Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Sf. Ioan Gură de Aur Omilia 3 la Tit

Sf. Ioan Gură de Aur Omilia 3 la Tit

Ratings: (0)|Views: 57|Likes:
Published by Dan Constantin
Din Omilii la Tit. Cu caractere boldate un pasaj puternic anti heliocentrist!
Din Omilii la Tit. Cu caractere boldate un pasaj puternic anti heliocentrist!

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: Dan Constantin on Sep 17, 2010
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/23/2013

pdf

text

original

 
Sf. Ioan Gură de Aur
1
Tit I, 12-14
"Zis-a oarecarele dintre ei, al lor prooroc: „Criteanii pururea-s mincinoşi, rele fiare, pântece zăbavnice.” Mărturia aceasta este adevărată, pentru care lucru mustră pre ei vârtos, ca sănătoşi să fieîntru credinţă, neluând aminte la jidoveştile basme şi la poruncile oamenilor ce urăsc adevărul." 
Există mai multe întrebări aici. În primul rând, cine a spus asta? În al doilea rând, de ce îlcitează Pavel? În al treilea rând, de ce ne aduce el o mărturie care nu e adevărată? Să încercăm unrăspuns plauzibil la acestea, bizuindu-ne pe alte lucruri. Pentru atunci nd Pavel cuvântaatenienilor, pe parcursul discursului el a citat aceste cuvinte:
"Necunoscutului Dumnezeu" 
şi, din nou,
"Pentru că în El trăim şi ne mutăm şi suntem după cum oarecarii dintru ai voştri făcători ziseră:'Pentru că şi dintr-al acestuia neam suntem'." 
(Fapte Apostoli XVII, 23-28) Epimenide a fost cel carea spus acest lucru, el însuşi un cretan, şi este necesar să menţionăm în ce context. Este aşa: Cretanii auun mormânt al lui Zeus cu aceasta inscripţie:
"Aici se află Zan, pe care ei îl numesc Zeus".
Pe bazaacestei inscripţii, poetul batjocorindu-i pe cretani ca mincinoşi, aşa cum o face, introduce atunci, pentrua creşte ridicolul, acest pasaj:„Căci chiar şi un mormânt al tău au făcut,O împărate, care nu mori nicicând ci totdeauna vei fi.”Dacă, atunci, această mărturie este adevărată, observă ce dificultate! Căci dacă poetul aredreptate când spune că ei au minţit presupunând că Zeus ar putea muri, aşa cum spune Apostolul, esteun lucru groaznic! Acum, iubiţilor, fiţi foarte atenţi. Poetul a spus că cretanii au fost mincinoşi pentru
1
Traducere: pr. Dan Bădulescu
1
 
că au spus că Zeus a murit. Apostolul a confirmat mărturia lui: astfel, potrivit Apostolului, Zeus estenemuritor, căci el spune: m
 
ărturia aceasta este adevărată! Ce vom spune atunci? Sau, mai degrabă cumvom rezolva acest lucru? Apostolul nu a spus asta, ci pur şi simplu a aplicat această mărturie la obiceiullor de a mii. Altfel, de ce el nu a mai adăugat,
"Căci chiar şi un mormânt al tău au făcut, Oîmpărate" 
? Aşa că Apostolul nu a spus acest lucru, ci doar că cineva bine a zis:
"Criteanii pururea-smincinoşi".
Dar nu numai de aici suntem încredinţaţi că Zeus nu este Dumnezeu. Suntem în măsură sădovedim acest lucru din multe alte argumente, şi nu din mărturia cretanilor. În plus, el nu a spus că, înacest sens, ei au fost mincinoşi. Nu, ci este mai probabil că au fost înşelaţi şi în această privinţă. Căci eicredeau în alţi dumnezei, şi din această pricină Apostolul îi numeşte mincinoşi.Cât despre întrebarea, de ce citează mărturiile elinilor? Deoarece atunci îi punem cel mai tare înîncurcătură când aducem mărturiile şi acuzaţiile noastre din propriile lor scrieri, atunci când facem dinacestea, care sunt admirate de dânşii ele, pârâşii lor. Din acest motiv, el citează în altă parte acestecuvinte,
"Necunoscutului Dumnezeu" 
.
 
