Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
curs10_dsis Dinamica structurilor şi inginerie seismică

curs10_dsis Dinamica structurilor şi inginerie seismică

Ratings: (0)|Views: 30|Likes:
Published by Mihaela Ciurel

More info:

Published by: Mihaela Ciurel on Sep 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2012

pdf

text

original

 
5. Calculul structurilor la ac
iunea seismic
ă
 107
5.3.3.
 
Combinarea efectelor componentelor ac
  
iunii seismice
Ac
iunea seismic
ă
este alc
ă
tuit
ă
din trei componente de transla
ie ortogonale (dou
ă
orizontale
ş
i unavertical
ă
). Efectele ac
iunii seismice (deplas
ă
ri laterale ale nodurilor structurii, eforturi
ş
i tensiuni înelementele structurale, etc.) se datoreaz
ă
de regul
ă
celor dou
ă
componente orizontale ale ac
iunii seismice,efectul componentei verticale fiind neglijat în cele mai multe cazuri. În Figura 5.10 se demonstreaz
ă
acestaspect pe baza for
ei axiale dintr-un stâlp al structurii, care se consider
ă
ac
ionat
ă
doar de componenteleorizontale ale ac
iunii seismice (
 x
 
ş
i
 y
). For
ele seismice
 x
genereaz
ă
efortul axial
 N 
1
 x
, iar componenta
 y
aac
iunii seismice genereaz
ă
efortul axial
 N 
1
 y
. Efortul axial total, ca
ş
i efect al ac
iunii seismice pe ambeledirec
ii orizontale este
 N 
1
. În cazul unui calcul cu for
e laterale sau unui calcul spectral, structura se consider
ă
 ac
ionat
ă
pe rând de cele dou
ă
componente orizontale
 x
 
ş
i
 y
, ob
inându-se valorile de vârf ale r
ă
spunsului(
 N 
1
 x
 
ş
i
 N 
1
 y
). Efectul total al ambelor componente orizontale ale ac
iunii seismice (
 N 
1
) nu este îns
ă
egal cusuma algebric
ă
a efectelor ac
iunii seismice considerate separat pe cele dou
ă
direc
ii (
 N 
1
 x
 
ş
i
 N 
1
 y
). Aceasta sedatoreaz
ă
faptului c
ă
cele dou
ă
metode de calcul estimeaz
ă
direct valorile de vârf ale r
ă
spunsului.Valorile de vârf ale accelera
iei terenului pentru componentele orizontale ale mi
ş
c
ă
rii seismice nu au loc laacela
ş
i moment de timp. Acest fenomen este exemplificat în Figura 5.11 pentru componentele N-S
ş
i E-Wale înregistr
ă
rii seismice de la sta
ia INCERC a cutremurului din 04.03.1997 din Vrancea. În plus, din cauzaunor rigidit
ă
i în general diferite pe cele dou
ă
direc
ii orizontale, structura va avea perioade proprii devibra
ie diferite pe cele dou
ă
direc
ii. Deoarece r
ă
spunsul seismic în timp al unei structuri este determinat într-o m
ă
sur
ă
covâr
ş
itoare de perioada proprie de vibra
ie (vezi Figura 3.3), efectele ac
iunii seismice dindiferite componente ale sale vor avea loc la momente de timp diferite.Figura 5.10. Exemplu de combinare a efectelor componentelor ac
iunii seismice.În concluzie, valorile de vârf ale efectelor din diferite componente ale ac
iunii seismice nu se înregistreaz
ă
laacela
ş
i moment de timp, fiind considerate necorelate statistic. De aceea, atunci când se utilizeaz
ă
metode decalcul care determin
ă
direct valorile de vârf ale efectelor ac
iunii seismice, este necesar
ă
folosirea unuiprocedeu de combinare a efectelor ac
iunii seismice care s
ă
reflecte acest fenomen. Conform normelor deproiectare seismic
ă
(ex. P100-1 (2006)
ş
i EN 1998-1), combina
ia efectelor componentelor orizontale aleac
iunii seismice poate fi realizat
ă
astfel:
 
