Rezumatul

Tezei de doctorat intitulată

“PIAŢA PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE ÎN ROMÂNIA”
elaborată de doctorandul IONESCU (BIGIOI) Diana-Ştefania

1
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 : ISTORICUL ŞI IMPORTANŢA PÂINII
1.1 ISTORIA PÂINII
1.2 IMPORTANŢA PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE ÎN ALIMENTAŢIA
OMULUI
1.3 EVOLUŢIA INDUSTRIEI DE PANIFICAŢIE ÎN ROMÂNIA
CAPITOLUL 2 : PIAŢA – ABORDARE TEORETICĂ ŞI METODOLOGICĂ
2.1 CONCEPTUL DE PIAŢĂ
2.2 PARTICULARITĂŢILE PIEŢEI PRODUSELOR AGROALIMENTARE
2.3 CEREREA
2.4 OFERTA
2.5 PREŢUL
CAPITOLUL 3 : PIAŢA CEREALELOR ÎN ROMÂNIA, UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI PE
PLAN MONDIAL
3.1 CONSIDERENTE CU PRIVIRE LA CEREREA ŞI OFERTA DE PRODUSE
AGRICOLE ŞI ALIMENTARE
3.2 IMPORTANŢA GRÂULUI
3.3 PIAŢA CEREALELOR ÎN ROMÂNIA
3.4 PIAŢA CEREALELOR ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI PE PLAN MONDIAL
3.5 ORGANIZAREA COMUNĂ A PIEŢEI CEREALELOR
3.6 CONCLUZII
CAPITOLUL 4 : STUDIUL COMPARATIV AL PIEŢEI PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE
ÎN ROMÂNIA ŞI IRLANDA
4.1 PIAŢA PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE ÎN ROMÂNIA
4.2 INDUSTRIA DE PANIFICAŢIE
4.3 PREŢUL PÂINII
4.4 CEREREA ŞI CORELAŢIA VENITURI - CONSUM
4.5 OFERTA
4.6 CONCURENŢA
4.7 CONCLUZII

2
CAPITOLUL 5 : REPROIECTAREA PIEŢEI PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE ÎN
ROMÂNIA, ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
5.1 STUDIU PRIVIND POTENŢIALUL PIEŢEI PRODUSELOR DE
PANIFICAŢIE, ÎN ROMÂNIA
5.2 REGLEMENTĂRI PRIVIND CALITATEA ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ
5.3 CONCLUZII
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
ANEXA 1 - PREŢURILE
ANEXA 2 - CEREREA
ANEXA 3 –STUDIUL DE PIAŢĂ
LISTA TABELELOR
LISTA FIGURILOR

