Testul OZERETSKE-GUILLMAtN

Obiectiv şi scop:
Proba vizează comportamente esenţiale ale
vieţii motrice sub cete patru aspecte ale ei:
vite
ză; -
forţă;
îndemânare; «
rezistenţă - pe coordonatele:
C.D.M. - coordonare dinamică a
mâinilor; C.D.G. - coordonare
dinamică generală; E -
echilibru; R - rapiditate; Or. Sp.
- orientare spaţială.
Datele obţinute vor contribui ia precizarea unor
indicatori ca: gradul de întârziere psihomotrică;
aspecte lacunare ale motricitatii; precizarea
gradului deficienţei şi încadrarea acesteia;
clarificarea aspectelor în care să se intervină
şi mijloacele cu care să se opereze.
2.1. Coordonarea dinamică a mâinilor

7 ani - Să se facă un cocoloş dintr-o hârtie

subţire (foiţă) de 5x5 cm cu o singură mână,
cu palma întoarsă în jos, fără ajutorul
celeilalte mâini; după un repaus de 15 sec.
aceleaşi exerciţii cu cealaltă mână. -
încercare nereuşită - timp limită depăşit,
cocoloşul nu e destul de compact. - Durata:
15 sec. cu mâna dreaptă, 20 sec. cu mâna
stângă. - Număr de încercări: două pentru
flecare mână.

8 ani - Cu extremitatea degetului mare, se atinge

în maximum de viteză unul după altul
degetele mâinii începând cu degetul mic,
apoi invers (5-4-3-2 şi 2-3-4-5). Aceiaşi
lucru cu cealaltă mână. - încercare
nereuşită: atingerea de mai multe ori a
aceluiaşi deget; atingerea a două degete în
acelaşi timp; timp depăşit. - Durata: 5
secunde. - Număr de încercări: două
pentru fiecare mână.

2.2. Coordonare dinamică generală

 7 ani - Sărituri pe o distanţă de 3 m pe piciorul
stâng, celălalt îndoit din genunchi cu
călcâiul la spate, braţele în lungul corpului.
- După 30 sec. de repaus, acelaşi
exerciţiu cu schimbarea picioarelor. -
încercare nereuşită: îndepărtarea de ia
linia dreaptă cu mai mult de 50 cm;
atingerea solului cu piciorul îndoit; legănări
de braţe. - Numărul încercărilor: două
pentru fiecare picior. - Durată nelimitată.
8 ani - Săritura fără elan peste o sfoară de
40 cm înălţime (aceleaşi condiţii de lucru
ca la proba pentru 5 ani).

2.3. Echilibru
7 ani - Stând ghemuit pe vârful picioarelor (cu
braţele în lateral, genunchii depărtaţi,
călcâiele apropiate, vârfurile depărtate), cu
ochii închişi. - încercare nereuşită: cădere
înainte pe mâini sau înapoi în şezut;
aşezarea călcâielor pe sol; coborârea
braţelor, deschiderea ochilor. De trei ori. -
Durata: 10 sec. - Număr de încercări: trei.

8 ani - Stând cu ochii deschişi, mâinile la spate,

ridicarea pe vârful picioarelor şi aplecarea
trunchiului în unghi drept, picioarele întinse. -
încercare nereuşită: îndoirea genunchilor
mai mult de două ori; pierderea echilibrului
cu deplasare; atingerea solului cu călcâiele. -
Durata: 10 sec. - Număr de încercări: două.

2.4. Rapiditate
Materiale: - O coală de hârtie, pe care se desenează
pătratele cu latura de 1 cm, astfel: 10 pătrăţele în
înălţime şi 25 în lungime;
- 1 creion (destul de lung peniru a putea fi
ţinut comod în
mână de copil);
- 1 cronometru.
I se va da elevului coala de hârtie şi i se va
explica foarte clar că în fiecare pătrăţel va trebui să
tragă câte o liniuţă (orizontală sau verticală) dar cât
mai repede cu putinţă. Nu trebuie să sară peste nici un
pătrăţel, pentru că nu are voie să revină asupra celor
sărite.
I se va repeta insisitent că trebuie să execute
foarte rapid tragerea liniuţelor.
- Durata probei este de 1 minut; se repetă proba
cu cealaită mână, tot 1 minut.
 Pe parcursul probei, elevul va fi încurajat să
lucreze cât mai repede. Daca explicaţia nu a fost
respectată, întrerupe proba şi se reia
de la început. (Deci, se poate repeta de două oriţ. în
timpul probei se va nota: slaba coordonare motrică,
instabilitatea, impulsivitatea,
conştiinciozitatea, neliniştea.
Tabel cu corespondentul (în
medie) vârstei
controlate
Vârsta Nr. de liniuţe
_____________________(cel mai bun cu ambele mâini)___
6 ani 57
7 ani 74
8 ani 91
9 ani 100
10 ani 107
11 ani 115

