Elemente de drept si

administrarea afacerilor

TITLURILE DE CREDIT

Prof.coord.: Lect.univ.dr. Madalina Cocosatu

Realizat de:
Almajanu Daniela- Georgeta
Anul II, Grupa 1

SNSPA – Facultatea de Administratie Publica

2010
 TITLURILE DE CREDIT

1. Definitie
Titlurile de credit sunt documente negociabile care permit titularilor sa-si exercite,
la scadenta, drepturile de creanta mentionate in cuprinsul lor sau sa transmita aceste
drepturi unor terti.1
Titlurile de credit au rolul de a facilita circulatia comerciala a bunurilor. Astfel
tilurile de credit servesc atat ca instrumente de credit cat si ca instrumente de plata.
Acestea mai indeplinesc si functia de instrument al transferului de credit, prin circulatia
titlului, cu rol de mobilizare a creditului sau de refinantare a creditorului.
2. Trasaturi juridice
Trasaturile esentiale ce particularizeaza titlurile de credit sunt: caracterul formal,
literal, autonom.
Formalismul. Titlurile de credit se exprima prin inscrisuri care au rolul de a
constitui drepturi. Cu alte cuvinte, nasterea, existenta, circulatia, dar si exerciatarea sau
valorificarea drepturilor patrimoniale pe care le incorporeaza depind de existenta
inscrisului ce le contine. Formalimul titlurilor de credit are rol d protectie a semnatarilor
care se angajeaza precum si a titularilor succesivi ai titlului, care pot verifica cu usurinta
regularitatea formala a titlului.
Literalitatea. Existenta dreptului, intinderea si natura acestuia sunt determinate
numai si numai prin mentiunile cuprinse in document. Nu exista posibilitatea ca titlul de
credit sa fie interpretat sau completat cu alte inscrisuri.
Autonomia. Dreptul incorporat in titlul de credit este independent de raportul
juridic fundamental care i-a dat nastere. Astfel fiecare posesor al titlului dobandeste un
drept propriu si autonom, rezultand ca titlul de credit este independent de operatia de
credit pe care o constata.
3. Clasificarea titlurilor de credit
In literatura de specialitate intalnim urmatoarele criterii de clasificare ale titlurilor
de credit:2
A. Dupa modul lor de circulatie titlurile de credit se clasifica in nominative, la
ordin si la purtator.
1
Ioan Schiau – Drept Comercial, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pag 527;
2
Ioan Schiau, op. cit., pag 529;
2
  Titlurile nominative cuprind indicarea nominala a titularului dreptului
patrimonial, urmand ca transmiterea titlului sa se faca numai cu concursul
emitentului, care trebuie sa o mentioneze in registrul sau, dar si in titlu. Transmiterea
lor se poate face prin gir si prin cesiune.
Exemplu: actiunile, obligatiunile.
 Titlurile la ordin sunt acele inscrisuri care cuprind drepturi ce pot fi exercitate
numai de o persoana determinata, adica de primul beneficiar sau de o alta persoana
careia i-au fost transmise aceste drepturi printr-o formalitate numita gir. Dobanditorul
exercita drepturile „la ordinul” beneficiarului.
Exemplu: cambia, biletul la ordin, cecul, recipisa de depozit.
 Titlurile la purtator sunt acele inscrisuri care indica persoana debitorului fara al
mentiona pe creditor.in consecinta, titularul drepturilor mentionate in inscris este
posesorul legitim al inscrisului. Transmiterea titlurilor la purtator se realizeaza prin
simpla remitere materiala a inscrisurilor.

B. Dupa continutul lor, titlurile de credit se impart in:

 Titluri de credit propriu-zise sunt acelea care cuprind obligatia de a achita o
suma de bani determinata sau de a livra o cantitate de bunuri mobile. Unele titluri de
credit propriu-zise sunt perfecte, deoarece intrunesc toate trasaturile juridice ale
acestor instrumente de credit. In aceasta categorie se incadreaza doar cambia si biletul
la ordin.
Exemplu: cambia, biletul la ordin, obligatiunile societatilor comerciale, polita de
asigurare.
 Titlurile reprezentative ale marfurilor sunt acelea care confera titularului un
drept real asupra unei cantitati de marfuri aflate in depozit sau in curs de transport
Exemplu: scrisoarea de trasura, polita de incarcare, recipisa de depozit, warantul,
conosamentul.
 Titlurile de participare certifica un drept complex si anume calitatea de membru
al unei societati comerciale. , conferind o suma de drepturi patrimoniale(de exemlu:
de a obtine dividende, de a obtine restituirea cotei de participare in cazul dizolvarii),

