Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
curs12_dsis Dinamica structurilor şi inginerie seismică

curs12_dsis Dinamica structurilor şi inginerie seismică

Ratings: (0)|Views: 111|Likes:
Published by Mihaela Ciurel

More info:

Published by: Mihaela Ciurel on Sep 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2012

pdf

text

original

 
Dinamica Structurilor
ş
i Inginerie Seismic
ă
. [Sem. II 2007] http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/dsis/ 126
6.
 
Proiectarea seismic
ă
a structurilor metalice
6.1.
 
Principii de proiectare
Structurile metalice amplasate în zone seismice pot fi proiectate folosind fie principiul de comportaredisipativ
ă
, fie cel de comportare slab-disipativ
ă
a structurii. Cele dou
ă
principii de proiectare sunt descrisedetaliat în sec
iunea 5.10.Func
ie de principiul de proiectare ales
ş
i de ductilitatea global
ă
care i se confer
ă
construc
iei la proiectare,structurii i se atribuie o clas
ă
de ductilitate: H (mare), M (medie) sau L (redus
ă
), vezi Tabelul 6.1. În cazul încare o structur
ă
se proiecteaz
ă
conform principiului de proiectare slab-disipativ
ă
(clasa de ductilitate L),norma româneasc
ă
prevede folosirea unui factor de comportare
q
= 1. Aceast
ă
valoare a factorului decomportare are scopul de a asigura un r
ă
spuns în domeniul elastic al structurii sub ac
iunea seismic
ă
decalcul la SLU. Dup
ă
cum s-a men
ionat în sec
iunea 5.2.2, factorii de comportare
q
folosi
i pentru reducereafor
elor seismice de proiectare se datoreaz
ă
ductilit
ă
ii, redundan
ei
ş
i suprarezisten
ei. Dac
ă
structura nu esteductil
ă
, nu poate fi exploatat
ă
nici redundan
a (capacitatea de redistribuire a eforturilor în structur
ă
ca urmarea plasticiz
ă
rii succesive a unor zone din structur
ă
). Totu
ş
i, structurile neductile dar care au o suprarezisten
ă
 de proiectare, pot fi proiectate la for
e seismice reduse fa
ă
de cele corespunz
ă
toare unui r
ă
spuns elastic. Înaceste cazuri factorul de comportare
q
se datoreaz
ă
suprarezisten
ei,
ş
i nu ductilit
ă
ii sau redundan
eistructurii. Norme precum EN 1998-1 (2003) accept
ă
folosirea unui factor de comportare cuprins între 1.0
ş
i2.0 pentru proiectarea structurilor slab-disipative. Norma româneasc
ă
P100-1 (2006) este mai acoperitoare,aceasta adoptând un factor de comportare
q
= 1 în cazul structurilor încadrate în clasa de ductilitate L.Deoarece structurile proiectate conform principiului slab disipativ vor avea un r
ă
spuns preponderent elasticsub ac
iunea înc
ă
rc
ă
rilor seismice de calcul, proiectarea acestora se face conform procedurilor de calculfolosite la proiectarea structurilor amplasate în zone neseismice. Astfel, norme de calcul seismic (de ex.P100-1, 2006) se folosesc doar pentru determinarea înc
ă
rc
ă
rilor de calcul, iar verific
ă
rile structurii la SLU seefectueaz
ă
conform normelor de calcul al structurilor metalice (STAS 10108-0/78, EN 1993, etc.).Tabelul 6.1. Concepte de proiectare, valori de referin
ă
ale factorilor de comportare
ş
i clase de ductilitate alestructurii (P100-1, 2006).Conceptul de proiectare Domeniul valorilor de referin
ă
a factorului decomportare
q
 Clasa de ductilitatestructural
ă
 Structuri cu disipare mare limitat de tipul structurii H (mare)Structuri cu disipare medie
q
< 4.0, limitat de tipul structurii M (medie)Structuri slab disipative
q
= 1.0 L (redus
ă
)În cazul folosirii conceptului de proiectare disipativ
ă
, se poate face distinc
ie între dou
ă
nivele diferite aleductilit
ă
ii structurii prin încadrarea acesteia în clasa de ductilitate H sau M. Factorul de comportare
q
folosit în acest caz pentru reducerea for
elor seismice are valori mai mari decât 1, componenta principal
ă
a acestuiadatorându-se ductilit
ă
ii. Valorile de referin
ă
ale factorilor de comportare
q
folosi
i la proiectarea structurilordisipative sunt specificate în normele de proiectare seismic
ă
func
ie de material
ş
i de tipul structural folosit.Valorile maxime (de referin
ă
) ale factorilor de comportare pot fi ob
inu
i dac
ă
materialul, elementelestructurale, îmbin
ă
rile acestora
ş
i structura în ansamblu respect
ă
criterii specifice de proiectare care asigur
ă
oductilitate ridicat
ă
a structurii. Aceste structuri sunt încadrate în clasa de ductilitate H (mare), vezi Tabelul6.1. Dac
ă
unele dintre aceste cerin
e sunt mai relaxate, ductilitatea global
ă
a structurilor va fi mai redus
ă
,acestea fiind încadrate în clasa de ductilitate M (medie). La stabilirea înc
ă
rc
ă
rilor seismice de calcul pentrustructurile cu o disipare medie, factorul de comportare de referin
ă
nu poate fi mai mare decât valoarea
q
=4.Dup
ă
cum s-a specificat în sec
iunea 5.5.3, factorul de comportare de referin
ă
este specificat pentru structuriregulate pe vertical
ă
,
ş
i trebuie redus cu 20% (conform P100-1, 2006
ş
i EN 1998, 2003) atunci când structuraproiectat
ă
nu îndepline
ş
te condi
iile de regularitate pe vertical
ă
.Toate criteriile de proiectare care sunt prezentate în sec
iunile urm
ă
toare ale acestui capitol se refer
ă
lastructurile proiectate conform principiului de comportare disipativ
ă
a structurii.
 
