealimentatla
U = 5 V ( pin 13 calculator ).
Valorile de referinţă: R = 1450 - 3300 Ω la 15 - 30 0 C
R = 2500 +/- 125 Ω la 20 0 C.

17 - 5
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARE SISTEM

INJECTORUL

Injectorul - ( Fig.4 ) estesituatdeasupra clapetei, pentru a realizao alimentar e optimăși un

amestecomogenal carburantului. Funcţiade bazăa injectoruluiesterealizarea unei pulverizăr i
foarte fineșiomogeneacarburantuluisubformaunui jetconic.Acestaestepulverizatprin spaţiul
în formă de semilună dintre clapetă și perete, fără a lovi clapeta, ca în cazul unei pulverizări
drepte, care se întâlnește în cazul carburatorului.
Pentru a putea doza exact cantitateade carburant,componenta aflatăîn mișcare a injectorului
( acul acestuia ) este ușor, putând realiza o deplasare rapidă. Fiind spălat în permanenţă de
carburant, se evită astfel încălzirea acestuia și formarea bulelor de combustibil. Funcţionarea
injectorului este comandată de unitatea de control electronică ( pin 35 ).
Timpulcât injectorulrămâne deschis reprezintătimpul de injecţie ( t i) și este ceamai importantă
mărime într-un sistem de injecţie.Timpul de injecţie ( t i ) depinde de tensiunea bateriei de
acumulatori;dacă în timpul funcţionăriiaparfluctuaţii de tensiune, unitateade controlelectronică
va corecta timpul de injecţie,astfel încât raportul aer - combustibilsă fie optim ( λ = 1 ). În cazul
unei tensiuni scăzutela pornire, valoarea( t i ) va fi mărită pentru a compensadebitul mai mic al
pompei electrice de combustibil.
O testare simplăa injectoruluise realizeazăcu ajutorul lămpiistroboscopice. Se demontează
conducta aer de deasupra unităţii de injecţie, se pornește motorul și cu ajutorul lămpii
stroboscopice sevizualizează conul de pulverizarealcombustibilului. Parteasuperioară( hidraulică
) a unităţiicentrale de injecţie nu se repară, ci se înlocuiește ansamblul corp clapetăinjector.
Dacăse defecteazăinjectorul sau senzorul T aer,se înlocuiescîmpreună.

Conectorul pentru senzorulT aer și

injectorareurmătoarele conexiuni:
1 - Senzor T aer ( pin 13 calculator ).
2 - Alimentare ( + ) injector.
3 - Comandă injector ( pin 35 calculator ).
4 - Masă ( pin 27 calculator ).

Verificareafuncţionării injectoruluise facecu

osciloscopul, care se va branșa conform poziţiei
“ A ”, deci în paralel cu masa. Nu se va branșa
ca în poziţia “ B ”, deoarece va influenţa + APC
tranzistorul și pot apare erori de semnal.

17 - 6
 APRINDERE - INJECŢIE
PREZENTARE SISTEM
17
Pe ecranul osciloscopului va apareun semnal
de forma următoare, din care putem afla
valoarea timpuluide injecţie = t i.
Valoarea timpului de injecţie crește când
tensiuneabateriei este sub 12 V.
Valori de referinţă pentru injector:
- rezistenţa măsurată între fișele2 și 3
R 2 - 3 = 6,3 - 7,4 Ω
- alimentând pompa de benzină ( prin
șuntarea bornelor 30 și 87 ale releului R 1 și
contactul luat ) se controleazăvizualși se admite
formarea a maxim o picătură de benzină la
injectorîn timpde 1 minut.

POTENţIOMETRUL CLAPETEI

Potenţiometrul clapetei ( Fig. 2, poz. B ) estefixat pe unitatea de injecţie,în capătulaxului

clapeteiși este constituitdintr - un potenţiometru cu dublă pistă.Acestaeste alimentatcu + 5 V,
de la pin 25 calculator,iar la acţionarea clapetei de acceleraţie trimitecalculatorului un semnal
de tensiuneproporţional cu poziţiaacesteia.Calculatorul va comanda apoi injectorul și bobina
de inducţie.
Potenţiometrul are următoarele componente:

1 - Masă.
2 - Potenţiometrul I.
3 - Potenţiometrul II.
4 - Alimentare ( + ).
5 - Perii.
6 - Izolator.

17 - 7
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARE SISTEM

Potenţiometrul clapeteieste format din primul potenţiometru ce lucrează în intervalul ( 0 0 -

22 0 ), iar al doilea între ( 19 0 - 90 0 ). Se observă existenţa uneizone comune, între ( 19 0 - 22
0
), realizatăpentru o citire mai precisăa necesarului de sarcină în zona sarcinilor parţiale,care
estecea mai utilizatăîn exploatarea unui motor.
Conectorul potenţiometrului clapeteiare următoarele conexiuni ( Fig. 3 ):
1 - Masă ( pin 27 calculator ).
2 - Potenţiometrul I ( 0 0 - 22 0 ).
3 - Liber.
4 - Potenţiometrul II ( 19 0 - 90 0 ).
5 - Alimentare ( 15 V, pin 25 calculator ).

Verificarea se poate face cu osciloscopul, procedând astfel:

- punem contactulmotor;
- acţionăm cu mâna pârghia de comandăa acceleraţiei;
- se branșeazăosciloscopul la pinii1 și 2 ai conectorului;dacă semnalul vizualizatapare
ca o succesiune de linii drepte orizontale,fărăîntreruperi, potenţiometrul estebun
( Fig. 4 ).
În cazul defectării, potenţiometrul nu se repară, ci se va înlocui partea inferioară a unităţii
centrale de injecţie.
Cu un ohmmetru se pot verifica la fișeleconectorului potenţiometrului următoarele mărimi
corespunzătoare unui potenţiometru bun:
- potenţiometrul I R 1 - 5 = 600 - 1400 Ω.
- potenţiometrul I R 2 - 4= 400 - 4000 Ω; valoarea maximătrebuie să se atingă în zona
sarcinilor parţiale.