Pentru atenieni, căci ei nu au primit toţi zeii de la început, ci dintimp în timp mai adăugau câţiva, cum erau cei ai hyperboreenilor, cultul lui Pan, şi misterele mari şimici, astfel încât gândind că pe lângă aceştia ar mai putea fi şi un alt dumnezeu pe care nu-l cunoşteau,
 
şi ar fi bine să-l venereze şi pe acela, îi ridicau un altar cu acest înscris:
"Necunoscutului Dumnezeu" 
,ceea ce aproape implică:
"dacă ar putea fi un dumnezeu necunoscut lor".
Prin urmare, el le-a zis: pecare l-aţi recunoscut prin anticipare, pe Acesta vi-L propovăduiesc. Dar aceste cuvinte: "
 Pentru că şidintr-al acestuia neam suntem" 
sunt citate din Aratus, care spusese mai demult,
"Cărările pământului sunt pline de Zeus, marea este plină" 
- şi adaugă: "
 Pentru că şi dintr-al acestuia neam suntem" 
, în caregândesc că arată că suntem de la Dumnezeu. Cum atunci smulge Pavel ceea ce se spune despre Zeus şi-i dă Dumnezeului lumii? El nu a dat lui Dumnezeu ceea ce e al lui Zeus. Dar ceea ce se potriveşte luiDumnezeu, şi nu a fost nici pe bună dreptate, nici corect aplicat lui Zeus, aceasta redă el lui Dumnezeu,de vreme ce numele de Dumnezeu îi aparţine numai Lui, şi nu este cu dreptate dat idolilor.Şi din ce scriitori ar fi trebuit să le citeze? Din prooroci? Ei nu i-ar fi crezut. Cu iudeii nu se pricea din Evanghelii, ci din prooroci. Din acest motiv, spune el,
"Şi m-am făcut jidovilor ca un jidov,ca pre jidovi să dobândesc; Celor de sub lege, ca de sub lege".
(1 Corinteni IX, 20-21) Aşa face şiDumnezeu cu cei trei crai, nu-i călăuzeşte nici prin Înger, nici prin Prooroc, nici prin Apostol, nici prinEvanghelist, dar cum? Printr-o stea. Căci fiind obişnuiţi cu aceasta, El a făcut uz de astfel de mijloace pentru a-i călăuzi. La fel în cazul vacilor care au tras chivotul:
"Şi veţi vedea, de pre calea hotarului luiveţi merge spre Vethsamis, el ne-a făcut nouă răul acesta mare" 
(1 Regi VI, 9), aşa cum au propus profeţii lor. Atunci înseamnă că aceşti profeţi spun adevărul? Nu, dar el îi combate şi îi încurcă dingurile lor. Din nou, în cazul vrăjitoarei, pentru că Saul a crezut în ea, El l-a făcut să audă prin ea ceea ceavea să i se întâmple. Şi atunci de ce a oprit Pavel gura duhului care a spus:
"Aceşti oameni robii lui Dumnezeu celui înalt sunt, carii vestesc nouă cale de mântuire
(Fapte Apostoli XVI, 17)? Si de ce i-aoprit Hristos pe draci de a vorbi de El? În acest caz motivul era acela că se petreceau minuni. Căci aicinu a fost o stea care să-L propovăduiască, ci El însuşi şi nu dracii erau închinaţi, pentru că nu era unchip care vorbea, ce ar fi trebuit să fie oprit. El a îngăduit, de asemenea, lui Balaam să binecuvânteze, şinu l-a oprit. Astfel lucrează El pretutindeni.Şi ce e de mirare? Căci El a îngăduit ca păreri greşite şi nevrednice de El însuşi să îndrăznească,cum ar fi cea după care El a fost mai întâi trup şi apoi S-a făcut văzut. Împotriva căreia spune:
"Duheste Dumnezeu" 
. (Ioan IV, 24) Iarăşi, că i-ar place jertfele, ceea ce este departe de firea Lui. Şi El
 
rosteşte cuvinte potrivnice a ceea ce spus despre El, şi multe lucruri de acest fel. Pentru că El nicăierinu a pus înainte demnitatea Lui, ci întotdeauna ceea ce ne este de folos. Şi dacă un tată nu ia în seamădemnitatea lui proprie, ci vorbeşte uşuratic cu copiii lui, şi numeşte carnea şi băutura nu cu numele lor elineşti, ci prin unele cuvinte copilăreşti şi barbare, cu atât mai mult Dumnezeu. Chiar şi când mustră2
 
El o face cu milostivire, ca atunci când vorbeşte prin proorocul:
"De vor primeni limbile dumnezeiilor?" 
 
