Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Alex

Alex

Ratings: (0)|Views: 174|Likes:
Published by remusicaaaaaa

More info:

Published by: remusicaaaaaa on Sep 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/01/2015

pdf

text

original

 
MIHAI EMINESCU
(15 ianuarie 1850 -15 iunie 1889)
 NATIONAL SI UNIVERSAL IN CREATIAPOETICA EMINESCIANA
Mihai Eminescu
deschide cu “numele lui magic […] toate portilespiritului” (Constantin Noica), intrucat substanta creatiei sta sub semnuleternitatii prin ancorarea sa spirituala atat la traditiile simtirii romanesti, cat si laesentele culturii europene, poetul formandu-se ‘la scoala lui Homer,Shakespeare precum si la aceea a clasicului folclor romanesc’.Mihai Eminescu a realizat o
opera monumentala a traditiilor popularesi culte nationale, ‘depasindu-le prin geniul si munca sa’
(Zoe Dumitrescu-Busulenga).Titu Maiorescu, entuziasmat de inegalabila creatie eminesciana, proroceafaptul ca literatura secolului 20 va debuta sub auspiciile
‘geniului sau’,
deoarece poetul il uimise prin vasta sa cultura nationala si universala, prin memoria saimpresionanta, numindu-l ‘om al timpului modern’.
Cunoscator al culturii si filozofiei orientale indiene,
ale caror creatiile-a citit in original, invatand pentru aceasta singur sanscrita, dar si
al culturii sifilozofiei europene moderne,
Eminescu este ‘insasi structura omului universal’(Mircea Eliade), ‘un poet cu aripi universale’ (Rosa Del Conte), operaimpresionanta fiind un adevarat
act de identitate universala a neamuluiromanesc,
fapt care l-a determinat pe Tudor Vianu sa afirme ca ‘romanii iideleaga lui Eminescu sarcina de a-i reprezenta in fata lumii intregi’.Eminescu s-a format spiritual in
cultul istoriei nationale,
al dragosteineasemuite pentru neamul romanesc, studiindu-i cu pasiune trecutul de glorie,tinand conferinte despre ‘Geniul national’ si ‘Patria romana’, considerand ca‘vertebrele nationalitatii sunt istoria si limba’, iar ‘elementul moral si estetic alculturii isi are izvorul sau principal in literatura nationala’.
Mitul ancestral romanesc
domina permanent mintea si sufletul poetului,folclorul fiind in creatia sa cel mai important izvor de inspiratie, el afirmand cuadmiratie ca ‘o adevarata literatura trainica ‘ nu se poate intemeia decat pe‘graiul viu al poporului nostru,pe traditia, obiceiurile si istoria lui, pe geniul lui’.Poezia eminesciana pastreaza
teme si motive
 
populare
, adaugandu-i noi
 
structuri epice (
‘Calin nebunul’
) sau le prelucreaza innobiland creatia cu ideifilozofice (
‘Revedere’, ‘Ce te legeni’, ‘Lucefarul’
).
Natura eminesciana
recompune sugestiv si simbolistic
spatiul mioriticromanesc
ilustrat de codru si mare (
‘Mai am un singur dor’)
, satul in amurg(
‘Sara pe deal’)
, lacul,crangul, teiul, salcamul (
‘Recedere’, ‘Dorinta’, ‘Lacul’,‘Lacul’, ‘Luceafarul’).
‘Manuirea perfecta a limbii materne’ a facut din Mihai Eminescu unadevarat
intemeietor al limbajului poetic
 prin varietatea mijloacelor expresive, prin sensibilitatea reflexiva, prin viziunea inovatoare si profunda asupra lumii si,in acelasi timp,precursor recunoscut ca atare al celor mai mari poeti aisecolului :Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stanescu. Limbajuleminescian este surprinzator si inegalabil prin
valorificarea lexicului popular,a formelor cu iz arhaic in constructii poetice noi,
ce a uimit prin sintagme siimagini inedite, prin armonie si plasticitate stilistica : ‘Clopotul vechi imple cuglasul lui sara’(
Sara pe deal),
‘Dar ce frumoasa se facu/ Si mandra arz-o focul’(
Lucefarul).Introducerea unor plurale neobisnuite
nu numai pentru vremea aceea,ci si pentru poezia moderna, unele iesite din uz ori inovatii personale facute inspiritul limbii vechi dau originalitate si farmec creatiei eminesciene : ‘furtune’,‘gradine’, ‘aripe’, ‘pasuri’, ‘lunge’, ‘adance’.
Acordurile inedite intre substantive si adjectivele lor
(‘umezimorminte’, ‘pustie ganduri’),
formele inversate ale verbelor (
‘suna-vei’,‘sede-vei’, ‘spune-ti-voi’), precum si
sintaxa afectiva
realizata prin accentuareaanumitor cuvinte puse in ordine ideatica (‘semnelor vremii profet’, ‘cu de-argintaripe albe’) dau poeziei eminesciene substanta, expresivitate si ritm, creand stariemotionale de o cutremuratoare profunzime .Ceea ce i-a impresionat in mod deosebit chiar pe contemporanii lui MihaiEminescu a fost crearea de catre poet a unor 
rime surprinzatoare
realizate inmodalitati foarte diferite de la cuvinte banale (‘incalte/ceruri-nalte’) la inedita potrivire a substantivului cu verbul insotit de pronume cu forma neaccentuata(‘gandul/luminandu-l’, ‘recunoasca-l/dascal’) pana la a rima substantive comunecu cele proprii, adica asa-zisele
rime culte
(‘oaspe/Istaspe’, ‘de-atunci incolo/Apollo’).Mihai Eminescu alterneaza mijloacele de exprimare printr-o ‘expresieintelectualizata’ (T. Vianu) de reverberatie culturala sau filozofica, izvoratedintr-un puternic simt al echilibrului lingvistic : ‘Si in sine impacata stapaneaeterna pace’, ‘Ei doar au stele cu noroc/ Si prigoniri de soarte’. Alteori, poetulsurprinde prin virtuozitati verbale, printr-o intelectualizare superioara a ideilor :‘La-nceput, pe cand fiinta nu era, nici nefiinta’, ‘Cand patruns de sine insusiodihnea cel nepatruns’.Ceea ce a rezultat din acordarea instrumentului lingvistic este
cuvantuleminescian
incarcat de sensibilitate, ce izbuteste sa creeze o limba romaneascasi un univers acustic de o vibratie inconfundabila.
 