3
 dar si nepatrimoniale, cum ar fi: dreptul la vot, dreptul de control, deptul de a aalege
si de a fi ales in organele de conducere,etc.
C. Dupa cum cauza obligatiei este sau nu mentionata in inscris, titlurile de credit se
clasifica in:
 Titlurile cauzale sunt inscrisurile ce mentioneaza cauza obligatiei.
Exemplu: actiunile societatilor comerciale, conosamentele, obligatiunile, titlurile
reprezentative.
 Titlurile abstracte sunt inscrisurile care incorporeaza obligatia si dreptul
colectiv, fara a mentiona cauza obligatiei.
Exemplu: cambia si biletul la ordin.
D. In raport de numarul de participanti, titlurile de credit se impart in:
 Titlurile la care participa trei persoane sunt reprezentate prin cambie, in
mecanismul careia sunt implicate tragatorul(emitentul), trasul si beneficiarul.
 Titlurile la care participa doua persoane sunt reprezentate prin biletul la ordin,
partile acestuia fiind emitentul si beneficiarul.
1.Cambia
In dreptul roman cambia este reglementata prin Legea nr. 58/1934 privind cambia
si biletul la ordin.
Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, da
dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a
treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. 3
Cambia implica participarea a trei persoane:
i. Tragatorul este emitentul cambiei. Prin semnatura sa, tragatorul isi asuma
obligatia de a face sa se plateasca suma de bani beneficiarului de catre tras.
ii. Trasul este persoana careia i se adreseaza ordinul de a plati o suma de bani.
iii. Beneficiarul este persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se faca plata de
catre tras.
Procedura transmiterii cambiei
Emiterea unei cambii are la baza existenta unor raporturi juridice anterioare intre
persoanele in cauza, numite raporturi fundamentale, astefel ca prin emiterea cambiei si
efectuarea platii se executa, de fapt, obligatiile din raporturile juridice preexistente.

3 Stanciu D. Carpenaru – Drept Comercial Roman, Editia a 8-a revazuta si adaugita, Editura Universul
Juridic, Bucuresti, 2008;
4
 Tragatorul are o creanta fata de tras (numita proviziune sau acoperirea cambiei),
iar beneficiarul are o creanta fata de tragator (numita valoare furnizata). Prin emiterea
cambiei, tragatorul va da dispozitie trasului, care e debitorul sau, sa plateasca la scadenta
suma de bani respectiva direct beneficiarului, care este creditorul tragatorului.
Rolul cambiei nu se reduce la acela de instrument de plata. Beneficiarul cambiei,
fiind creditor al sumei mentionate in cambie, pana la scadenta, va putea folosi cambia
pentru a-si achita o datorie proprie fata de un creditor, transmitand cambia printr-o
operatiune numita gir, care consta in dispozitia pe care beneficiarul o da trasului de a
plati suma mentionata persoanei indicate de beneficiar.
Girul este actul juridic prin care posesorul cambiei (girant) transmite altei
persoane (giratar) toate drepturile ce izvorasc din titlu.4
Girul se mentioneaza pe spatele cambiei (operatiune numita andosare) sau pe un
inscris separat numit allonge prin folosirea „Platiti lui...” sau „Platiti la ordinul lui...”.
Garantarea cambiei
Avalul este garantia asumata de o persoana, numita avalist ca titlul va fi platit la
scadenta de o persoana, numita avalizat.
Avalul se inscrie pe cambie, folosindu-se mentiunea” pentru aval” pusa pe fata
titlului. Avalul se poate da pentru garantarea executarii obligatiei fie de catre tras, fie de
tragator sau chiar pentru un alt avalist.
Acceptarea
Acceptarea reprezinta actul prin care trasul catre care s-a adresat tragatorul pentru
plata prin emiterea titlului, se obliga sa plateasca, la scadenta, suma aratata in cambie,
posesorului legitim al titlului. Prin urmare trasul devine obligat cambial principal direct,
iar toti ceilalti semnatari cambiali(girant, tragator sau avalistii lor) fiind obligati de regres.
Daca trasul a refuzat plata printr-un protest de plata, posesorul cambiei e indreptatit sa
ceara plata, chiar inainte de scadenta, de la tragator sau de la oricare dintre giranti.
Plata
Plata cambiei se face la scadenta. Locul la care se face plata e mentionat in
cambie. Este admisa atat plata partiala, cat si plata inainte de scadenta.
Efectele platii sunt:
- plata facuta la scadenta stinge datoria cambiala;
4 Silvia Lucia Cristea – Dreptul afacerilor: pentru învatamântul superior economic, Editura Universitara,
Bucuresti, 2008, pag 314

