ING.

MARIANA BIVOLU
GRUPUL ŞCOLAR ENERGETIC NR.1
TG-JIU
 MAŞINA ASINCRONA
Definiţie şi elemente constructive de bază
Motorul asincron este orice motor de curent alternativ, care la frecvenţa dată a
reţelei, funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. În continuare, vor fi prezentate
numai motoarele asincrone fără colector, numite obişnuit motoare asincrone sau de
inducţie, care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare, motiv pentru care sunt cele
mai utilizate.
Motorul asincron este compus din armătura statorică (stator) şi armătură
rotorică (rotor).
Statorul, format din unul sau mai multe pachete de tole ,are în crestături o
înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul
motorului.
Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestături poate avea o înfăşurare
trifazată conectată in stea,cu capetele scoase la trei inele sau o înfăşurare în
scurtcircuit de tipul unei colivii.
 MAŞINA ASINCRONA
 
 
În afară de aceste părţi, motorul mai are, în funcţie de destinaţie, de tipul de
protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor, de forma constructivă,
de sistemul de răcire, de putere şi tensiune o serie de elemente constructive:
-        portperii;
-         -carcasă;
-         -scut;
-         -rulmenţi;
-         -cutia cu placă de borne stator;
-         -bornă de putere la pământ.
Terminologia generală pentru maşinile electrice, dată de STAS 4861-73 cuprinde
şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente.
Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74.
MAŞINA ASINCRONA

Motor electric asamblat

MAŞINA ASINCRONA

Motor electric demontat

 MAŞINA ASINCRONA
statoare
 
 
 MAŞINA ASINCRONA
rotoare
 
 
 MAŞINA ASINCRONA

Principalele elemente constructive ale unei maşini asincrone sunt:

• statorul (miez magnetic 1şi înfăşurare statorică 3);
• rotorul (miez magnetic 2 si înfăşurare rotorică 4);
• alte elemente constructive (arbore 5, rulment 6, carcasă 7, ventilator 8, etc.).
MAŞINA ASINCRONA
Construcţie
 MAŞINA ASINCRONA
Construcţia maşinii de inducţie cu inele
Semnificaţia notaţiilor din figură:
1. Miez statoric 10. Legtura înfăşurare inele
2. Înfăşurare statorică 11. Arc fixare inele
3. Miez rotoric 12. Izolaţie şi inele
4. Înfăşurare rotorică 13. Ventilator
5. Carcasă 14. Capac ventilator
6. Scut portlagăr 15. Pană
7. Ax 16. Şurub de fixare a scutului
8. Rulment 17. Capac rulment
9. Tija cu perii 18. Inel de ridicare
 MAŞINA ASINCRONA
 
 Semne convenţionale
In figura de mai jos se dau o parte din semnele conventionale pentru
masinile asincrone.

I
 MAŞINA ASINCRONA
Notarea bornelor 
 
Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71. La
înfăşurarea statorică trifazată cu cele şase capete scoase, bornele sunt notate astfel:
-         “a” pentru conexiunea în stea;
-         “b” pentru conexiunea în triunghi;
 
MAŞINA ASINCRONA  

 
Domenii de utilizare
 
 
Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic
constantă şi mai rar la turaţii variabile, din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare.
Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de
energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate.
Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc.
 MAŞINA ASINCRONA
Principiul şi ecuaţiile de funcţionare a motoarelor asincrone
1. Principiul de funcţionare
 
  Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din
cele două armături. Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea
trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare, ea va fi parcursă de un
sistem trifazat de curenţi care vor produce în intrefier un câmp magnetic
învârtitor, cu viteza unghiulară 1. Dacă armătura rotorică are în acel moment
viteza unghiulară , într-o înfăşurare de fază a ei, denumită secundară, se
induce t.e.m.
  e2=(ω1-ω)W2KW2cos(ω1-ω)t= ω2 W2KW2cos ω2t
unde: ω2 este pulsaţia t.e.m. induse
2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor

 
 MAŞINA ASINCRONA
Dacă înfăşurarea rotorului se închide, ea va fi parcursă de curenţi, care, la
rândul lor, produc un câmp învârtitor de reacţie cu o viteză unghiulară faţă de
înfăşurarea care l-a produs:
2= ω2/p= ω1 - ω/p=1- 
Faţă de stator, câmpul de reacţie are viteza unghiulară:
 