3
CUVINTE CHEIE
În lucrarea de faţă au fost utilizate numeroase definiţii, în mare parte luate din Dicţionare
Economice, Recensământul Producţiei Industriale, de la Institutul Naţional de Statistică etc.
Pieţe agricole şi alimentare - se referă la spaţiul economic în care participă ofertanţii şi
consumatorii, pentru obţinerea celui mai bun preţ pentru ambele părţi.
Pieţe agricole - se situează între exploataţiile agricole şi întreprinderile de colectare (cooperativă
sau comerciant) şi industria de prelucrare.
Pieţe alimentare şi de consum - se situează în aval de industria alimentară şi includ angrosiştii şi
detailiştii (marea distribuţie).
Preţ de echilibru - reprezintă preţul la care cantitatea cerută/solicitată egalează cantitatea de bun
oferită.
Produs - bun material destinat consumului sau utilizării finale individuale sau colective.
Diferenţiere a produselor - tehnică specifică în atribuirea anumitor trăsături caracteristice
produselor firmei, astfel încât acestora să li se confere o imagine distinctă care să le deosebească
de produsele concurenţei şi care să-i atragă pe consumatori.
Cerere - cantitatea de bunuri şi servicii pe care cumpărătorii sunt dispuşi să o cumpere, la un
moment dat, de pe piaţă, în scopul satisfacerii nevoilor de consum.
Ofertă - cantitatea de bun sau serviciu pe care un producător este dispus să o ofere spre vânzare,
în scopul obţinerii unui anumit preţ.
Cerere şi Ofertă - instrumente economice ale economiei de piaţă prin care concurenţa stabileşte
ce produs sau serviciu oferit pe piaţă este acceptat sau nu de către aceasta, fenomen care reglează
întreaga activitate economică a societăţii.
Elasticitate - raport care arată o relaţie între variaţia relativă a două mărimi economice (cerere-
preţ, ofertă-preţ, cheltuieli-venituri)
Cumpărătorii - sunt reprezentaţi de utilizatori, în cazul consumului productiv, şi de consumatorii
individuali, în cazul consumului final
Chestionar - instrument folosit în cercetările de marketing pentru colectarea de date primare,
care constă dintr-un set de întrebări deschise/închise la care subiecţii urmează să răspundă.
Întreprindere - reprezintă o unitate organizaţională ce produce bunuri şi servicii, care beneficiază
de un anumit grad de autonomie în luarea deciziilor, în special în alocarea resurselor curente. O
întreprindere poate fi o unitate legală de bază.
Unitate locală - se referă la toate unităţile locale angajate în activitatea industrială, care are, în
medie, trei sau mai multe persoane angajate de-a lungul anului.
Persoanele angajate - se referă la proprietari, directori şi membri de familie ce lucrează în
afacere împreună.

4
O gospodărie (household) - este definită ca o persoană sau grup de persoane care în mod obişnuit
trăiesc în aceeaşi locuinţă şi împart aceleaşi bunuri.
Plăţile şi salariile (wages &salaries) - sunt definite ca suma brută plătită înainte de deducerea
taxelor pe venit, contribuţia angajatului la asigurările sociale etc.
Alte costuri ale muncii - incluzând contribuţia angajatului la asistenţa socială, pensionare,
cheltuieli sociale, costuri de pregătire etc.
Cifra de afaceri ( turnover) - reprezintă suma unei afaceri, de obicei exprimată în termeni ai
venitului brut, tranzacţionată de-a lungul unei perioade de timp.
Valoare brută adăugată - reprezintă valoarea producţiei, mai puţin consumul intermediar.
Producţia brută - reprezintă valoarea netă de vânzare a tuturor bunurilor produse într-un an, fie
că sunt vândute sau nu, care include costurile de producţie şi eventualele cheltuieli adiţionale.
Intrările industriale - cuprind costurile (excluzand TVA) materiilor industriale, serviciilor
industriale, combustibil şi energie, utilizate în realizarea produsului final.
Producţia netă - este diferenţa dintre producţia brută şi intrările industriale.
Restul de produţie netă (reminder of net output) - este diferenţa dintre producţia netă şi plăţi,
respectiv salarii. Este fondul din care sunt plătite dividendele, deprecierea, costurile muncii
(altele decât plăţi şi salarii), dobânda, taxele şi alte cheltuieli.
Analiza sectorului irlandez foloseşte ca interpretare numărul de întreprinderi şi nu cel al
unităţilor locale industriale (a se vedea definiţia de mai sus).

