Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
curs14_dsis Dinamica structurilor şi inginerie seismică

curs14_dsis Dinamica structurilor şi inginerie seismică

Ratings: (0)|Views: 106|Likes:
Published by Mihaela Ciurel

More info:

Published by: Mihaela Ciurel on Sep 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/30/2013

pdf

text

original

 
8. Proiectarea seismic
ă
a podurilor149
8.
 
Proiectarea seismic
ă
a podurilor
8.1.
 
Cerin
e fundamentale
ş
i principii de proiectare
Podurile sunt structuri inginere
ş
ti destinate travers
ă
rii unor obstacole de c
ă
tre o cale de comunica
ie terestr
ă
.Din punct de vedere structural, un pod se compune din suprastructur
ă
 
ş
i infrastructur
ă
(vezi Figura 8.1).Suprastructura (tablierul) este partea superioar
ă
a podului care preia înc
ă
rc
ă
rile din trafic. Infrastructuraserve
ş
te la transmiterea eforturilor de la suprastructur
ă
c
ă
tre teren
ş
i este alc
ă
tuit
ă
din pile (reazemeintermediare)
ş
i culee (reazeme de cap
ă
t). Leg
ă
tura dintre infrastructur
ă
 
ş
i suprastructur
ă
poate fi de tip încastrat, articulat, sau simplu rezemat. Deseori sunt necesare reazeme simple
ş
i rosturi de dilata
ie pentru alimita eforturile provenite din varia
ii de temperatur
ă
.
pilaculee
 
Figura 8.1. Elementele principale ale structurii unui pod.Importan
a prevenirii colapsului podurilor în urma unor cutremure de p
ă
mânt are la baz
ă
câteva motive.Primul dintre acestea este acela
ş
i cu cerin
a impus
ă
cl
ă
dirilor în general: prevenirea pierderilor de vie
iomene
ş
ti. Cel de-al doilea const
ă
în faptul c
ă
, în foarte multe cazuri, podurile reprezint
ă
leg
ă
turi vitale înre
eaua de transport. În lipsa unor c
ă
i de comunica
ie alternative, distrugerea unui pod poate întrerupetraficul, f 
ă
când imposibile activit
ă
ile echipelor de interven
ie în situa
ii de urgen
ă
. În cele din urm
ă
, întreruperea traficului pe un termen mai lung dup
ă
un cutremur poate avea efecte economice nefavorabileasupra regiunii afectate de cutremur.EN 1998-2, 2003, norma seismic
ă
european
ă
care reglementeaz
ă
aspectele specifice proiect
ă
rii seismice apodurilor, con
ine dou
ă
cerin
e fundamentale (sau obiective de performan
ă
). Prima cerin
ă
corespunde st
ă
riilimit
ă
ultime (SLU)
ş
i prevede evitarea colapsului sub efectul ac
iunii seismice de proiectare, în urma c
ă
reiapodul trebuie s
ă
-
ş
i men
in
ă
integritatea structural
ă
 
ş
i o capacitate portant
ă
rezidual
ă
, chiar dac
ă
unele p
ă
r
iale sale pot suferi avarii importante. Structura podului trebuie s
ă
fie tolerant
ă
la avariere, în sensul în care, înurma ac
iunii seismice de proiectare, podul s
ă
poat
ă
sus
ine traficul de urgen
ă
 