+2=+(1-)=1 
 
 MAŞINA ASINCRONA
Adică, indiferent de turaţia rotorului, câmpul inductor şi cel de reacţie au
aceeaşi viteză relativă faţă de stator. Deci, cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se
pot însuma, dând un câmp rezultant în întrefier. Prin interacţiunea dintre acest câmp
şi curenţii din înfăşurări, se exercită între cele două armături un cuplu
electromagnetic.
Relaţia: e2=(ω1-ω)W2KW2cos(ω1-ω)t=p(1- )W2KW2cos ω2t
arata că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi, deci se poate exercita un cuplu numai
dacă e20, adică 1. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai
dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor.
Această alunecare, valori relative, este definită din relaţia:
s=(1-)/1=(n1-n)n1=(ω1-ω)/ ω1= ω 2/ω1=2/1
 
unde în general, =2n şi ω=2
 
 MAŞINA ASINCRONA
Regimuri de functionare
Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de
turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator, adică
de turaţia n2=n1-n.

1.La n(0;n1),deci  t.e.m. indusă în conductoarele înfăşurării

 s(1;0),   scurtcircuitate a
e  (VxB ) Δ l F Δl B
rotorului X produce curentul I2, iar forţa Δ =I2( x ), care acţionează
asupra conductoarelor, are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n 1 a câmpului
învârtitor. În acest caz, maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu
magnetic, funcţionând în regim de motor.
2.Dacă turaţia rotorului este nn1, deci n2 0 şi S 0, t.e.m. indusă îşi schimbă
polaritatea, deci si I2 , iar forţa F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului. Deci,
pentru menţinerea acestei turaţii, trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi
dă energie electrică, funcţionând în regim de generator.
 MAŞINA ASINCRONA
3. Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor, deci are faţă
de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea s1, t.e.m. indusă produce pe I2, iar F
are sens opus faţă de n. În acest caz, motorul primeşte energie mecanică
pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui F şi energie electrică
de la reţea, să aducă rotorul către turaţia de sincronism. Motorul
funcţionează în regim de frână,.
În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de
funcţionare menţionate, dar regimul de bază este de motor.

Regim de motor Regim de generator Regim de frâna

 MAŞINA ASINCRONA
 Bilanţul de putere, randamentul şi factorul de putere
 
Puterea activă absorbită de motorul asincron trifazat de la reţea este:
P1=3UIcos=3UIcos
Făcând bilanţul puterilor active, se obţine ca şi la transformator pentru
motorul monofazat.
P1=3(R1I21+(R2/s).I22+R1mI210a)=

=3(R1I21+R2I22+(1-s)/sR2I22+R1mI210a=

=Pw1+Pw2+PFe+(1-s)/s.Pw2

Puterea transmisă rotorului prin inducţie, numită putere electromagnetică,

se poate exprima astfel:
Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+(1-s)/s.Pw2=Pw2/s=(3R2I22)/s
Iar puterea mecanică transmisă rotorului:
Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2
 MAŞINA ASINCRONA
Bilanţul de putere, randamentul şi factorul de putere
Scăzând pierderile de frecare şi ventilaţie P v, a elementelor în mişcare, se
obţine, puterea utilă la arbore:
Pu=Pmec-Pv=P2

Dacă se iau în vedere relaţiile:

P1=3UIcos=3UIcos şi Pu =Pmec-Pv=P2

se reprezintă schema bilanţului de puteri şi se deduce expresia randamentului

motorului asincron trifazat:
=P2/P1=[3UIcos-(PW1+PW2+PFe+PV)]/3UIcos

Făcând bilanţul puterilor reactive, ca şi la transformator se obţin:

Q1=3UIsin=3(xσ1I21+xσ2I22+x1mI21μ)=Qσ1+Qσ2+Qμ

Unde puterile reactive necesare creării câmpurilor de dispersie Q σ1 şi Qσ2 sunt

neglijabile faţă de puterea Qμ =3x1mI21μ necesară menţinerii câmpului magnetic
principal care este practic constant de la funcţionarea în gol la sarcină.
Ca surse de putere reactivă se pot utiliza baterii de condesatoare sau
motoare sincrone, iar motorul primeşte de la reţea numai puterea activă.
 
MAŞINA ASINCRONA
Bilanţul de puteri-motor
MAŞINA ASINCRONA
Bilanţul de puteri-generator
MAŞINA ASINCRONA
Bilanţul de puteri-frina
 MAŞINA ASINCRONA

 Bibliografie
 
1. Maşini, aparate, acţionări şi automatizări; Prof.dr.ing. Năstase Bichir s.a.
2. Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de reglare automata -Sabina
Hilohi si colectiv
3.Masini electrice - Florin Mareş