5
SINTEZE ALE PĂRŢILOR PRINCIPALE ALE LUCRĂRII
Scopul principal al acestei lucrări a constat în prezentarea, analiza si identificarea potenţialului
pieţei produselor de panificaţie din România. Această lucrare are intenţia de a fi cât se poate de
detaliată, scrisă într-un mod clar, concis şi uşor de înteles pentru toţi acei care doresc să cunoască
îndeaproape acest sector atât de solicitat de o foarte mare parte a populaţiei.
În “INTRODUCERE”, este prezentată pe scurt tematica abordată în această lucrare.
Primul capitol al acestei lucrări, intitulat “ISTORICUL ŞI IMPORTANŢA PÂINII” prezintă o
istorie sumară a pâinii, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, continuând cu importanţa
produselor de panificaţie în alimentaţia omului, subliniind calitatea de aliment de bază al
modelului de consum românesc. De asemenea, este prezentată evoluţia industriei de panificaţie
în România, înainte de anul 1989 şi după anul 1990.
Capitolul al doilea “PIAŢA – ABORDARE TEORETICĂ ŞI METODOLOGICĂ”, este
dedicat analizei teoretice a pieţei şi conceptului de piaţă. Astfel, sunt prezentate aspecte teoretice
ale cererii şi ofertei, precum şi conceptele care stau la baza preţului de echilibru şi a elasticităţii
cererii şi ofertei.
Al treilea capitol al acestei lucrări, intitulat “PIAŢA CEREALELOR ÎN ROMÂNIA,
UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI PE PLAN MONDIAL” este dedicat analizei pieţei cerealelor.
Deoarece produsele de panificaţie sunt obiectul finit al procesării materiilor de bază provenind
din piaţa cerealelor, în acest capitol au fost analizate culturile de grâu şi secară pe plan naţional,
european şi mondial. În acest scop, au fost studiate producţia şi consumul de cereale, precum şi
suprafeţele cultivate în România în comparaţie cu aceiaşi indicatori realizaţi în Uniunea
Europeană şi pe plan mondial.
În România, producţia de grâu are o pondere între 22,2% şi 42,9% în perioada analizată, cu o
medie de 33,5%. În Uniunea Europeană, producţia de grâu înregistrează un procent de
aproximativ 43% din totalul producţiei cerealiere, diferenţa de 57% fiind atribuită categoriei
„alte cereale”. Pe plan mondial, producţia de grâu deţine un procent mediu de 40% în producţia
totală de cereale.
În România, din punct de vedere al suprafeţelor cultivate, grâul şi secara deţin un procent mediu
de aproximativ 36,6% în totalul suprafeţelor cerealiere. În Uniunea Europeană sunt alocate în
medie aproximativ 30% pentru suprafaţa cultivată cu grâu din suprafaţa totală, în timp ce pe plan
mondial ponderea suprafeţei cultivate cu grâu şi secară din totalul suprafeţei ocupate cu cereale
este de 40%.
În România, producţia medie de grâu este cuprinsă între 1,8 tone/ha şi 3,2 tone/ha, cu o medie de
2,5 tone/ha. În contrast, în studiul de faţă s-a constatat că producţia în Uniunea Europeană este de
două ori mai mare (5,5 tone/ha) decât cea înregistrată în România. Motivul principal al acestei
discrepanţe nu poate fi decât lipsa de organizare şi aplicare a ultimelor tehnologii de producţie şi
automatizare a proceselor de producţie în agricultură.
O altă diferenţă semnificativă între România şi Uniunea Europeană rezultă prin comparaţia între
evoluţia producţiei medii de cereale din România cu evoluţia producţiei medii de cereale în