5
 - plata efectuata de catre un girant libereaza de plata doar debitorii succesivi lui, nu si pe
cei anteriori.
Biletul la ordin
Biletul la ordin este un inscris prin care emitentul se obliga sa plateasca la
scadenta o suma de bani determinata, unui beneficiar sau la ordinul acestuia.5
Asa cum s-a mentionat in doctrina, biletul la ordin este o cambie in care calitatea
de tragator si de tras se intrunesc in aceeasi persoana, numita emitent. Din acest punct de
vedere, biletul la ordin are toate caracteristicile cambiei si acelasi regim juridic, cu
exceptia anumitor aspecte particulare. Este reglemetat de Legea nr. 58/1934 privind
cambia si biletul la ordin cu modificarile si completarile ulterioare.
Principalele trasaturi ale biletului la ordin care il deosebesc de cambie sunt
urmatoarele:6
• la biletul de ordin cel care se angajeaza sa plateasca este chier emitentul;
• biletul de ordin nu se prezinta la acceptare; nici chiar in cazul biletului la ordin cu
scadenta la un anumit timp de la vedere care trebuie prezentat in termen de 1 an de la
emitere, aceasta prezentare nu are valoare de acceptare a titlului, ci serveste doar la
determinarea momentului exigibilitatii;
• in lipsa precizarii in titlu a locului emiterii se subintelege ca acesta este cel
mentionat ca loc de plata(pentru ca emitentul este cel care plateste);
• din natura specifica a biletului la ordin rezulta ca din dispozitiile aplicabile
cambiei nu vor fi valabile biletului la ordin cele privind acceptarea si regresul dupa
acceptarea partiala.

Cecul
Cecul este un inscris prin care o persoana numita tragator sau emitent da ordin
unei benci, la care are un disponibil banesc, numita tras, sa plateasca, la prezentarea
titlului, o suma de bani altei persoane, numita beneficiar.7
Cecul este un instrument de plata, reglemetat de Legea nr. 59/1934.

5
Ioan Schiau, op. cit., pag 546;
6
Silvia Lucia Cristea, , op. cit., pag 319;
7
Stanciu D. Carpenaru, op. cit., pag 612.

6
 Cecul se deosebeste de cambie prin:8
• raportul juridic existent intre tras si tragator, poarta denumirea de provizion sau
disponibil la cec si consta intr-un contract incheiat intre tragator si banca unde se
constituie acel disponibil, fie sub forma unui disponibil banesc, fie ca urmare a unei
deschideri de credit;
• cecul nu poate fi emis decat in limita sumei constituita ca provizion;
• la cec trasul nu poate fi decat o banca;
• numarul de conditii obligatorii este mai redus la cec;
• cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, spre deosebire de cambie;
• in timp ce cambia urmeaza a fi acceptata de tras, cecul nu poate fi acceptat, chiar
daca ar exista o mentiune de acceptare inscrisa pe titlu, aceasta se considera nescrisa;
• se plateste la prezentare;
• beneficiarul cecului are la dispozitie doar actiunea de regres contra girantilor,
emitentului si celorlalti din aceeasi categorie, in timp ce posesorul cambiei poate
actiona impotriva acceptantului si avalistilor sai sau impotriva debitorilor de regres.
Cecul este incompatibil cu actiunea directa, contra acceptantului pentru motivul ca
trasul(banaca), lipsind obligatia acceptarii, nu are calitatea de debitor cambial.
Cecul este utilizat in prezent din ce in ce mai rar, mai intai pentru ca exista
modalitatea mult mai simpla a ordinului de plata(in cazul caruia operatorul bancar
verifica daca exista in cont disponibil si numai in caz afirmativ il accepta la plata) si
cardul bancar. Cecul mai presupune si anumite inconveniente si anume, existenta
diponibilului in cont. In sens contrar emitentul este pasibil de pedepse pt emiterea de
cecuri fara acoperire.
Conosamentul (polita de incarcare) este inscrisul eliberat de comandantul
sau armatorul navetei cu care se transporta marfurile, care atesta incarcarea marfurilor
pentru a fi transportate si dovada de primire a acestora la transport. Posesorul legitim al
inscrisului este considerat proprietarul marfurilor.
Functiile conosamentului:
 conosamentul este o adeverinta semnata de caraus sau de un imputernicit al sau si
eliberat expeditorului pentru a face dovada ca marfurile pe care acesta le descrie au