Fig. 3
Fig.4

17 - 8
 APRINDERE - INJECŢIE
PREZENTARE SISTEM
17
REGULATORUL DE MERS ÎN GOL

Regulatorul ( Fig. 1, poz.9 ) servește la poziţionarea clapetei pentru obţinerea turaţiei de

ralanti.El se află într-o carcasăîmpreună cu un întrerupător.Regimul de mers în gol esterealizat
în momentulînchiderii contactelorîntrerupătorului ( poz.4) și estenecesar mersului normal la
ralantisau la frâna de motor.
Calculatorul,prin pinii32 și 34, va transmiteun semnalelectricregulatorului, care va poziţiona
clapeta pentru obţinerea turaţiei de mers în gol ( 800 +/ - 50 rot/min ).
Componente:

1 - Motor electric pas cu pas.

2 - Melc.
3 - Roată melcată.
4 - Întrerupător.
5 - Burduf protecţie.

Conectorulpentruîntrerupătorși actuatorul de mers în gol are următoareleconexiuni:

1, 2 - Alimentare actuator
( pin 32, pin 34 calculator ).
3 - Întrerupător ralanti( pin 8 calcula-
tor ).
4 - Masă.
Branșând un ohmmetru la fișele 3 și 4
ale conectorului se va observa că
întrerupătorul aredouă stări:
- închis - în stare de funcţionare,
continuitate
- deschis - în stare de repaus, R =
Valori de referinţă măsurate la fișele
conectorului:
R 3 - 4 = 0 - 200 Ω, contact închis;
R 3 - 4 > 1 ΜΩ, contact deschis;
R 1 - 2 = 4 - 250 Ω.

17 - 9
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARE SISTEM

IMPORTANT:
Debranșarea și branșarea conectorilor se va face numai cu contactul luat, pentru
următoarele verificări și reglaje.
Reglajul de baz ă al clapetei ( Fig. 5 ) - reprezintă corelaţia dintre poziţia
potenţiometrului și motorașul de poziţionare a clapetei. Verificarea reglajului se face
astfel:
- se pune contactul motor;
- se alimentează regulatorul de mers în gol conform schemei, cu o sursă de tensiune
continuă având: U = 5 - 6,5 V pentru a-l aduce la capăt de cursă;
- măsurăm la potenţiometru tensiunea U v și tensiunea parţială U 1.
- poziţionăm pe grafic ( Fig. 6) punctul ce are coordonatele ( U v , U 1 ); dacă
reglajul este bun punctul se va situa în zona hașurată, iar dacă nu atunci se va roti
șurubul de reglaj “ 3 ”.

Fig. 5

Fig. 6

Fig. 7

17 - 10
 APRINDERE - INJECŢIE
PREZENTARE SISTEM
17

EXEMPLU:

Dacă U v = 5 V, pentru un reglaj bun trebuie ca U 1 să fie între 3,75 - 4,25 V.

Acestreglaj se aplicăîn cazul schimbării regulatorului sau al funcţionării neregulate la mersul
la ralanti.
Pentru verificarea contactuluise va proceda astfel ( Fig. 7 ):
- se pune contactulmotor;
- aducem regulatorul la capăt de cursă ( retras ), alimentându-l cu U = 5 - 6 V și ajutând
puţin cu mâna;
- branșămohmmetrul conform desenului,măsurăm și trebuie ca R = 0;
- în această poziţie trebuie ca tensiunea parţială U 1 = 0,19 - 0,22 V; dacă nu se
respectă această condiţie, reglăm din șurubul “ B ”.

NOTĂ:
Între șurubul “ 3 ” și axul “ 2 ” trebuie să existe o distanţă de 1 mm, la rece, pentru
a evita creșterea turaţiei de ralanti când motorul va fi cald.

SENZORUL DE TURAţIE

Senzorul de turaţieestede tip inductiv

și se compune din:
1 - Magnet permanent.
2 - Corp izolator.
4 - Miez ferită.
5 - Bobină.
Pe desen se mai disting: 3 - Carter
ambreiaj cutie de viteze; 6 - Volant
prevăzut cu danturare pentru senzor
turaţie.
Volantul are o danturare de 60 dinţi
echidistanţi, din care 2 lipsesc. Spaţiul
celor 58 dinţi servește la recunoașterea
turaţiei, iar spaţiul celor 2 dinţi lipsă
servește la recunoașterea poziţiei de
referinţăa arborelui cotitcorespunzătoare
cilindrilor nr.1 și 4 la PMS.

17 - 11
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARE SISTEM

Din acel moment începe calculul pentru fiecare ciclu motor al timpului de injecţie
( t i ), momentului injecţieiși al avansuluila aprindere.
Senzorul de turaţie se fixeazăpe carterul ambreiaj al cutieide viteze,astfel încât să se afle la
1 +/- 0,5 mm de vârful danturii de pe volantă.
Conectorul pentru senzorul de turaţie are următoarele conexiuni ( Fig. 8 ):
1,2 - captare semnal turaţie;
3 - ecranare.
Verificarea funcţionării senzoruluise poate face branșândpinii 1 și 2ai conectoruluisau pinii
3 și 21 ai calculatorului, la un osciloscop. Unsenzor bun va generaîn timpul funcţionăriimotorului
un semnalavând forma dată în ( fig. 9), unde se identifică:
A = Zona danturată ( semnal de turaţie );
B = Zona celor 2 dinţi lipsă;
C = Zona apariţieiprimului dinte ( semnal de referinţă ).
Senzorul de turaţie nu se repară, ci se va înlocui.