Se evalueaz
ă
separat r
ă
spunsul structural pentru fiecare direc
ie de ac
iune seismic
ă
 
 
Valoarea de vârf a efectului ac
iunii seismice, reprezentat
ă
prin ac
iunea simultan
ă
a dou
ă
componenteorizontale ortogonale, se ob
ine cu regula de combinare radical din suma p
ă
tratelor a fiec
ă
rei componenteorizontale:
22
 EdEdxEdy
 EE
= +
(5.26)unde:
 Edx
 E 
reprezint
ă
efectele ac
iunii datorate aplic
ă
rii mi
ş
c
ă
rii seismice pe direc
ia axei orizontale
 x
alesepentru structur
ă
,
 Edy
 E 
reprezint
ă
efectele ac
iunii datorate aplic
ă
rii mi
ş
c
ă
rii seismice pe direc
ia axei orizontale
y
,perpendicular
ă
pe axa
 x
a structurii.
 
Dinamica Structurilor
ş
i Inginerie Seismic
ă
. [Sem. II 2007] http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/dsis/ 108
0510152025303540−2−1012−1.95
timp, s
  a  c  c  e   l  e  r  a   t   i  e ,  m   /  s
   2
Vrancea, 04.03.1977, INCERC (B), NS
0510152025303540−2−10121.62
timp, s
  a  c  c  e   l  e  r  a   t   i  e ,  m   /  s
   2
Vrancea, 04.03.1977, INCERC (B), EW
 
Figura 5.11. Componentele N-S
ş
i E-W ale înregistr
ă
rii seismice de la sta
ia INCERC a cutremurului din04.03.1997 din Vrancea.Ca o alternativ
ă
a metodei de mai sus, efectele ac
iunii seismice datorate combina
iei celor dou
ă
componenteorizontale se pot calcula folosind urm
ă
toarele combina
ii:""0.3
 EdxEdy
 E
+
(5.27)0.3""
 EdxEdy
 E
+
(5.28)unde "+" înseamn
ă
"a se combina cu". Semnul fiec
ă
rei componente în combina
iile de mai sus se ia astfel încât efectul ac
iunii considerate s
ă
fie defavorabil.În cazul în care se
ine cont
ş
i de componenta vertical
ă
a mi
ş
c
ă
rii seismice, rela
iile (5.26) - (5.28)devin:
222
 EdEdxEdyEdz
 EEE
= + +
(5.29)0.3""0.3""
 EdxEdyEdz
 EE
+ +
(5.30)""0.3""0.3
 EdxEdyEdz
 EE
+ +
(5.31)0.3""""0.3
 EdxEdyEdz
 EE
+ +
(5.32)unde
 Edz
 E 
reprezint
ă
efectele ac
iunii seismice datorate aplic
ă
rii componentei verticale.Componenta vertical
ă
a mi
ş
c
ă
rii seismice poate fi neglijat
ă
pentru majoritatea structurilor curente. ConformEN 1998-1, 2003, componenta vertical
ă
a mi
ş
c
ă
rii seismice trebuie considerat
ă
atunci când accelera
iavertical
ă
de vârf a terenului dep
ăş
e
ş
te 0.25g, iar structura are una din urm
ă
toarele caracteristici:
 