6. Proiectarea seismic
ă
a structurilor metalice127
6.2.
 
Tipuri de structuri
În contextul proiect
ă
rii seismice a structurilor metalice, acestea pot fi încadrate în unul din urm
ă
toarele tipuriprincipale de structuri: (1) cadre necontravântuite, (2) cadre contravântuite centric, (3) cadre contravântuiteexcentric, (4) structuri de tip pendul inversat, (5) structuri duale (cadre necontravântuite asociate cu cadrecontravântuite). Valorile de referin
ă
ale factorilor de comportare pentru aceste tipuri de structuri sunt date înTabelul 6.2.Tabelul 6.2. Factori de comportare
q
de referin
ă
pentru structuri metalice(EN 1998, 2003
ş
i par
ial P100-1, 2006)Clasa deductilitateTipul structuriiM HCadre necontravântuite:
α 
u
 / 
α 
1
=1.1
α 
u
 / 
α 
1
=1.2
α 
u
 / 
α 
1
=1.345
α 
u
 / 
α 
1
 Cadre contravântuite centric:
 
contravântuiri diagonale
 
contravântuiri în V4242.5Cadre contravântuite excentric:
α 
u
 / 
α 
1
=1.245
α 
u
 / 
α 
1
 Structuri duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite):
α 
u
 / 
α 
1
=1.244
α 
u
 / 
α 
1
 În Tabelul 6.2 parametrii
α 
1
 
ş
i
α 
u
au urm
ă
toarea semnifica
ie:
α 
1
coeficient de multiplicare al for
ei seismice orizontale care corespunde apari
iei primei articula
iiplastice
α 
u
coeficient de multiplicare al for
ei seismice orizontale care corespunde form
ă
rii unui mecanismplasticRaportul
α 
u
 / 
α 
1
corespunde redundan
ei
q
 R
, definit
ă
în sec
iunea 5.2.2
ş
i reprezentat
ă
grafic în Figura 5.6.Acesta indic
ă
faptul c
ă
factorul de comportare
q
depinde nu doar de ductilitatea structurii, ci
ş
i de redundan
a
 
Dinamica Structurilor
ş
i Inginerie Seismic
ă
. [Sem. II 2007] http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/dsis/ 128
acesteia. În lipsa unor calcule specifice de determinare a raportului
α 
u
 / 
α 
1
, valorile acestuia pot fi luate dinTabelul 6.2. Atunci când acest raport este determinat prin calcul, pot rezulta valori mai mari. Totu
ş
i, în calculnu pot fi considerate valori mai mari decât 1.6.Observând valorile de referin
ă
ale factorilor de comportare din Tabelul 6.2 asocia
i structurilor din clasa deductilitate H, se pot remarca anumite aspecte ale ductilit
ă
ii construc
iilor metalice. Cadrele metalicenecontravântuite sunt printre cele mai ductile sisteme structurale (factori
q
mari), îns
ă
prezint
ă
dezavantajulde a fi relativ flexibile la for
e laterale. Cadrele contravântuite centric au o ductilitate mai redus
ă
(factori
q
 mai mici), dar au avantajul de a fi mult mai rigide la înc
ă
rc
ă
ri laterale. Cadrele contravântuite excentriccombin
ă
avantajele celor dou
ă
tipuri structurale anterioare, acestea fiind caracterizate pe de o parte de oductilitate excelent
ă
(comparabil
ă
cu cea a cadrelor necontravântuite), iar pe de alt
ă
parte de o rigiditaterelativ ridicat
ă
la for
e laterale (comparabil
ă
cu cea a cadrelor contravântuite centric). Structurile duale au oductilitate apropiat
ă
de cea a cadrelor contravântuite, substructura necontravântuit
ă
oferindu-le totu
ş
i operforman
ă
seismic
ă
superioar
ă
.
6.3.
 