Fig. 8 Fig.9

Nivelul semnalului de turaţie trebuie să fie U ss >2,5 V; în caz contrar motorul nu

va porni.
Valoarea de referinţă: R 1 - 2 = 650 - 1100 Ω la temperatura exterioară de 20 0 C.

17 - 12
 APRINDERE - INJECŢIE
PREZENTARE SISTEM
17
SENZORUL TEMPERATURĂ MOTOR

Senzorul T motor este de tip NTC ( coeficient detemperatură negativ ), deci la creșterea
temperaturii, rezistenţa internă a acestuiava scădea.
Se verifică cu ohmmetrul conectatla bornele senzorului, sau mai sigur cu un voltmetru în
timpulfuncţionăriimotorului. Lamotorul receU = 5 V și scadecu cât motorul se încălzește.Dacă
tensiunea scade lent, apoi scade brusc, înseamnă că există un scurtcircuit. Aceasta este o
diagnosticare exactă, deoarece se face în regimul de funcţionare.
Senzorul T motor nu se repară, ci se va înlocui.

Valori de referinţă: R senzor = 1450 - 3300 Ω la 15 - 30 0 C

R senzor = 2500 +/- 125 Ω la 20 0 C
Corespondenţarezistenţeisenzorului cu temperatura este:

T [0 ] - 10 0 10 20 40 60 80 100

R [Ω ] 9200 5900 3700 2500 1180 600 325 190

17 - 13
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARE SISTEM

BOBINA DE INDUCţIE

Bobina de inducţie este de tip dublă - bobină cu distribuţie staţionară de tensiune, fără
elementeîn mișcare. Tensiuneadin circuitul secundar al bobinei atinge
30 KV, distanţa dintre electrozii bujiilortrebuie să fiede 0,8 mm, iarfișelede bujii au o construcţie
specială,fiind realizatedupă un concept nou în privinţa deparazitării electrice.

După ce s-a pus contactul motor, bobina este alimentată cu tensiune ( + D.C. ); ea este
comandatăprin ( - ) de unitateade control electronică, astfel:
- pentru bujiile 1și 4 prin pinul 1 și pentru bujiile2 și 3 prin pinul 19. Circuitul secundar se
închide prin cele două bujii, dar la cilindrul aflat în faza de compresietensiuneascânteii este de
aproximativ20 KV, iar la cilindrul aflat în faza de evacuare tensiuneaauxiliară este de 250 - 300
V și de polaritate inversă .

17 - 14
 APRINDERE - INJECŢIE
PREZENTARE SISTEM
17
EXEMPLU:

- pistonul 4 la compresie = scânteie de aprindere; aproximativ 20 KV ( Fig.10 );

- pistonul 1 la evacuare = scânteieauxiliară; aproximativ 300 V ( Fig. 11 );
Folosindun osciloscopși un adaptor se pot vizualizacele două tensiuni:

Fig. 10 Fig.11

Valorile de referinţă, măsurate la conectorul bobinei de aprindere:

- pentru înfășurările secundare R 1 - 4 =R 1 - 3 = 10 - 16 KΩ la 20 0 C
- pentru înfășurările primare R 1 - 2 =R 3 - 4 = 0,4 - 0,6 Ω la 20 0 C
Valorile de referinţă pentrufișelede bujii:
R = 3000 - 7000 Ω la temperatura exterioară de 20 0 C.

17 - 15
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARE SISTEM

UNITATEA DE CONTROL ELECTRONICĂ

Unitatea de control electronică se află în compartimentul motorși este fixată pe coloana

amortizor dreapta. Ea se branșează la cablajul comandă injecţie printr-un conector cu 35 pini.
Între unitateade controlși componentele sistemului informaţiilecirculă conformschemei următoare:

Senzor Supapă purjare canistră

Pompă electrică benzină
turaţie ( n ) carbon

T aer
Injector
UNITATE DE
T motor
CONTROL Potenţiometru clapetă ( α )
ELECTRONICĂ
U baterie
Regulator de mers în gol

Senzor
Întrerupător ralanti
oxigen ( λ )

Încălziresenzor oxigen Bobină inducţie

17 - 16
 APRINDERE - INJECŢIE
PREZENTARE SISTEM
17

ATENţIE!

În cazul efectuării lucrărilor de sudură electrică la automobil, se vor debranșa

bateria, alternatorul și unitatea de control electronică. În cazul efectuării lucrărilor
de vopsitorie de retuș, la peste 85 0 C, unitatea de control electronică va fi demontată
de pe automobil. La remontare, șuruburile de fixare ale unităţii de control vor fi
bine strânse pentru a asigura un contact electric perfect cu șasiul automobilului.
Nu se va branșa sau debranșa conectorul cablajului la calculator, decât după ce
se întrerupe contactul motor și se debranșează borna ( - ) a bateriei.

Corespondenţa electrică dintre cei 35 pini ai unităţii de control electronice și elementele

sistemuluiesteconform Tabeluluinr. 1 - ( pag. 17 - 29), și a schemeielectrice corespunzătoare.
Având în vedere construcţia specială a conectorilor folosiţila acest cablaj,debranșarea lor
se face ( numai după ce s-a întrerupt contactul motor ) apăsând siguranţa și apoi debranșând.
Branșarea se va face astfel încât siguranţa să asigure o fixare perfectă și
contactelectric perfecta conectorilorcablajului la componentelesistemului.
Mod de debranșare ( conform instrucţiunilor):
- la unitateade control electronic - ( vezi Fig. a ) se trage siguranţa ( 1 ) în sensulsăgeţii,
se rabate conectorul și se debranșează;
- la sonde, bobină inducţie- ( vezi Fig. b ) se apasă siguranţa ( 2 ), apoi se debranșează
conectorul;
- la senzorul de oxigen se trage întâi clapeta de blocare, apoi se realizează debranșarea
conectorului;
- la conectarea cablajului faţă - ( vezi Fig. c ) se branșează prin rotirea casetei de
cuplare.

