Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
curs02_dsis Dinamica structurilor şi inginerie seismică

curs02_dsis Dinamica structurilor şi inginerie seismică

Ratings: (0)|Views: 64|Likes:
Published by Mihaela Ciurel

More info:

Published by: Mihaela Ciurel on Sep 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/16/2011

pdf

text

original

 
Dinamica Structurilor
ş
i Inginerie Seismic
ă
. [Sem. II 2007] http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/dsis/ 
2.
 
Dinamica sistemelor cu un singur grad de libertate dinamic
ă
 
2.1.
 
Ecua
ii de mi
ş
care, formularea problemei, metode de rezolvare
Dinamica structurilor are ca obiectiv determinarea r
ă
spunsului (eforturilor
ş
i deforma
iilor) structurilorsupuse unor înc
ă
rc
ă
ri dinamice. Înc
ă
rcarea dinamic
ă
este o înc
ă
rcare a c
ă
rei m
ă
rime, direc
ie, sens sau punctde aplicare variaz
ă
în timp.
2.1.1.
 
Sisteme cu un singur grad de libertate dinamic
ă 
 
Multe tipuri de structuri inginere
ş
ti pot fi idealizate ca
ş
i structuri relativ simple, care faciliteaz
ă
 determinarea r
ă
spunsului dinamic. Un exemplu este castelul de ap
ă
din Figura 2.1a. Aceast
ă
structur
ă
poatefi schematizat
ă
printr-o mas
ă
 
m
fixat
ă
la cap
ă
tul superior al unei console f 
ă
r
ă
mas
ă
, dar cu rigiditatea
(veziFigura 2.1b), numit pendul inversat. În rela
ie cu aceast
ă
schematizare structural
ă
, dinamica structurilor areca obiectiv determinarea deforma
iilor
ş
i eforturilor în pendulul inversat atunci când asupra masei ac
ioneaz
ă
 o for
ă
dinamic
ă
lateral
ă
(orizontal
ă
), sau când o mi
ş
care seismic
ă
orizontal
ă
induce oscila
ii ale bazeipendulului inversat. Sistemul structural din Figura 2.1b este un sistem cu un singur grad de libertatedinamic
ă
(GLD).
km
 (a) (b)
Figura 2.1. Un castel de ap
ă
(a),http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:Carmel-indiana-water-tower.jpg 
ş
i idealizarea acestuia sub forma unui pendul inversat (b).Num
ă
rul de
grade de libertate dinamic
ă 
(GLD)
necesare într-o analiz
ă
dinamic
ă
a unei structuri estenum
ă
rul de deplas
ă
ri independente necesare pentru definirea pozi
iei deplasate a maselor fa
ă
de pozi
ia lorini
ial
ă
.Pe lâng
ă
castelul de ap
ă
din Figura 2.1a, multe alte tipuri de structuri pot fi idealizate ca
ş
i structuri cu unsingur grad de liberate dinamic
ă
(SGLD). Un exemplu este cadrul parter reprezentat în Figura 2.2, care poatefi idealizat printr-un sistem format din masa
m
concentrat
ă
la nivelul riglei, cadrul f 
ă
r
ă
mas
ă
care ofer
ă
 rigiditate sistemului
ş
i amortizorul care disipeaz
ă
energia de vibra
ie a sistemului. Într-o structur
ă
real
ă
 fiecare element structural (grinda
ş
i stâlpii) contribuie la masa, rigiditatea
ş
i amortizarea structurii. În schemaidealizat
ă
în schimb, fiecare dintre aceste propriet
ă
i este concentrat
ă
într-o component
ă
separat
ă
:componenta de mas
ă
, componenta de rigiditate
ş
i componenta de amortizare.Este de men
ionat faptul c
ă
num
ă
rul de grade de libertate dinamic
ă
este în general diferit de num
ă
rul degrade de libertate static
ă
(gradul de nedeterminare geometric
ă
) folosite la determinarea eforturilor înstructur
ă
prin metoda deplas
ă
rilor (o problem
ă
de static
ă
). Astfel, cadrul din Figura 2.2 are un singur grad de
 
2. Dinamica sistemelor cu un singur grad de libertate dinamic
ă
 19
libertate dinamic
ă
(deplasarea lateral
ă
a masei concentrate la nivelul acoperi
ş
ului), în schimb gradul denedeterminare static
ă
este egal cu trei (dou
ă
rotiri de noduri
ş
i o deplasare lateral
ă
).Figura 2.2. Un sistem cu un singur grad de libertate dinamic
ă
sub ac
iunea unei for
e dinamice
 p(t)
(a);
ş
i aunei mi
ş
c
ă
ri seismice la baza structurii (b).Vor fi considerate dou
ă
tipuri de înc
ă
rcare dinamic
ă
: (1) o for
ă
dinamic
ă
 
 p(t)
dup
ă
direc
ia orizontal
ă
(veziFigura 2.2a)
ş
i (2) o mi
ş
care seismic
ă
orizontal
ă
 
u
g
(t)
aplicat
ă
la baza structurii (vezi Figura 2.2b). În ambelecazuri
u
reprezint
ă
deplasarea lateral
ă
între mas
ă
 
ş
i baza structurii.
2.1.2.
 