6
Uniunea Europeană. Această comparaţie evidenţiează faptul că oscilaţiile prezente în cazul
producţiei medii în Uniunea Europeană sunt de o anvergură mult mai mică decât în România
(având deci un caracter relativ stabil), prezentând o uşoară creştere de-a lungul timpului pentru
toate produsele analizate.
Comparativ cu producţia medie de cereale înregistrată în Uniunea Europeană, producţia medie
de cereale la nivel mondial se situează la jumătatea producţiei europene, mai exact, pentru grâu,
în jurul valorii de 2,5 tone/ha, similar producţiei medii obţinute în România, şi prezentând o
uşoară tendinţă de creştere de-a lungul perioadei analizate.
Tot în acest capitol s-a realizat o analiză a producţiei de cereale obţinută pe fiecare ţară
componentă din Uniunea Europeană. Din rândul ţărilor membre se diferenţiează cu precădere
producţia de cereale înregistrată în Franţa, cu o reprezentare de 24,30% în totalul producţiei de
cereale a Uniunii Europene, urmată de Germania, având o pondere de 17,64% în totalul
producţiei de cereale a Uniunii Europene, fiind urmate pe locul al treilea de Polonia cu o cotă de
10,23%. România prezintă în anul 2004 o producţie totală de cereale de 24403 mii tone, din care
7812,4 mii tone de grâu şi secară. Producţia totală de cereale obţinută în ţara noastră se situează
la un nivel superior producţiei obţinute în Spania, Italia şi Marea Britanie, fiind sensibil mai mică
decât producţia întregistrată în Polonia.
Importurile de grâu ating niveluri semnificative în anii cu recolte slabe, acestea fiind dependente
de condiţiile climatice. Politica de sprijinire a producătorilor de grâu nu a avut efectele scontate,
iar exportul se situează sub potenţialul ţării noastre.
Veniturile producătorilor de grâu sunt nesatisfăcătoare ca urmare a parcelării excesive a
terenurilor, randamentelor la hectar scăzute, a costurilor ridicate datorită input-urilor scumpe,
deficienţelor majore din sistemul de distribuţie şi depozitare, calităţii necorespunzătoare a grâului
produs de unii agenţi economici.
Capitolul patru, “STUDIUL COMPARATIV AL PIEŢEI PRODUSELOR DE
PANIFICAŢIE ÎN ROMÂNIA ŞI IRLANDA”, prezintă sectorul de panificaţie din România,
comparativ cu Irlanda. Analiza este făcută prin prisma dimensiunii sectorului de panificaţie,
preţurilor, concurenţei, cererii şi ofertei. Această analiză este importantă pentru a înţelege toate
aspectele şi variabilele care pot să afecteze piaţa produselor de panificaţie, atât pe plan intern cât
şi la nivel european, precum şi pentru anticiparea pieţei şi nevoilor de consum care pot să apară
în contextul integrării în Uniunea Europeană.
În România, în perioada 1999-2003 cifra de afaceri aferentă industriei prelucrătoare şi-a
menţinut o pondere relativ constantă, de aproximativ 65% din cifra de afaceri (preţuri
comparabile) obţinută în industrie. De asemenea, se poate observa că, cifra de afaceri din
industria alimentară şi-a menţinut un trend constant sub aspectul ponderii în cifra de afaceri
generată de industria prelucrătoare, fiind de aproximativ 22%. Acelaşi trend constant (cca 18%)
l-a avut şi ponderea cifrei de afaceri a industriei de panificaţie în cifra de afaceri a industriei
alimentare. Astfel, dacă în 1999 cifra de afaceri generată din industria de panificaţie se ridica la
10031 miliarde lei, în 2003 cifra de afaceri din industria de panificaţie creşte la 13854 miliarde
lei (preţuri comparabile). Trebuie subliniat faptul că, deşi ponderea industriei de panificaţie în
industria alimentară a rămas constantă, în perioada analizată, cifra de afaceri a industriei de
panificaţie a fost în continuă creştere.