Fig. a Fig. b

Fig. c

17 - 17
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARE SISTEM

Pinul 23 trebuie să aibă o fixare la masă perfectă.

Pinul16 - estefoarteimportant deoareceasigură alimentareacalculatorului cu ( + ) permanent,
pentrumenţinereaîn memoriea defectelor cepot apare în timpul funcţionării și pentrua introduce
corecţiilenecesare la pornire,ale sistemului de injecţieși aprindere.Sistemulţine cont de uzura
în timp a motorului, introducândfactori de corecţiepentru a readuce funcţionarea motorului în
parametri optimi. La rebranșarea bateriei, calculatorul rememorează toate datele culese de la
senzori și eventualele defecţiuni din sistem, după aproximativ 20 minute de funcţionare a
motorului.
Pinii 33 și 18 sunt foarte importanţi, deoarece asigură legătura între masa calculatorului și
caroserie.

17 - 18
 APRINDERE - INJECŢIE
PREZENTARE SISTEM
17

Nr. Pin Componentă sistem injecţie și aprindere MA 1.7 Poziţia fișei în

calculator conectorul componentei
1 Comandă bobină aprindere ( cilindrii 1 și 4 ) 3
2 Neconectat -
3 Semnalsenzor turaţie 2
4 Priză diagnosticare ( linia K ) 1
5 Neconectat -
6 Neconectat -
7 Neconectat -
8 Întrerupător ralanti 3
9 Semnalsondă oxigen 3
10 Semnalsondă oxigen 4
11 Potenţiometru clapetă ( semnal pistă 2 ) 4
12 Potenţiometru clapetă ( semnal pistă 1 ) 2
13 Senzor temperatură aer 1
14 Senzor temperatură motor 1
15 Neconectat -
16 Alimentare ( + ) permanent clema 30
17 Alimentare ( + ) după contact,releu R2 clema 87
18 Masă clema 31
19 Comandă bobină aprindere ( cilindrii 2 și 3 ) 1
20 Masă clema 31
21 Semnalsenzor turaţie 1
22 Comandă aer condiţionat -
23 Masă clema 31
24 Turometru -
25 Potenţiometru clapetă ( alimentare + 5 V) 5
26 Neconectat -
Masă potenţiometru clapetă 1
27 Masă senzor temperatură motor 2
Masă senzor temperatură aer 4
28 Comandă releu pompă benzină, R1 clema 86
29 Comandă supapă purjare canistră 1
30 Comandă releu aer condiţionat,R3 clema 86
31 Comandă martor injecţie ( tablou bord ) -
32 Comandă regulator de mers în gol 1
33 Masă clema 31
34 Comandă regulator de mers în gol 2
35 Comandă injector 3
Tabelul nr. 1

17 - 19
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARE SISTEM

SENZORUL OXIGEN ( Lambda )

Senzorul oxigen ( Lambda ) este fixat pe tubul de coborâre primar, înaintea convertorului
cataliticși are rolul de a determina conţinutul de oxigendin gazelede eșapament,a cărui valoare
estefuncţie de dozajul amesteculuiaer/carburant. Se compune din următoarele elemente:

1 - Elementceramic (ZrO2); 5 4 3 1
2 - Tub protector, cu 3 fante;
3 - Corp metalicfiletat;
4 - Carcasă protecţie;
5 - Conexiune electrică;
6 - Elementelectric de încălzire a sondei.
6 2

Modul de funcţionare al senzorului se bazeazăpe proprietatea ceramicii de a conduce ionii

de oxigen, la temperaturi între 300 - 800 0 C. Suprafaţa exterioară a elementului
ceramic este în contact cu gazele de eșapamentarse, iar suprafaţa interioară este în contact cu
aerul proaspăt.Caurmare, între cele două suprafeţe ale ceramiciiva apare un semnalde tensiune,
ce va fi transmisla unitateade control electronică ( pin9, pin10 ).În funcţie de mărimea acestui
semnal, calculatorul va comanda sistemele de injecţie și aprindere astfel încât să se obţină o
valoare λ = 1, condiţie esenţialăpentru lucrul în condiţii optime a catalizatorului,deci depoluare
eficientă.
Principiulde reglare în buclă închisă cu sonda Lambda esteconform schemei:

Admisie Injector Îmbogăţire /sărăcire

amestec carburant

Calculator
Evacuare Senzor oxigen
Tensiune de referinţă

17 - 20
 APRINDERE - INJECŢIE
PREZENTARE SISTEM
17
Pentru ca senzorul oxigen să intre în funcţiune cât mai repede după pornirea motorului, acesta
esteîncălzitcu o rezistenţă electrică încorporată, de tip PTC = coeficientde temperatură pozitiv.
Traseulde evacuare al gazelor de ardere trebuie să fie perfect etanșîn zona dinaintea sondei λ și
a convertorului cataliticpentru a nu avea erori de măsurare a conţinutuluide oxigendin gazele arse.
Valorile de referinţă: - rezistenţa de încălzire a sondei λ : R 1 - 2 = 1 - 15 Ω
R izolaţie = R 1 - 4 = R 1 - 3 = R 2 - 3 = R 2 - 4 > 25 ΜΩ la 20 0 C

IMPORTANT: Se va folosi numai benzină fără plumb. În caz contrar senzorul oxigen
și catalizatorul vor fi distruse. Senzorul oxigen și catalizatorul se deteriorează în cazul
supraîncălzirii cauzate de pornirea dificilă sau funcţionarea defectuoasă a motorului.

Corelaţiadintre valoarea λ și dozajul amesteculuieste arătatăîn graficul de mai jos.