Ductilitatea structurilor metalice
O
elul folosit în construc
iile moderne este un material cu o ductilitate excelent
ă
în compara
ie cu altemateriale de construc
ii (betonul, zid
ă
ria, etc.). Totu
ş
i, aceast
ă
proprietate intrinsec
ă
a o
elului nu asigur
ă
înmod implicit o ductilitate adecvat
ă
la nivel de structur
ă
. Exist
ă
o serie de cerin
e care trebuie respectatepentru a ob
ine o ductilitate adecvat
ă
a întregii structuri. Acestea se refer
ă
la material, la sec
iunile din caresunt alc
ă
tuite elementele structurale, la elementele structurale în sine, la îmbin
ă
rile acestora
ş
i la cerin
elegate de alc
ă
tuirea de ansamblu a structurii.
6.3.1.
 
 Ductilitatea de material
O
elurile uzuale de construc
ii sunt materiale ductile. P100-1 (2006) impune totu
ş
i o serie de cerin
e minimepentru o
elul folosit în zonele disipative. Acestea sunt urm
ă
toarele:
 
un raport între rezisten
a la rupere
 f 
u
 
ş
i rezisten
a minim
ă
de curgere
 f 
 y
de cel pu
in 1.20
 
o alungire la rupere de cel pu
in 20%
 
un palier de curgere distinct, cu alungirea specific
ă
la cap
ă
tul palierului de curgere, de cel pu
in 1.5%
6.3.2.
 
 Ductilitatea de sec
  
iune
Efortul capabil
ş
i ductilitatea sec
iunii transversale a unui element structural întins sunt controlate derezisten
a
ş
i ductilitatea o
elului din care este fabricat acesta. Un element metalic comprimat nu va avea deregul
ă
aceea
ş
i rezisten
ă
 
ş
i ductilitate ca în cazul în care este întins, deoarece elementele comprimate î 
ş
i potpierde stabilitatea. La nivel de sec
iune transversal
ă
a unui element structural comprimat fenomenul depierdere a stabilit
ă
ii se nume
ş
te voalare. Voalarea reduce nu doar efortul capabil al sec
iunii, ci
ş
iductilitatea acesteia. Fenomenul de voalare se poate produce atât la elementele structurale supuse lacompresiune (întreaga sec
iune transversal
ă
comprimat
ă
), cât
ş
i la cele încovoiate (când doar o parte asec
iunii transversale este comprimat
ă
). Pentru a asigura o ductilitate cât mai bun
ă
la nivel de sec
iune,aceasta trebuie împiedecat
ă
sa voaleze, prin asigurarea unor zvelte
i cât mai mici ale pere
ilor sec
iunii.Eurocod 3 (EN 1993, 2003) clasific
ă
sec
iunile elementelor metalice în 4 clase de sec
iune, func
ie dezvelte
ea pere
ilor. Sec
iunile cu pere
ii cel mai pu
in zvel
i sunt cele de clas
ă
1. Atunci când sunt supuse la încovoiere, aceste sec
iuni pot dezvolta momentul plastic al sec
iunii
ş
i au o capacitate ridicat
ă
de deformare în domeniul plastic (vezi Figura 6.1). Sec
iunile de clas
ă
2 pot dezvolta momentul plastic al sec
iunii, dar auo capacitate mai redus
ă
de deformare în domeniul plastic, datorit
ă
voal
ă
rii în domeniul plastic. Sec
iunile declas
ă
3 ating momentul elastic al sec
iunii
ş
i nu pot dezvolta momentul plastic, acestea având o ductilitateredus
ă
. Sec
iunile de clas
ă
4 voaleaz
ă
în domeniul elastic, momentul capabil fiind inferior momentuluielastic al sec
iunii. Ductilitatea sec
iunilor de clas
ă
4 este cea mai redus
ă
.În Tabelul 6.3 sunt prezentate cerin
ele impuse de P100-1 (2006) claselor de sec
iune func
ie de clasa deductilitate
ş
i factorul de comportare de referin
ă
. Astfel, zonele disipative ale structurilor cu o ductilitateridicat
ă
(clasa de ductilitate H
ş
i un factor de comportare
q
>4.0) trebuie s
ă
fie realizate din sec
iuni de clas
ă
 1. Pentru structurile cu o ductilitate medie (clasa de ductilitate M
ş
i factori de comportare cuprin
ş
i între 2.0
ş
i4.0) în zonele disipative se pot utiliza atât sec
iuni de clas
ă
1, cât
ş
i de clas
ă
2. Elementele structurilornedisipative, proiectate pe baza unui factor de comportare
q
= 1.0, pot fi alc
ă
tuite din sec
iuni de orice clas
ă
,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->