7
În Irlanda, industria prelucrătoare a avut o pondere aproximativ constantă, de 95% în cifra de
afaceri obţinută din industrie în perioada analizată (1991-2002). Cifra de afaceri (în preţuri
comparabile) obţinută din industria alimentară creşte considerabil de la 11755 milioane euro în
1991 la 28026 milioane euro în 2002 (baza este anul 1991). În acelaşi timp, se observă că
ponderea industriei alimentare în industria prelucrătoare scade pe durata perioadei analizate, de
la 40%, în 1991, la 20%, în 2002, indicând o diversificare puternică a industriei prelucrătoare în
Irlanda. Contribuţia cifrei de afaceri din industria de panificaţie în cifra de afaceri obţinută din
industria alimentară, a scăzut de la 50%, cât a fost la începutul perioadei analizate, la 23-24%, în
anul 2002. Acest lucru indică o dezvoltare şi diversificare puternică a industriei alimentare în
Irlanda.
În România, numărul de întreprinderi din sectorul de panificaţie a crescut de la 3378 de
întreprinderi în 1999, reprezentând 31% din numărul de întreprinderi din industria alimentară, la
4017 în anul 2003, reprezentând 37.58% din numărul de întreprinderi din industria alimentară. În
Irlanda, numărul de întreprinderi din sectorul de panificaţie a crescut sensibil de la 142 de
întreprinderi în 2000 la 157 în 2003, semnificând un proces normal pentru o piaţă cu tendinţă
uniformă cum este cea a produselor de panificaţie.
Analiza evoluţiei preţului la pâine în ambele ţări evidenţiează faptul că preţul comparabil la
pâine creşte pentru perioadele analizate. Oscilaţiile de preţ ale pâinii, în ambele ţări par să fie
strâns corelate cu oscilaţiile de preţ ale făinii şi produselor de morărit, indicând faptul că preţul la
pâine se fundamentează pe preţul materiei prime şi mai puţin pe mecanismul de piaţă ( raportul
cerere/ofertă).
Consumul mediu de pâine pe locuitor în România este de aproximativ 330 grame zilnic, adică
aproximativ 120 Kg de pâine pe an. În Irlanda, consumul de pâine pe locuitor se ridică la
aproximativ 139 grame pe zi, adică în jurul a 50 Kg de pâine pe an. Evoluţia consumului de
pâine în perioada studiată are un trend relativ constant în ambele ţări.
În România, se observă că producţia din industria prelucrătoare a avut o pondere relativ
constantă, de cca 80%, în producţia industrială totală, în perioada analizată (1998-2002). De
asemenea şi industria alimentară a avut un trend relativ constant al ponderii în producţia
industriei prelucrătoare, de cca 20%. Din analiza datelor rezultă faptul că în Irlanda producţia
totală de produse de panificaţie a crescut uşor de-a lungul perioadei de timp 2001-2003, indicând
faptul că piaţa irlandeză de produse de panificaţie nu este încă saturată.
Producţia de pâine în România prezintă în linii mari o tendinţă constantă pentru perioada
analizată.
Piaţa produselor de panificaţie este afectată de asemenea de shimbări în obiceiurile de
alimentaţie ale populaţiei. În acest plan putem menţiona tendinţa din ce în ce mai pronunţată de a
renunţa la mâncăruri clasice şi a fi înlocuite de gustări rapide, bazate în principal pe sandwich-uri
şi produse de panificaţie (role şi chifle). De asemenea, numărul gospodăriilor în care ambii
părinţi lucrează cu program întreg este în creştere, ceea ce conduce la renunţarea la prânzuri
clasice, în favoarea luării prânzului la locul de muncă. Acest lucru se traduce într-o tendinţă
pronunţată de vânzare a pâinii specializate pentru sandwich-uri.