Valorile limită ale tensiunii sunt U λ = 0,9 V pentru un amestec bogat și U λ = 0,1 V pentru
amestecul sărac. Între acestea există valoarea U λ = 0,45 V, tensiunea de referinţă ce există în
memoria calculatorului și pe acesta o foloseșteîn cazul defectării sondei λ , motorul continuând să
funcţioneze.
Valoarea λ 1 = 1 +/- 002 estecea în zona căreiaare loc saltulde tensiunecaracteristicelementului
ceramic, realizat în acest caz pe bază de Zr O 2.
Pentru a măsura tensiunea generată de sonda λ se utilizeazæ un voltmetru ce are rezistenţa
internæ R i = 10 MΩ Ω. Acesta se va branșa la sonda λ ( pinii 3 și 4 ) sau la unitatea de control
electronică ( pinii 9 și 10 ).

sărac

17 - 21
 APRINDERE - INJECŢIE
17 PREZENTARE SISTEM

CONVERTORUL CATALITIC

Convertorulcatalitic( Fig. 1 poz. 17 ) estesituat pe traseulde evacuare al gazelor arse, între

tubul de coborâreprimar și detentor.Estede tipul“cu 3 căi ” și realizeazătransformarea simultană
a celor 3 gaze prezente îngazele de evacuare, pe baza reacţiilor:

C m Hn + ( m+n/4 ) O2 m CO2 + n/2 H2 O

2 CO + O2 2CO2
2 NO + 2 CO N2 + 2CO2

Convertorulcataliticesteformatdintr-o structură tipfagure,compusădintr-un

material ceramic acoperit cu un strat foarte subţire de substanţă catalitică activă
( Platină,Rodiu,Paladiu) ce accelerează reacţiilede oxidare și reducere chimicăa substanţelor
nocive din gazelearse evacuate.Această structură ceramicăeste protejatăde un înveliș deoţel
inoxidabil, rezistentla temperaturiînalteși la acţionarea agenţiloratmosferici.

ATENŢIE:

Deoarece convertorul catalitic atinge temperaturi înalte în timpul funcţionării nu

se va staţiona în zone unde materiale inflamabile ar putea veni în contact cu acesta,
ducând la incendiere.
Pentru a nu deteriora catalizatorul în cazul pornirii greoaie a motorului nu se va
insista cu încercări prelungite de pornire; de asemenea nu se va încerca pornirea prin
împingerea autovehiculului, ci numai cu o baterie ajutătoare.
Evitaţi ca motorul să funcţioneze, chiar și pe perioade de probă, fără aprindere la
unul din cilindri, căci combustibilul nears care ajunge la catalizator poate cauza
deteriorarea acestuia.

Valorilemaximeadmisibilealenoxelorla verificareatehnică a automobilului sunt:

- CO < 0,4 % vol.

- HC < 100 ppm
- CO 2 > 12 % vol.
- 0,97 < λ < 1,03
Determinarea acestora se face la turaţia de ralanti de 800 +/- 50 rot./min., după o perioadă
de minim 5 minute de la pornirea motorului ( T motor = 85 - 90 0 C )

17 - 22
 APRINDERE - INJECŢIE
DIAGNOSTICARE
17
MOD DE LUCRU
ÎN CAZUL INTERVENţIILOR LA SISTEMUL DE INJECţIE
MONO - MOTRONIC

Înainte de pornirea motorului se verifică branșarea corectă abateriei; aceasta trebuie să fie
încărcată și bornele să fie curate și bine strânse,
Tensiuneamaximăde alimentare a sistemuluisă nu fie peste15 V.
Bateria se va debranșa numai după ce motorul va fi oprit și cheia de contact în poziţia“St” (
contactluat ).
Unitatea de control electronică se poate debranșa numai după ce s-a luat contactulși
s-a debranșat borna ( - ) a bateriei.
La verificarea compresieicilindrilor se va întrerupe alimentareacu curent a releelor
( R1, R2 ) ale sistemuluide injecţie.
Se va deconecta aprinderea, aducând cheia decontact în poz. “0” înaintea intervenţiilorla
instalaţia de aprindere.
De exemplu: - schimbare componenteale instalaţiei motor;
- racordare la tester motor;
- racordare la standul de verificare.
Verificaţi așezarea ( poziţionarea) cablajului în compartimentulmotor, pentru a nu fi în contact
cu zonele fierbinţi sau părţile în mișcare ale motorului.
În cazul încărcării bateriei de la un redresor,aceasta va fi mai întâi debranșatăde la instalaţia
electricăa automobilului.

ATENŢIE:
1. Pentru alimentare se va folosi numai benzină fără plumb, în caz contrar convertorul
catalitic va fi distrus. Nu folosiţi aditivi pentru benzină sau ulei, decât cei recomandaţi
de constructor.
2. Convertorul catalitic va fi ferit de lovituri.
3. Motorul trebuie să fie în stare ( injecţie, aprindere ) pentru a lucra în condiţii
normale convertorul catalitic. Dacă apar rateuri de aprindere, defecte de alimentare
pierdere de putere, opriţi autovehiculul, deoarece duce la supraîncălzirea convertorului
catalitic; acesta poate fi deteriorat și datorită utilizării prelungite a demarorului la o
pornire dificilă.
4. Dacă s-a utilizat, din greșeală, benzină cu plumb, înaintea schimbării sondei λ
sau a convertorului catalitic se recomandă efectuarea a două plinuri cu benzină fără
plumb.
5. Având în vedere presiunea ridicată din sistemul de alimentare cu benzină, este
necesar ca toate îmbinările dintre conducte și furtune să fie realizate cu coliere bine
strânse, pentru a elimina eventualele pierderi de combustibil, ce ar putea duce la
incendierea automobilului.

