Professional Documents
Culture Documents
PROIECT DE ABSOLVIRE
Indrumator,
Asistent medical
Bitic daniela Cursant,
Sanduleanu Ramona Cristina
IASI
2010
INGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITA ACUTA
ARGUMENT
CUPRINS
Argument
Definitie
Etiologie
Factori de risc
Etiopatogenie
Tablou clinic
Simpotomatologie
Diagnostic
Evolutie
Profilaxie
Tratament
Bibliografie
CAP. I – Notiuni de anatomie si fiziologie
- jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon.
rolul lui este de a absorbi substantele nutritive
- ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor
rezultaţi în urma digestiei.
- cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De
cecum este ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală.
3. Organe anexe :
- glandele salivare
o sublinguale
o submandibulare
o parotide
. Functionare
Dimensiuni
- lungime totala : 25 cm
- diametrul anteroposterior: 8 cm
Pozitionare
Structura
1. Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din
trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.
-parasimpatica
- fragmentarea alimentelor
- facilitarea deglutitiei
- digestiv
- in vorbirea articulate
- excretor
_2__Digestia gastrica
a) secretia pancreatica
b ) secretia biliara
b) secretia intestinala
↓→peristaltice
Capitolul II
Gastrita acuta
Etiologie
- Agentii infectiosi
- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±-
hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch;
Treponema pallidum.
- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.
- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.
- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania
etc.
- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.
- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.
- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).
- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente)
manifestate prin reflux duodenal-gastric.
- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).
- Hipertensiunea portala ;
-intoxicatii alimentare
Factorii de risc
- alimentarea haotica si irationala;
- vârsta peste 60 ani;
- fumatul;
- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;
- factorii profesionali nocivi;
- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;
- hipovolemie;
- hipoxie (în starile de soc, combustii);
- insuficienta renala.
Etiopatogenie
Tabloul clinic
Simptomatologie
Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.
Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie,
inapetenta si chiar repulsia pentru mancare.
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia
brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare.
Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din
bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei
hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central-
nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa
imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care
le poate avea sarcina in primele saptamani.
Evolutie
Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.
Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.
Tratament profilatic
Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.
Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se
manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de
timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese
echilibrate pe zi.
Tratament medical
Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul
dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta,
musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce
piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase;
ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta,
perisoare in aburi, budinci.
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru
evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese
umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de
deshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau
solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile mai
grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.
CAPITOLUL III
Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari
clinice si paraclinice
Examene de laborator
Formula leucocitară
• neutrofile =60–70%
• bazofile =0,5–1%
• eozinofile =1–4%
• monocite =5–8%
• limfocite =20–27%
Colesterolul
Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar
si zona geografica.
Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea
evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.
- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,
tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii
dezinfectante – alcool 90, pernite si musama
Executie:
Accidente si interventii
- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul venei
- glucoza
Executie:
- se recoltează prima urină de dimineaţă sau după cel puţin patru ore de la
micţiunea anterioară;
Executie:
CAPITOLUL IV
Internarea
Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului,
biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de
asigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul
de internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor
si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenirea
masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va
merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu
foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va
informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie
sanitara.
Asigurarea igienei
Alimentatia bolnavului
Alimente permise
Carne – sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata
pe gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat
sau la conserva
Oua – cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei
Produse lactate – lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca
sau de oaie)
Paine alba – de grau sau de secara, eventual veche de o zi
Cereale – gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti
Legume – de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci,
spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!)
Fructe – fierte sau conservate si banane coapte
Grasimi – unt proaspat, ulei (50 – 60 grame/zi)
Alimente interzise
Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza
in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta
persoanei:
» supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata
» pestele gras, afumat sau marinat
» mezelurile
» ouale prajite
» branzeturile fermentate, sarate, afumate
» alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele
crude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap,
ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii
» fructele cu coaja si cele care contin seminte – in special strugurii
» fructele uscate: smochine, stafide, curmale,
» condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi
» grasimi: untura, slanina, maioneza
Administrarea tratamentului
Prevenirea gastritei
CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor
Cazul 1
• Nume si prenume: B.M.
• Vârstă: 62 ani
• Sexul: Feminin
• Stare civilă: căsătorită
• Religie: ortodoxă
• Naţionalitate: română
• Ocupaţia: pensionară
• Greutate: 71 kg
• Înălţime: 1,68 m
• Data internării: 10.03.2010
Anamneza
Facies: normal
hidratare cu ser
fiziologic si ser
glucozat 1500 ml.
Balonare Sa prezinte un Efectuarea de Balonare
tranzit intestinal masaj usor la diminuata, tranzit
normal nivelul intestinal incetinit
abdomenului,
administrea
medicamentelor
prescrise de medic
Ameteli Sa prezinte o buna Repaus la pat cu Pacienta nu mai
postura administrarea ameteste
tratamentului
prescris de medic
Durere Combaterea si Administrarea de Diminuarea
diminuarea ei antalgice la durerii
cererea medicului,
aszarea in pozitie
antalgica pentru
diminuarea durerii
Cazul 2
• Nume si prenume: S. A.
• Vârstă: 49 ani
• Sexul: masculuin
• Naţionalitate: română
• Ocupaţia: salariat
• Greutate: 68 kg
• Înălţime: 1,63 m
Anamneza
tatal- Dz
Tegumente şi mucoase:palide
Facies: palid
Cazul 3
• Nume si prenume: H. I.
• Vârstă: 70 ani
• Sexul: masculuin
• Religie: ortodoxă
• Naţionalitate: română
• Ocupaţia: pensionar
• Greutate: 78 kg
• Înălţime: 1,63 m
Anamneza
Facies: normal
CAPITOLUL VI
BIBLIOGRAFIE
10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., “ Ingrijiri
speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Editura Viaţa
Românească,Bucureşti, 2008