(Ieremia II, 11), şi în fiecare parte a Scripturii sunt locuri de milostivire atât în cuvinte şi fapte.Verset 13.
"Pentru care lucru mustră pre ei vârtos, ca sănătoşi să fie întru credinţă." 
Aceasta o spune deoarece ei erau mofturoşi, înşelători şi desfrânaţi. Ei au aceste nenumăratecusururi, şi, deoarece sunt predispuşi la minciună, înşelătorie, lăcomie şi lenevie este de trebuinţă omustrare aspră. Căci astfel de caractere nu vor fi cruţate:
"Pentru care lucru mustră pre ei vârtos" 
. Elvorbeşte aici nu de neamuri, ci de propriul său popor.
"Vârtos" 
. Dă-le, spune el, una care taie adânc.Căci nu se foloseşte aceeaşi metodă cu toţi, ci ei trebuie să fie trataţi în mod diferit, în funcţie decaracteristicile şi dispoziţiile lor diferite. El nu trebuie aici să recurgă la îndemnare. Căci la fel cu celcare tratează cu asprime pe cel blând şi nevinovat îl poate distruge, aşa şi cel care măguleşte pe cel carenecesită asprime, îl face să piară, şi nu-l suferă să-l cârtească.
"Ca sănătoşi să fie întru credinţă." 
Acest lucru este sănătos, de a nu veni cu nimic mincinos, nici străin. Dar dacă cei care suntscrupuloşi la carne nu sunt sănătoşi ci sunt bolnavi şi slabi, pentru că:
"Iară pre cela ce boleşte lacredinţă îl luaţi" 
, spune el
 , "nu întru cercetări de cugete" 
(Romani XIV, 1); ce se poate spune despre ceicare ţin aceleaşi posturi, (cu iudeii,) care ţin zilele de sabat, care frecventează locurile consacrate deaceia? Vorbesc de cele de la Daphne, de ceea ce se numeşte peştera Matroanei, precum şi de aceacâmpie din Cilicia, care se numeşte „a lui Cronos”. Cum sunt aceste sănătoase? Lor le trebuie oscatoalcă mai tare. Atunci de ce nu face la fel cu romanii? Deoarece dispoziţiile lor au fost diferite,aceia aveau un caracter mai nobil.Verset 14.
"Neluând aminte" 
, spune el,
"la jidoveştile basme" 
.Afirmaţiile iudeilor erau basme în două moduri, pentru că erau imitaţii, şi pentru că trecuse cevavreme, pentru că astfel de lucruri devin până la urmă basme. Atunci când un lucru nu ar trebui să fiefăcut, şi fiind fi făcut, este vătămător, este un basm chiar dacă e nefolositor. Aşa cum acelea nu ar trebui să fie considerate, tot aşa nici acestea. Pentru aceasta nu sunt sănătoase. Dacă crezi Credinţa, dece ai adăuga alte lucruri, ca şi cum credinţa nu ar fi de ajuns pentru îndreptăţire? De ce te înrobeşti petine însuţi prin supunerea la lege? Nu ai încredere în ceea ce crezi? Acesta este un semn de cugetnesănătos şi necredincios. Căci cel credincios nu se îndoieşte, dar, evident, un astfel de om o face.Verset 15.
"Toate, drept aceea" 
, spune el,
"curate-s la cei curaţi".
Puteţi vedea că acest lucru este spus cu un anumit scop.
"Iar la cei pângăriţi şi necredincioşi nimic nu e curat." 
Lucrurile, atunci nu sunt curate sau necurate din natura lor, ci din dispoziţia celuia care leîmpărtăşeşte.
"Ci li s-au pângărit lor şi mintea şi conştiinţa." 
Verset 16.
"Pre Dumnezeu mărturisesc a-L şti; iar cu faptele Îl tăgăduiesc, urâţi fiind şineascultători, şi către tot lucrul bun nelămuriţi." 
3

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Nicu liked this
iustinL liked this
gaborovitch liked this
Dan Constantin liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->