8
Silvia Lucia Cristea, , op. cit., pag 320.

7
 fost incarcate pe un anumit vas cu o anumita destinatie sau au fost incredintate
armatorului in vederea transportului;
 conosamentul inseamna dovada existentei contractului de transport;
 conosamentul este un titlu reprezentativ al marfurilor care se transporta pe nava
respectiva.
Conosamentul se intocmeste in trei exemplare: un exemplar insoteste marfa pe tot
parcursul transportului, unul revine expeditorului marfii, iar al treilea apartine
importatorului pentru introducere lui in banca si efectuarea platii.
Recipisa de depozit ete un inscris care confera titularului dreptul de
proprietate asupra marfurilor dpozitate in magazii specializate(docuri, antrepozite etc.).
Warantul este inscrisul care confera calitatea de titular al unui drept de garantie
reala mobiliara asupra marfurilor depozitate.
Scrisoare de trasura este un document in baza caruia se face transportul de
marfuri pe cale ferata.
Scrisoarea de trasura serveste:
- pentru insotirea transportului de marfuri de la statia de predare pana la statia de
destinatie;
- ca dovada pentru predator de prezentare si prelucrare a marfurilor pentru a fi expediate;
- ca aviz si adeverinta de primire de catre destinatar, ce se pastreaza in arhiva statiei de
destinatie;
- ca act de taxare a transportului efectuat si de inregistrare in evidenta.
Biletul de banca este titlul de credit emis si pus in circulatie de banca de
emisiune, care exprima obligatia acesteia de a-l converti la cererea si prezentarea
detinatorului. Mai poate fi definit ca mijloc de plata pus in circulatie sub forma de
bancnote, titluri de credit (cambii, cecuri etc.) emise de catre bancile de emisiune pe baza
functiei banilor ca mijloc de plata.
Bonul de tezaur este titlul de credit emis de stat in vederea atragerii unor
resurse suplimentare pe termen scurt(pana la 1 an) necesare unor cheltuieli bugetare ce nu
suporta intarziere. Statul se imprumuta, dobandind calitatea de debitor fata de persoanele
fizice si juridice care cumprara bonurile de tezaur. Aceste instrumente financiare sunt
purtatoare de dobanda, sunt transmisibile si pot fi scontate.

8
 Marcile postale (timbre postale)
Inainte de aparitia marcii postale, costurile livrarii scrisorilor erau achitate de
destinatar. Realizarea primelor marci postale a revolutionat serviciile postale deoarece
functia de baza a timbrelor o reprezinta plata in avans a unui serviciu postal. De-a lungul
timpului, aceasta functie s-a diversificat, dar se bazeaza pe acelasi principiu.
Marcile postale indeplinesc trei roluri principale: chitanta cu o anumita valoare
pentru o plata in avans a unui serviciu postal, mijloc de celebrare si promovare a
patrimoniului national si piesa de colectie.
Acţiunile sunt titluri reprezentative ale contribuţiei asociaţilor, constituind
fracţiuni ale capitalului social, care conferă posesorilor calitatea de acţionar.
Aceste înscrisuri dau titularului anumite drepturi: dreptul la dividende, dreptul la
vot in adunarea generala, dreptul la restituirea valorii nominale, in caz de lichidare a
societatii etc. Acţiunile sunt titluri de credit negociabile, care circula in conditiile legii.
Obligaţiunile sunt inscrisuri emise de o societate comerciala in schimbul
sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa
aceste sume si de a plati dobanzile aferente.
Titularii inscrisurilor sunt creditori ai societatii si, in aceasta calitate au dreptul la
restituirea sumei datorate la scadenta si la plata dobanzilor cuvenite.

9
 Bibliografie:
 Silvia Lucia Cristea – Dreptul afacerilor: pentru învatamântul superior
economic, Editura Universitara, Bucuresti, 2008;
 Ioan Schiau – Drept Comercial, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009;
 Gheorghe Piperea – Drept comercial, volumul II, Editura C.H.Beck,
Bucuresti, 2009;
 Stanciu D. Carpenaru – Drept Comercial Roman, Editia a 8-a revazuta si
adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008;

Site-uri accesate:
o www.cdep.ro;
o www.romfilatelia.ro;
o www.euroavocatura.ro;

Legislatie:
LEGEA nr.58 din 1 mai 1934 - Cambia şi biletul la ordin(M.Of. nr. 100/1 mai.
1934);
LEGEA nr.59 din 1 mai 1934 asupra Cecului (M.Of. nr. 100/1 mai. 1934);
LEGE nr.31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale (republicata in
M.Of. nr. 1066/17 noi. 2004);

10
11