Definit ca
« romantic intarziat »
sau cum insusi se caracteriza in poezia
‘Eu nu cred nici in Iehova’ (‘
 Nu ,ma-ntoarceti nici cu clasici,/Nici cu stil curatsi antic,/Toate-mi sunt deopotriva,/Eu raman ce-am fost :romantic’), MihaiEminescu sta alaturi de cei mai mari romantici europeni : Novalis, Heine,Byron, Goethe, fiindu-i specifica
ilustrarea conditiiei nefericite a geniuluiintr-o lume superficiala, meschina, neputincioasa sa inteleaga aspiratiilesale superioare.Victor Hugo,
teoriticianul romantismului european, l-a influientat peEminescu in exprimarea
motivului prabusirilor de lumi,
desi poetul roman nuse rezuma la o maniera descriptiva exterioara, ci ii confera o infinita fortasugestiva care intrece toate antecedentele romantice : « Avem clipa,avem raza,care tot mai tine inca…/ Cum s-o stinge,totul piere,ca o umbra-n intuneric,/ Cacie vis al nefiintei universul cel himeric … ».Exista insa multe laturi in care Eminescu
depaseste radical romantismul
si devine unul dintre exponentii cei mai vii ai ultimei jumatati din veacul trecut.Privit in expresia sa exemplara,poetul romantic se transpune integral intr-o zonaideala, fie ea mitul, ca la Holderlin,fie visul, ca la Novalis, fie fantezia utopista,ca la Shelley, fie aventura spirituala a lui Byron ori, dimpotriva, armonia linistiiinterioare a lui Lamartine. Numeroasele marturii ale poetului demonstreaza
admiratia si respectulfata de limba romana, considerand-o atotputernica peste spiritualitatearomaneasca : « Nu noi suntem stapanii limbii, ci limba e stapana noastra ».
Valoarea natiunii romane consta mai ales in bogatia si forta expresiva a limbiiramane, care este, in viziunea poetului ‘o imparateasa bogata careia multe popoare i-au platit dare in metal pur pe cand ea pare a nu da nimanui nimic […].A o dezbraca de averile pe care, economica si chibzuita le-a adunat mii de ani,insemneaza a o face din imparateasa, cersetoare’. De altfel, el se autodefinesteca fiind ‘sorbit din popor’ si predestinat de a putea trezi la viata spiritualitatearomaneasca autentica, din care si el s-a nascut :
« nu neam trezit noi – s-autrezit secolii din urma noastra si ne-au scuturat din somn ».
MIHAI EMINESCU a patruns in constiinta nationala prin domeniulcultural-artistic si se manifesta sub forma
influentelor in literatura inceputuluide secol,
asa cum prezisese Titu Maiorescu. Sub impactul liricii eminesciene,numerosi poeti scriu sau incearca sa scrie ca Eminescu, ori, dimpotriva, sestraduiesc sa iasa de sub aceasta influienta acaparatoare. Ecourile creatieieminesciene se concretizeaza uneori prin prelucrarea unor texte din poezii siinglobarea lor in alte texte, fie cu alte forme, fie cu alte intentii decat cele din poezia originara, in mod diferit de la un poet la altul. Aceasta
intertextualitate
se manifesta in poezia de dupa Eminescu prin inversarea in textul propriu a unuivers sau a unui fragment de vers eminescian, dar si prin parafrazarea si prelucrarea unor stante bine cunoscute ori prin transferul subtil al unei imaginisau al unui simbol, maniera lirica ce a inovat un ‘curent’ spiritual numit

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->