17 - 23
 APRINDERE - INJECŢIE
17 DIAGNOSTICARE

IMPORTANT:

Sistemul de injecţie este protejat din punct de vedere electric prin două relee de
protecţie și două siguranţe fuzibile amplasate pe un suport fixat pe partea faţă a
dublurii aripii faţă stânga. Releele protejează circuitele de alimentare, astfel:
- releul R 1 - folosește la alimentarea pompei electrice de benzină, a rezistenţei
de încălzire a sondei de oxigen și a injectorului;
- releul R 2 - servește la alimentarea calculatorului ( pin 17 ) și a martorului de
injecţie de la bordul automobilului;
- releul R 3 - comandă compresor aer condiţionat.
Siguranţele ( de tip plat ) sunt de 10 A și se află pe circuitul de alimentare al pompei
electrice de combustibil ( S1 ) și al sondei de oxigen ( S2 ).

APARATURA NECESARĂ DIAGNOSTICĂRII ȘI MĂSURĂRII

PARAMETRILOR SISTEMULUI

- Aparat măsură V, Ω - metru, clasa 20 000 Ω / V

- Manometru pentru lichide, 0 - 4 barr, cu racord “ T ” .
- Tester SAGEM CLIP Dacia, KTS 300 sau AT 520, cu soft DACIA ( MA 1.7) și
accesorii pentru diagnoza serială.
- Vas gradat 0 - 2000 ml.

17 - 24
 APRINDERE - INJECŢIE
DIAGNOSTICARE
17
OPERAţIUNI DE CONTROL PRELIMINAR, ÎNAINTEA DIAGNOSTICĂRII

- Componentelecircuituluielectric de pornire să fie în stare bună: baterie demaror, cablaje.

- Carburant conform ( benzină fără plumb ) și în cantitatesuficientă( minim 5 litri ).
- Filtrul de carburant corespunzătorși montat corect.
- Circuitul de recirculare vapori benzină în bună stare și neobturat.
- Circuitul de alimentare aer: etanșeitateîntre componentelecircuitului,filtrul de aerîn bună
stare.
- Cablul de acceleraţie să nu fie tensionat.
- Cursapedaleide acceleraţie să fie reglatăîncât să permită deschiderea completăa clapetei.
- Circuitul de vacuum pentru servofrână și supapa acesteia săfie în bună stare.
- Motorul să fie în bună stare mecanică:compresie,reglaj culbutori, fazeledistribuţiei,etc.
- Bujiilesă fie conforme specificaţieiconstructorului și să aibă aspectconform.
- Cablajul comandă injecţiebenzină să fie fixat ferm în punctelede masă( carter cutie viteze,
coloană direcţie ) și alimentare + 12 V ( la demaror ).
- Etanșeitatea traseului de eșapament,în specialîntre galeria evacuare, tub coborâre, sonda
λ.

BRANȘARE TESTER DIAGNOSTICARE

Branșarea testerului în vederea diagnosticării se realizează la cablajul de injecţie al

automobilului, care este prevăzut cuun conector cu 2 căi de tip AMP cod 282189 - 1. Acest
conectorse află pe dubluraaripii faţăstînga,în vecinătateablocului de releeși siguranţe,fixat cu
un colier.Pentru protecţieconectorul esteprevăzut cu un obturator.Labranșarea testerului acest
protector se demonteazăprin declipsare. În locul său se branșeazăconectorul corespunzătoral
testeruluide diagnosticare.Deasemenea, testerul se branșeazășila bateria de 12 V a automobilului.

ATENţIE:
* Pe timpul diagnosticării levierul de comandă al cutiei de viteze va fi în poziţie
neutră și frâna de mână trasă, pentru a se elimina riscul de accidentare;
* Cablul de branșare al testerului nu va fi în contact cu componentele calde ale
automobilului ( colectori, eșapament, etc. ) sau componente în mișcare ( fulie arbore
motor, fulie pompă apă, elice ventilator );
* La branșarea testerului cheia de contact va fi pe poziţia “0”; în momentul
diagnosticării cheia se va aduce în poziţia “M” ( contact pus ).

17 - 25
 APRINDERE - INJECŢIE
17 DIAGNOSTICARE

A. DIAGNOSTICARE CU TESTER SAGEM CLIP

Diagnosticarea sistemuluide injecţieși aprindere se poate efectuafolosind testerul SAGEM

CLIPdupă ce acestaa fost branșatla prizade diagnosticare a automobilului și alimentatcu + 12
V de la bornele bateriei și de la priza brichetei.
Prezentarea detaliată a testerului, precum și instalarea soft-ului de diagnosticare DACIA și
modul de operarecu acesteasunt precizatepe CD nr.1 care însoţește testerului la achiziţionarea
acestuia. În plus acest tester prezintă și o variantă complexă (CLIP TEHNIC) , cu care se
poate efectua diagnosticarea sistemului de injecţie, dar se pot face și măsurători fizice ale
diferiţilor parametri ai componentelor sistemului de injecţie și aprindere.

B. DIAGNOSTICARE CU TESTER KTS 300

Diagnosticarea sistemului de injecţieși aprindere se poate realizași prin utilizarea

“ Poket - System Tester KTS 300 - Bosch ” .
Testerul KTS 300 executăurmătoarele operaţii:
* procesarea structurii de comunicaţie;
* procesarea comunicaţiei cu unitate de control electronic ( calculator ).
* selecţia defectelordin memorie;
* selecţia meniuluide ajutor ( HELP );
* procesarea codului defectuluicu compararea valoriloractualăși setată;
* verificarea elementelorde acţionare ( test actuatori ).
Testerul dispune de următoarele taste:
- tastele“ 1 ”, “ 2 ”, “ 3 ” se utilizeazăla selecţia unei linii dintr-o listăde opţiuni propuse
prin program,la un moment dat;
- tastele“ > ”, “ < ” se utilizeazăpentru a trece la ecranul următor sau a reveni la ecranul
anterior;
- tasta “ H ” tasta de ajutor pentru:
- iluminare ecran;
- oprire aparat;
- afișare date despre sistemulde injecţie și aprindere;
- setare imprimantă;
- stabilire vitezăde lucru pentru transfer date;
- operaţii asupra datelor memorate ( tipărire, ștergere ).
- tasta“ N ” se utilizează pentru saltla nivelul anterior din program;
- tasta “ - - > ” pentru memorare date;
- tasta “ - - > ” pentru citire date din memorie.