 Rela
  
ia for 
 ă 
-deplasare
S
ă
consider
ă
m structura din Figura 2.3a asupra c
ă
reia ac
ioneaz
ă
for
a static
ă
 
 f 
S
pe direc
ia gradului delibertate
u
. Determinarea rela
iei dintre for
a
 f 
S
 
ş
i deplasarea
u
este o problem
ă
clasic
ă
de staticaconstruc
iilor.Figura 2.3. Rela
ii for
ă
-deplasare (Chopra, 2001).În cazul unui sistem
liniar elastic
(vezi Figura 2.3d), materialul din care este compus
ă
structura are ocomportare elastic
ă
, iar eforturile în structur
ă
se determin
ă
pe baza ipotezei deplas
ă
rilor mici, folosind uncalcul de ordinul I. Pentru un astfel de sistem rela
ia dintre for
a
 f 
S
 
ş
i deplasarea
u
este liniar
ă
:
S
 fku
=
(2.1)unde
este rigiditatea lateral
ă
a sistemului, unit
ă
ile acesteia fiind (For
ă
 /Lungime).În cazul unor structuri reale, elementele structurale pot intra în curgere la deforma
ii mari, curba dedesc
ă
rcare
ş
i reînc
ă
rcare diferind de curba de înc
ă
rcare ini
ial
ă
. Acest efect se datoreaz
ă
comport
ă
rii plastice
 
Dinamica Structurilor
ş
i Inginerie Seismic
ă
. [Sem. II 2007] http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/dsis/ 
a materialului, iar sistemul corespunz
ă
tor se nume
ş
te
inelastic
 
(vezi Figura 2.3c). Pentru un astfel de sistemrela
ia dintre for
a
 f 
S
 
ş
i deplasarea
u
nu mai este liniar
ă
 
ş
i depinde de istoria
ş
i direc
ia de înc
ă
rcare:
( )
,
SS
 ffuu
=
(2.2)unde
u
reprezint
ă
viteza sistemului (viteza pozitiv
ă
corespunde cre
ş
terii deforma
iilor, iar viteza negativ
ă
mic
ş
or
ă
rii deforma
iilor).R
ă
spunsul dinamic al sistemelor inelastice este important deoarece multe structuri au o comportare inelastic
ă
 sub ac
iunea unor mi
ş
c
ă
ri seismice puternice din cauza curgerii, fisur
ă
rii
ş
i a degrad
ă
rii elementelorstructurale.
2.1.3.
 
For 
  
a de amortizare
Încerc
ă
ri pe sisteme simple cu un singur grad de libertate dinamic
ă
au ar
ă
tat c
ă
amplitudinea vibra
iilor unuisistem care este l
ă
sat s
ă
vibreze liber scade cu timpul (vezi Figura 2.4). Acest fenomen apare ca urmare a
amortiz
ă 
rii
sistemului. În cazul unor structuri simple, amortizarea se datoreaz
ă
efectului termic aldeforma
iilor ciclice elastice ale materialului
ş
i frec
ă
rii interioare a materialului. În cazul structurilor reale,exist
ă
multe alte mecanisme care contribuie la disiparea energiei. Printre acestea se num
ă
r
ă
frecarea în îmbin
ă
rile metalice, deschiderea
ş
i închiderea microfisurilor la elementele din beton armat, frecarea întreelementele structurale
ş
i cele nestructurale (de exemplu pere
ii de compartimentare), etc. Practic, esteimposibil
ă
descrierea matematic
ă
a tuturor acestor fenomene în cazul unor construc
ii reale. Prin urmare,amortizarea structurilor este reprezentat
ă
într-o manier
ă
mult simplificat
ă
, folosind o
amortizare vâscoas
ă 
 echivalent 
ă 
.Figura 2.4. Înregistrarea vibra
iilor libere ale unui sistem cu un singur grad de libertate dinamic
ă
(Chopra,2001).Figura 2.5. For
a de amortizare (Chopra, 2001)În Figura 2.5 este reprezentat un amortizor vâscos liniar supus unei for
e
 f 
 D
de-a lungul gradului de libertate
u
. Efortul din amortizor este egal
ş
i de sens invers cu for
a exterioar
ă
 
 f 
 D
(vezi Figura 2.5b). Rela
ia dintrefor
a
 f 
 D
 
ş
i viteza de deformare a amortizorului
u
este dat
ă
de rela
ia (vezi Figura 2.5c):
 D
 fcu
=
(2.3)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->