3. Proba de lateralitate HARRIS

Sursă: Testul Harris se găseşte în lucrarea

"Education psycho motrice et arrieration mentale?
(application aux differents types d'inadaptation) par
Louis Picq, Pierre Vayer, Doin Editeurs, 8 Place de
I'Odeon, Paris 6-e 1972.
Obiectiv şl scop: Testul Harris vizează dominanta
laterală pe coordonatele:
O - ochi;
M - mână;
P - picior
Datele obţinute în urma aplicării testului contribuie
ia stabilirea tipului de lateralitate şi pe baza lor se pot
elabora programe corective corespunzătoare.

Testul Harris (asupra dominantei

laterale) I. De mimat următoarele
acţiuni:
a) aruncarea unei mingi;
b) întoarcerea deşteptătorului;
c) răsucirea unei chei;
d) perierea dinţilor;
e) pieptănatul părului;
f) întoarcerea butonului de închidere a uşii;
g) ştergerea nasului;
h) tăierea cu foarfecele;
i) tăierea cu un cuţit;
j) scrisul;
Sfaturi
Copilul este în picioare fără obiecte în mână.
"Fă gestul (acţiunile indicate a-j) ca să ne distrăm,
fă ceea ce îţi
spun"
 e notat
Ce mână a folosit
copilui D - pentru
dreapta S - pentru
stânga 2 - pentru
ambele mâini
II. Dominanta ochilor
1. cartea;
2. telescop;
3. puşcă jucărie.
laterial:
- Carton 25 cm x 15 cm, găurit în centru cu un
orificiu de 0,5 |cm în diametru,
"la cartonul şi priveşte prin orificiu"
Demonstraţie: cartonul este ţinut cu braţul
întins şi apropiat | progresiv de obraz. 'Fă la fer.
Telescop (tub lung de carton)
"Ştii le ce serveşte un telescop? Ca să privim
departe"
Demonstraţie: "Uite, priveşte acolo ... (de
precizat un obiect aşezat la distanţă)
- Puşca jucărie
"Vânătorul ţinteşte uitându-se cu un ochi. Fă
ca vânătorul, ţinteşte. Arată o ţintă şi ţinteşte"
Notare: după fiecare probă, de notat ochiul
folosit: D - pentru dreapta S -
pentru stânga 2 - pentru
ambele mâini
III. Dominanta piciorului
1. Şotron
2. Aruncarea mingiei

Sfaturi:
- Şotronul: dăm copilului un obiect plat de
dimensiuni mici
(de ex.: o cutie cu chibrituri, o bucăţică de lemn
etc.)
"Ştii să joci şotron? Se joacă sărind pe un picior
şi împingând obiectur Tu cum faci?
- "Loveşte mingea" (mingea de plastic sau
de cauciuc)
Mingea este aşeazată la 1 m înaintea copilului.
"Trebuie să loveşti mingea ca la fotbal. Hair
Notare după fiecare probă de notat piciorul
foSosit: D - pentru dreapta S -
pentru stânga 2 - pentru ambele
mâini

Formula de lateralitate
Dominanta mâinilor - notarea se face cu o literă mare
sau mică. D: când 10 probe (a-j) sunt efectuate cu
mâna dreaptă d: când probele 7, 8, 9 sunt
 efectuate cu mâna dreaptă S: când 10 probe (a-j)
sunt efectuate cu mâna stângă s: când probele 7,
8, 9 sunt efectuate cu mâna stângă M: toate
celelalte cazuri
Dominanta ochilor
D: dacă răspunsul este cu ochiul drept la 3 probe
d: dacă două răspunsuri din trei este cu dreptul
S: dacă răspunsul este cu ochiul stâng ■
s: dacă două răspunsuri din trei este cu stângul
M: cazurile rare când subiectul priveşte cu
amândoi ochii.
Dominanta piciorului
D: dacă răspunsurile sunt cu dreptul S:
dacă răspunsurile sunt cu stângul M: dacă
un răspuns este cu dreptul iar altul cu
stângul
Se obţin astfel:
Pentru un dreptaci: D.D.D.
Pentru o lateralitate încrucişată D.S.D.
Pentru o lateralitate rău afirmată: d.d.D. sau s.s.D.
Pentru un stângaci: S.S.S.