8
În capitolul cinci,” REPROIECTAREA PIEŢEI PRODUSELOR DE PANIFICAŢIE ÎN
ROMÂNIA, ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”, este propusă o
reproiectare a pieţei produselor de panificaţie prin prisma rezultatelor analizelor realizate
anterior, pe baza unui studiu de piaţă proiectat şi implementat de către autor, precum şi din
pespectiva integrării României în Uniunea Europeană.
Studiul de piaţă este menit să evidenţieze preferinţele consumatorilor cu privire la consumul de
pâine şi produse de panificaţie. Rezultatele studiului au fost elaborate pe baza datelor extrase din
formularele utilizate şi centralizate într-o bază de date (care este publică şi ataşată acestei lucrări
sub forma unui CD). Ca rezultat al acestui capitol, autorul are un număr de recomandări care
contribuie la reproiectarea pieţei produselor de panificaţie. Aceste recomandări sunt prezentate
pe scurt în continuare.
Pâinea albă rămâne încă preferinţa numărul unu a consumatorilor, astfel că producţia de pâine
albă trebuie susţinută sau chiar intensificată. Deşi consumul de pâine albă este pronunţat în
prezent, consumul de pâine neagră este într-o contiună creştere, prin urmare pâinea neagră poate
să fie de asemenea un produs principal pe lista producătorilor. Succesul pâinii negre pe piaţa
românească poate să fie într-o oarecare măsură influenţat printr-o campanie de „educare” a
consumatorului, care în momentul de faţă are concepţia greşită că pâinea neagră este „pâinea
săracului” (această teorie fiind întărită de rezultatele studiului efectuat, prin care majoritatea
consumatorilor preferă pâinea albă, excepţia constituind-o preferinţele îndreptate către pâinea
neagră ale consumatorilor care au absolvit o facultate). Astfel, efectele favorabile ale
consumului de pâine neagră asupra sănătăţii trebuie mediatizate prin metode de marketing.
Consumatorii români nu par să pună prea mult preţ pe felul în care pâinea este ambalată şi
prezentată, dar pun un accent deosebit pe gustul pâinii. În acest sens, producătorii de pâine
trebuie să urmărească şi să aibe în vedere şi orientarea către sortimentele de pâine ambalată şi
feliată, accesibile ca preţ pentru toate categoriile sociale, care asigură conservarea gustului dar şi
îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare.
Pâinea străină nu este o ameninţare la adresa pâinii româneşti (o proporţie de 90% din
consumatori preferă pâinea românească). Pâinea străină, deşi aparent este cumpărată în absenţa
pâinii româneşti, este catalogată de aproape jumătate din persoanele intervievate ca fiind bună la
gust, iar de cealaltă jumătate ca fiind neplăcută.
Pâinea pare sa fie cumpărată de majoritatea consumatorilor, de la magazinul alimentar sau
supermarket (în proporţie de 46%, respectiv 23,5%) împreună cu produsele alimentare curente.
Acest lucru sugerează faptul că producătorii de pâine pot să livreze cu success pâinea acestor
magazine alimentare şi supermaket-uri, împreună cu produsele alimentare curente.
Calitatea pâinii reprezintă un criteriu important pe care se bazează decizia de cumpărare a
consumatorilor. Astfel, 68% din consumatorii intervievaţi optează pentru calitate, în timp ce
pentru restul calitatea nu este atât de importantă.
Fabricarea propriei pâini cu ajutorul roboţilor de bucătărie specializaţi prezintă interes în mod
special pentru populaţia de la oraş, şi mai puţin interes pentru populaţia de la sat. Acest lucru
poate deschide anumite nişe în producerea şi comercializarea unor astfel de echipamente.

9
Obiectivul fundamental în restructurarea şi diversificarea producţiei şi comercializării în
industria de panificaţie îl constituie crearea unei economii de piaţă funcţionale, compatibilă cu
principiile, normele, mecanismele şi politicile Uniunii Europene.
În viitor, principalele orientări strategice ale întreprinderilor din industria de panificaţie din
România sunt concepute astfel încât produsele de panificaţie fabricate să îndeplinească
exigenţele consumatorilor pe piaţa internă şi cerinţele de calitate impuse de normele Uniunii
Europene, pentru a face faţă concurenţei pe piaţa globalizată.
În capitolul “CONCLUZIILE LUCRARII ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE” autorul
prezintă pe scurt concluziile lucrării. Lucrarea continuă cu un capitol “CUVINTE CHEIE”
dedicat în întregime explicării cuvintelor cheie folosite de-a lungul lucrării. În continuare este
prezentată o lista bibliografică, în capitolul “BIBLIOGRAFIE”, urmat de către un capitol numit
“ANEXE”. Lucrarea se încheie cu “LISTA TABELELOR” şi “LISTA FIGURILOR”.