17 - 26
 APRINDERE - INJECŢIE
DIAGNOSTICARE
17
După accesul în meniul de diagnozăprin apăsarea tastei “ > ”, se afișează un submeniu cu
următoareleopţiuni:
- apasă tasta “ 1 ” pentru a citi defectele memorate;
- apasătasta “ 2 ” pentru a afișa valorile actuale ale mărimilor măsurate;
- apasă tasta “ 3 ” pentru a verifica funcţionarea dispozitivelorde acţionare;
- apasă tasta “ H ” pentru a afișa meniul de ajutor;
- apasă tasta “ N ” pentru revenire în meniul de diagnoză.
* Dacăs-a ales varianta de citire a defectelor memorate, după apăsarea tastei “ 1 ”, pe ecran
va fi afișatun mesajcu numărul eventualelor defecte memorate.
Apăsând tasta “ > ” se afișează un mesaj cu:
- caleadefectului;
- tipul defectului;
- codul defectului.
Apăsânddin nou tasta“ > ” se afișează informaţiisuplimentare despre tipul defectelor
( sporadice sau permanente).
Din acest moment se explorează lista defectelormemorate prin apăsare pe tasta “ > ”, dacă
după selectarea unui defect se apasă tasta “ 1 ” se trece la identificarea cauzelor posibile ale
defectelor.
La fiecare apăsare a tastei “ N ” se afișează mesajul anterior.
După afișarea datelor despre ultimul defect din listă apăsând tasta “ > ” utilizatorul este
întrebat, printr-un mesaj,dacă defectul a fost eliminat.
Se oferă opţiunile:
- apăsaţi tasta “ 1 ” dacă răspunsul este DA;
- apăsaţi tasta “ 3 ” dacă răspunsul este NU.
Dacăa fost apăsată tasta “ 1 ” va fi afișat un mesaj referitor la defectelememorate și vor fi
oferite două opţiuni:
- ștergere, prin apăsarea tastei “ 1 ”;
- păstrare, prin apăsarea tastei “ 3 ”.
După apăsarea tastei “ 1 ” se afișează mesajul “ Defectele memorate au fost șterse ”.
Apăsând tasta “ 3 ” sau succesiunea de taste “ 1 ”, “ N ” se revine la meniu diagnoză.
* Dacă s-a ales varianta de verificare a dispozitivelorde acţionare ( injector, electrovalvă,
regulator de mers în gol etc. ) după apăsarea tastei “ 3 ” vor fi afișate două opţiuni pentru
selectarea dispozitivelorde acţionare:
- apăsând tasta “ 1 ” se selectează un dispozitiv de acţionare;
- apăsând tasta “ 3 ” se explorează lista dispozitivelor, începând cu primul.
Odatăcu selectarea unui dispozitivse face acţionarea lui în regim pulsatoriu pentru a putea fi
vizualizatăsau auzităfuncţionarea acestuiași se afișeazăîntrebarea “ Dispozitivul pulsează ? ”
cu opţiunile:
- apasă tasta “ 1 ” dacă răspunsul este DA;
- apasă tasta “ 3 ” dacă răspunsul este NU.

17 - 27
 APRINDERE - INJECŢIE
17 DIAGNOSTICARE

La fiecare apăsare a tastei “ 1 ” se trece la acţionarea dispozitivuluiurmător;

La fiecare apăsare a tastei “ 3 ” se afișează instrucţiuni de lucru pentru eliminarea cauzei
nefuncţionării dispozitivuluiși prin apăsarea tastei“ > ” se selecteazădin nou dispozitivul.
Apăsândtasta “ N ” pe durataacţionării unui dispozitiv, se revine la subdomeniul de verificare
a dispozitivelor de acţionare.
* Dacăs-a ales varianta de afișare a valorilor actualeale mărimilor măsurate, după apăsarea
tastei “ 2 ”, vor fi afișatedouă opţiuni pentru selectarea valorilor actuale:
- apăsând tasta “ 1 ” se selectează câte trei parametri cu valorile actuale;
- apăsând tasta “ 2 ” se explorează câte un parametru succesiv, începând cu primul.
- apăsând tasta “ > ” se avansează la mărimea următoare din listă;
- apăsândtasta “ N ” se revine la submeniul de afișare a valorilor actualeale mărimilor
măsurate.
Informaţiisuplimentare privind utilizarea testerului KTS300 sunt precizateîn instrucţiunile
de utilizare ale “ Poket - System Tester KTS 300 - Bosch ” .