4. Proba de orientare în spaţiu (dreapta-stânga)

Piaget-Head

7 ani A. Executarea de mişcări la 5/6

comandă orală:
1. Du mâna dreaptă ia urechea
stângă; 2. Du mâna stângă la
ochiul drept; 3. Du mâna
dreaptă la ochiul stâng; 4. Du
mâna stângă la urechea
dreaptă. B. Poziţia a doua
obiecte (două mingi de culori
diferite) 5. Mingea roşie este
la dreapta sau la stânga? 6.
Mingea albastră este la dreapta
sau la stânga?

8 ani • Dreapta sau stânga, 3/3

recunoaştere asupra altei
persoane care stă în faţă 1.
atinge mâna mea stângă 2.
atinge mâna mea dreaptă
Apoi profesorul ţine mingea în
mâna dreaptă. 3. în ce mână
am mingea?

Gândirea: se aplică Proba Raven, "desenul

omuleţului" de noţiuni, comparare, operare,
operaţii cu noţiuni opuse, de integrare a noţiunilor
etc.

ămperamentul
!. Totdeauna sau aproape totdeauna este
supărat, mânios II. Oscilaţii de
dispoziţie, dar cea mai mare
parte a timpului îşi reţine
mânia Iii. Iritabil şi prost
dispus IV. Frecvente izbucniri
de mânie
ocilitatea
I. Doreşte să mulţumească pe cei din
jur şi
este de cele mai multe ori binevoitor
II. Aproape întotdeauna este serviabil
şi
cooperant
III.Frecvent este necooperant, nu
poate fi
antrenat
IV. Refuză activ sä coopereze, devine
agresiv şi
destructiv
eacţia la corecţie
I- Reacţionează rezonabil şi
încearcă să se corecteze
II. Devine anxios şi/sau ţipă
III.Se supără şi lasă să se vadă
aceasta;
sfidează, se închide în tăcere,
grosolan,
strigă, este violent
Sociabilitatea
I. Este deschis aproape cu toat ă lumea şi
răspunde repede
If. Răspunde cu oarecare ezitare, este ata şat numai de puţine
persoane.
III. Este închis în sine, dar este "accesibil"
IV.Solitar, trăieşte în lumea Iui
Atitudinea faţă de adulţi
(alţii decât părinţii) şi faţă de autoritateI.într-adevăr util şi
îndatoritor
II. De cele mai multe ori comportament
satisfăcător deşi uneori este brutal,
provocatoretc.
III. Nesigur şi reacţii imprevizibile, rar comporta
ment iresponsabil
IV. Sfidător, provocator, se place numai pe sine
Maturitatea emoţională
I. Deschis şi prietenos, dar nu cere ăs fie în
relaţie cu ceilalţi
II. Manifestă şi cere prietenie cu ceilalţi
III. Mofturos,gelos, oscilaţii mari de dispoziţie
IV. Evită relaţii afectuoase (chiar ând c Ie
doreşte)
Atitudinea celorlal
ţi copii faţă de el
 I. Popular şi plăcut de cei mai mulţi.
II. Acceptat de ceilalţi, care în general sunt
prietenoşi cu el.
III. Ceilalţi TI iau prea puţin sau deloc Tn seamă
IV. Neplăcut şi respins de cei mai mul ţi copii
Cinstea
I. Poate fi crezut că spune adevărul
II. De cele mai multe ori poate fi crezut
III. Mai mult Iasă frâu liber imaginaţiei decât
minte
IV. Frecvent spune minciuniîn mod conştient
 I Cinstit şi respectă
proprietatea altuia
;; uSe serveşte" din
lucrurile altora şi "uită"
să
îs dea înapoi

\\\, Ocazional
"şterpeleşte" ;'.-.. £s(e
"lung de mână"
..■iiaaţla ''
i. Activ, se străduieşte cu rost, este
dornic de
lucru ii. Doreşte să activeze, dar
trebuie împins în
permanenţă jii. Nu poate să persiste
în activitate, neliniştit,
hiperacttv iV. Inactiv,' încet, aproape
imobil, neeficient,
neajutorat.
oiosirea limbajului
!. Conversează cu uşurinţă,
comentează cu
colegii (chiar dacă are un
handicap de
vorbire). ii. Răspunde la întrebări şi
de bună voie dă
informaţii când i se cer '■M. Cu colegii
vorbeşte monosilabic, nu vorbeşte
cu "autoritate" iV. Cu greu
are o activitate verbală.
 A.C. I este precedat de P (Primary P.A.C. şi urmat de P.A.C. II). Criteriile de
cotare sunt conţinute în manualul P.A.C. va'uarea progresului individual al
copilului de-a lungul anilor se poate ice folosind P.E.l. l (indexul de evaluare a
progresului)