con
ine elemente orizontale cu deschideri de peste 20 m
 
con
ine elemente în console cu lungimea de peste 5 m
 
con
ine elemente orizontale precomprimate
 
con
ine stâlpi rezema
i pe rigle
 
este izolat
ă
la baz
ă
 
 
5. Calculul structurilor la ac
iunea seismic
ă
 109
5.4.
 
Conformarea seismic
ă
a structurilor
Estimarea r
ă
spunsului seismic al structurilor la cutremure viitoare con
ine o doz
ă
mare de incertitudine.Aceasta se datoreaz
ă
în primul rând imposibilit
ă
ii de a cunoa
ş
te cu exactitate caracteristicile cutremurelor dep
ă
mânt viitoare, iar în cel de-al doilea rând ipotezelor simplificatoare folosite la calculul r
ă
spunsuluistructural. Una dintre aceste simplific
ă
ri const
ă
în faptul c
ă
proiectarea curent
ă
folose
ş
te metode de calculelastic, în timp multe structuri au o comportare inelastic
ă
sub ac
iunea unui cutremur de proiectare.Evaluarea r
ă
spunsului seismic folosind metode de calcul static (metoda for
elor laterale) în locul unei analizedinamice reprezint
ă
o alt
ă
simplificare major
ă
. Incertitudinea determin
ă
rii r
ă
spunsul seismic al unei structurieste amplificat
ă
 
ş
i de alte aspecte, printre care se num
ă
r
ă
imposibilitatea de a prezice cu exactitate valoarea
ş
imai ales distribu
ia înc
ă
rc
ă
rilor gravita
ionale, aportul elementelor nestructurale la rigiditatea, rezisten
a
ş
iamortizarea structurii principale de rezisten
ă
. De aceea este foarte important
ă
o proiectare conceptual
ă
astructurilor situate în zone seismice, care s
ă
asigure o comportare seismic
ă
corespunz
ă
toare. Aspecteleconceptuale de baz
ă
se refer
ă
la:
 
simplitatea structurii
 
uniformitate, simetrie
ş
i redundan
ă
 
 
rezisten
ă
 
ş
i rigiditate lateral
ă
în orice direc
ie
 
rezisten
ă
 
ş
i rigiditate la torsiune
 
realizarea ca diafragme a plan
ş
eelor
 
funda
ii adecvate
5.4.1.
 
Simplitatea structurii
Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cât posibil simetrice, reprezint
ă
obiectivul cel mai important alproiect
ă
rii, deoarece modelarea, calculul, dimensionarea, detalierea
ş
i execu
ia structurilor simple estesupus
ă
unor incertitudini mult mai mici
ş
i, prin urmare, se poate asigura cu un grad înalt de încrederecomportarea seismic
ă
dorit
ă
a construc
iei. Un exemplu de conformare structural
ă
nerecomandat
ă
 (rezemarea stâlpilor pe rigle)
ş
i unul de conformare structural
ă
corect
ă
sunt prezentate în Figura 5.12a,respectiv Figura 5.12b.
5.4.2.
 
Uniformitate, simetrie
 ş
i redundan
 ă 
 
Proiectarea seismic
ă
trebuie s
ă
urm
ă
reasc
ă
realizarea unei structuri cât mai regulate, distribuite cât maiuniform în plan, astfel ca for
ele de iner
ie aferente maselor s
ă
fie transmise direct
ş
i pe un drum cât maiscurt c
ă
tre funda
ii. Atunci când este necesar
ă
o form
ă
în plan care nu este uniform
ă
, structura poate fi împ
ă
r
it
ă
prin intermediul unor rosturi seismice în unit
ă
i independente structural (vezi Figura 5.13). Pe lâng
ă
 uniformitatea în plan este necesar
ă
 
ş
i o uniformitate pe vertical
ă
, aceasta diminuând concentrarea eforturilor
ş
i a cerin
elor de ductilitatea în zone izolate ale cl
ă
dirii. Nu doar forma cl
ă
dirii trebuie s
ă
fie uniform
ă
, ci
ş
ielementele structurale care asigur
ă
rigiditatea la for
e laterale trebuie s
ă
fie dispuse cât mai uniform, pentru apermite excentricit
ă
i cât mai mici
ş
i o redundan
ă
sporit
ă
a structurii, care conduc la o capacitate sporit
ă
dedisipare a energiei seismice în întreaga structur
ă
.
(a) (b)(a) (b)
Figura 5.12. Rezemarea stâlpilor pe rigle de evitat Figura 5.13. Forme ale structurilor neuniforme înplan (a)
ş
i transformarea acestora în forme uniforme

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->