17 - 28
 APRINDERE - INJECŢIE
DIAGNOSTICARE
17
Diagnosticarea sistemului de injecţie cu testerul KTS 300 permite
depistarea componentelor defectelor din sistem, codul defectelor fiind
explicitat în tabelul următor:

Cod defect Componentă defectă Denumiredefect

011 A Regulatorde mers în gol Semnal neplauzibil

0203 Senzor turaţie Lipsăsemnal turaţie
0204 Întrerupător de mers în gol Scurtcircuit la masă
0204 Întrerupător de mers în gol Întrerupere / Scurtcircuit la plus
0206 Potenţiometru clapetă Semnal neplauzibil
0206 Potenţiometru clapetă Scurtcircuit la plus
0206 Potenţiometru clapetă Întrerupere / Scurtcircuit la masă
0206 Potenţiometru clapetă Scurtcircuit la masă
0206 Potenţiometru clapetă Întrerupere / Scurtcircuit la plus
020A Senzor temperatură motor Întrerupere / Scurtcircuit la plus
020A Senzor temperatură motor Scurtcircuit la masă
020A Senzor temperatură motor Semnal neplauzibil
020B Senzor temperatură aer Întrerupere / Scurtcircuit la plus
020B Senzor temperatură aer Scurtcircuit la masă
020D Senzoroxigen Scurtcircuit la masă
010D Senzoroxigen Scurtcircuit la plus
0219 Regulator λ Amestec sărac
0219 Regulator λ Amestec bogat
0231 Adaptare amestec Adaptare la limita de jos
0231 Adaptare amestec Adaptare la limita de sus
0303 Senzor turaţie Lipsăsemnalsincronizare PMS
463A Supapă purjare canistră carbon Activă
FFFF Unitatede control electronic Componentă digitalădefectă

17 - 29
 APRINDERE - INJECŢIE
17 UNITATE DE CONTROLELECTRONIC

DEMONTARE

* Se debranșează borna ( - ) a acumulatorului.

* Se debranșează conectorul de cuplare al unităţii de control la cablajul comandă injecţie
benzină,astfel:
- se trage siguranţa ( 1 ) în sensul săgeţii;
- se rabate conectorul în jurul punctului ( 2 ) în sensul săgeţii ( a ), astfel acesta
debranșându-se;
- se demonteazășuruburilede fixarea unităţiide control electronic pe coloana amortizor
dreapta.

REMONTARE

* Se procedeazăîn sens invers demontării.

* Probe funcţionale( testare sistem ).

ATENţIE:

La manevrarea unităţii de control electronic, aceasta va fi ferită de șocuri

mecanice și de surse de căldură de peste 85 0 C. Se va evita depunerea de impurităţi
pe contactele unităţii de control și ale conectorului, pentru a nu apare erori de
semnal.
Unitatea de control se va branșa sau debranșa numai după ce s-a deconectat
borna ( - ) a bateriei.

17 - 30
 APRINDERE - INJECŢIE
SENZOR DE VITEZĂ
17

DEMONTARE

* Se debranșează conectorul de la senzorul 1

de turaţie apăsând siguranţa ( 1 ), în sensul
săgeţii, după care se debranșează.
* Se demontează șurubul de fixare al
senzorului pe carterul ambreiaj.

REMONTARE

* Se operează în sensulinvers demontării.

* Probe funcţionale( testare funcţionare senzor turaţie ).

ATENţIE: Pentru a nu fi deteriorat senzorul va fi introdus în locașul din carterul

ambreiaj prin împingere, nu cu ciocanul. Cuplul de strângere șurub fixare = 8 +/- 2
Nm.

17 - 31
 APRINDERE - INJECŢIE
17 SONDĂ DE TEMPERATURĂAPĂ MOTOR

DEMONTARE
1
* Se debranșează cablajul comandă injecţie
de la senzor,apăsând mai întâi siguranţa( 1 ), în
sensulsăgeţii,după care se debranșeazăacesta.
* Se demonteazăsenzorul.

17 - 32
 APRINDERE - INJECŢIE
SONDĂ DE OXIGEN
17

DEMONTARE
* Se debranșează conectorul de cuplare 1
al senzorului la cablajul comandă injecţie
benzină,astfel:
- se trage clapetade blocare ( 1 ) în sensul
a
săgeţii ( a );
- se debranșează conectorul.
* Se demonteazăsenzorul de pe tubul de
coborâre primar.
REMONTARE

* Se operează în ordine inversă demontării;la fixarea sondei se va unge filetulacesteiacu 12

g. unsoare antigripaj.
* Probe funcţionale( testare funcţionare senzor oxigen ).

ATENţIE:
Se va feri senzorul de șocuri mecanice.
Strângerea senzorului la cuplu = 40 - 60 Nm.; trebuie asigurată etanșarea între
sondă și tubul de coborâre primar.
Traseul de evacuare al gazelor arse trebuie să fie etanș pentru ca senzorul oxigen
să preleveze valorile reale ale noxelor.

17 - 33
 APRINDERE - INJECŢIE
17 BOBINĂ DE APRINDERE

DEMONTARE

* Se debranșează borna ( - ) a bateriei.

* Se debranșează conectorul cablajului 1
comandă injecţiebenzină de la bobină,astfel:
- se apasăsiguranţa ( 1 ) în sensulsăgeţii;
- se debranșeazăconectorulde la bobină.
* Se debranșează fișele de bujii de la
bobină.
* Se demontează șuruburile de fixare a
bobinei pe placa închiderechiulasă.

REMONTARE

* Se operează în ordine inversă demontării.

* Probe funcţionale( testare aprindere ).

ATENţIE:
Branșarea fișelor de bujii se face prin împerecherea între numărul inscripţionat
în dreptul fiecărui plot al bobinei și numărul cilindrului corespunzător al motorului.
Tensiunile înalte din circuitul primar și secundar al bobinei sunt periculoase.

17 - 34
 APRINDERE - INJECŢIE
FIRE DE APRINDERE
17

DEMONTARE

* Se debranșează fișele de la bujii și de la bobină.

REMONTARE

* Se branșeazăfișele la bujii și la ploturile corespunzătoare ale bobinei de inducţie.

* Probe funcţionale( testare sistem aprindere ).

ATENţIE:
La montarea fișelor, acestea se vor branșa la cilindrul corespondent al numărului
imprimat lângă plotul de la bobină. Cuplul strângere bujii = 20 - 40 Nm.

17 - 35