10
CURRICULUM VITAE
1. Detalii Personale
Nume: Diana Bigioi Mobil: +353-86-3840532
Adresa de Acasă: 57 Sceillg Ard, Headford E-Mail: diana@fotonation.com
Road, Galway,Ireland
Adresa de Contact: 57 Sceillg Ard, Headford Data Naşterii: 17/04/72
Road, Galway, Ireland
Statut: Căsătorită, doi copii
2. Acreditari Profesionale
Studii: • Economist [Academia de Studii Economice, Facultatea Economia şi Gestiunea Producţiei
Agricole şi Alimentare, Secţia Economia Producţiei Alimentare, Bucureşti, România];
• Master în Managementul Producţiei Agricole [Academia de Studii Economice, Facultatea
Economiea şi Gestiunea Producţiei Agricole şi Alimentare, Secţia Economia Producţiei
Alimentare, Bucureşti, România];
• M.Econ.Sc. (Economics) , [National University of Ireland, Galway]
• IATI [Institute of Accounting Technicians in Ireland]
• Studii Avansate în Managementul de Resurse Umane, [National University of Ireland, Galway]
Detalii: Master în Ştiinţe Economice:
"Piaţa Grâului în România”, obţinut în 1997 la Academia de Studii Economice, Facultatea Economia şi
Gestiunea Productiei Agricole şi Alimentare, Secţia Economia Producţiei Alimentare, Bucureşti,
România;
Îndrumător: Prof.univ. dr. Letiţia Zahiu, ASE Bucureşti
Master in Economie:
"An analysis of the bakery sector in Ireland ", obţinut în 2001, National University of Ireland,
Galway, Ireland
Îndrumător: Dr. Michael Keane, NUI, Galway, Ireland.
3. Calificative
• Experienţă de lucru cu Microsoft Office (Microsoft • Experienţă de lucru în universitate şi în industrie
Word, Microsoft Excel) şi scule de access Internet • Cunoştinţe ale sistemelor de contabilitate anglo-
(Internet Explorer and Outlook Express) saxone (Irlandeze şi britanice)
• Experienţă de lucru cu “Sage” şi “Quickbooks” – • Experienţă de lucru cu Callsoft – packet de
packete de contabilitate anglo-saxonă. salarizare
4. Experienţă de Lucru
Perioada Rolul Compania Sarcini
02/04-present Manager cu FotoNation Ireland Ltd • Managementul resurselor umane pe întreaga companie
resurse umane în firmele reprezentative din US, Irelanda, Romania,
Israel
• Salarizare, pensii, asigurări medicale
• Procurări de materii prime şi materiale pentru
proiectele în curs de desfăşurare
• Angajări de personal
• Controlul banilor de călătorii şi cheltuieli de protocol
08/02-02/04 Contabil FotoNation Ireland Ltd • Controlul facturilor şi încasărilor de la clienţi
• Plata salariilor
12/01-07/02 Asistent Contabil Galway Ryan Hotel • Controlul banilor încasaţi de la clienţi
• Diverse proiecte de contabilitate
9/01-12/01 Practică în Galway Ryan Hotel • Lucru cu diverse operaţiuni de contabilitate
contabilitiate

11
9/00 -9/01 Masterand in N U I Galway • Studii de zi cu zi
NUIG • Corectare de lucrări de laborator pentru diverse cadre
didactice din departamentul de Economie (în special
pentru departamentul de matematică economică)
9/97 – 5/00 Asistent Universitatea “Spiru • Seminarii de contabilitate pentru prof.univ. dr.
Haret”, Bucureţti, Văduva Ion
România
9/96 – 9/97 Preparator Universitatea “Spiru • Seminarii de contabiliate şi management pentru
Haret”, Bucureşti, prof.dr. Văduva Ion şi prof.univ.dr. Letiţia Zahiu
România
5. Referinte
Turlough Rafferty Dr. Peter Corcoran
General Manager, Fotonation Ireland Ltd Senior Lecturer
Fotonation Ireland Ltd National Univesity of Ireland, Galway
e-mail:turlough@fotonation.com pcor@wuzwuz.nuigalway.ie

12