ş
i s
ă
permit
ă
o inspectare
ş
irepara
ie facil
ă
a zonelor avariate.Ce-a de-a doua cerin
ă
fundamental
ă
corespunde st
ă
rii limit
ă
de serviciu (SLS)
ş
i const
ă
în limitareadegrad
ă
rilor sub efectul unei ac
iuni seismice cu o probabilitate mai mare de apari
ie decât ac
iunea seismic
ă
 de proiectare. Conform cerin
elor EN 1998-2 (2003), sunt permise doar degrad
ă
ri minore ale elementelorsecundare
ş
i ale zonelor disipative în urma unui cutremur corespunz
ă
tor SLS
ş
i nu trebuie s
ă
fie necesar
ă
  întreruperea traficului sau efectuarea unor repara
ii.Ca
ş
i în cazul structurilor pentru cl
ă
diri, podurile pot fi proiectate conform principiilor de comportaredisipativ
ă
sau comportare slab-disipativ
ă
. Podurile
slab-disipative
sunt cele care au o
ductilitate limitat 
ă 
 (termen folosit de EN 1998-2, 2003). În acest caz nu se asigur
ă
prin proiectare cerin
e speciale care s
ă
 asigure structurii o ductilitate superioar
ă
, iar înc
ă
rcarea seismic
ă
se determin
ă
pe baza unor factori decomportare
q
1.5. În cazul podurilor al c
ă
ror r
ă
spuns este dominat de modurile superioare de vibra
ie (deexemplu podurile suspendate), sau atunci când structura are un r
ă
spuns fragil (datorit
ă
unor for
e axiale saut
ă
ietoare mari), este recomandat
ă
asigurarea unui r
ă
spuns elastic al structurii sub efectul ac
iunii seismice decalcul, prin utilizarea un factor de comportare
q
=1.Podurile
disipative
(sau
ductile
în terminologia EN 1998-2, 2003) sunt proiectate astfel încât s
ă
aib
ă
unr
ă
spuns ductil sub efectul ac
iunii seismice de proiectare, disipând energia seismic
ă
prin incursiuni în
 
Dinamica Structurilor
ş
i Inginerie Seismic
ă
. [Sem. II 2007] http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/dsis/ 150
domeniul inelastic. Din aceast
ă
cauz
ă
, for
ele seismice sunt reduse fa
ă
de cele corespunz
ă
toare unui r
ă
spunselastic, folosind valori supraunitare ale factorului de comportare
q
.Alegerea principiului de proiectare (disipativ
ă
sau slab-disipativ
ă
) este la latitudinea proiectantului, ra
iunileprincipale fiind cele de natur
ă
economic
ă
. În general, în zonele de seismicitate medie
ş
i ridicat
ă
(cu valoareade calcul a accelera
iei de vârf a terenului
a
g
> 0.1g), proiectarea pe baza principiului de comportaredisipativ
ă
este mai economic
ă
. Principiul de proiectare disipativ
ă
sau slab-disipativ
ă
a podurilor este identiccu cel aplicat
ş
i altor tipuri de structuri. Pentru detalii suplimentare vezi sec
iunea 5.10.
8.2.
 
Calculul structural la ac
iunea seismic
ă
 
În cele mai multe cazuri analiza structural
ă
a podurilor poate fi realizat
ă
pe dou
ă
modele plane: unul pedirec
ia longitudinal
ă
 
ş
i altul pe direc
ia transversal
ă
. Metoda uzual
ă
de calcul a structurilor pentru poduri laac
iunea seismic
ă
este analiza elastic
ă
folosind metoda de
calcul modal cu spectre de r 
ă 
spuns
(vezi sec
iunea5.3.2). În cazul în care r
ă
spunsul structurii este guvernat de un singur mod propriu de vibra
ie, se pot folosimetode simplificate de calcul, dup
ă
principiul for
elor laterale din sec
iunea 5.3.1 aplicabile pentru structurimultietajate. EN 1998-2, 2003 folose
ş
te denumirea de
metoda modului fundamental
pentru acest tip deanaliz
ă
. R
ă
spunsul seismic al unui pod este guvernat de un singur mod de vibra
ie atunci când masa pilelorpoate fi neglijat
ă
în compara
ie cu masa tablierului (
20%)
ş
i atunci când structura podului este regulat
ă
înplan orizontal (excentricitatea dintre centrul de mas
ă
 
ş
i cel de rigiditate este mai mic
ă
de 5% din lungimeatablierului).Pentru metoda de calcul modal cu spectre de r
ă
spuns, ac
iunea seismic
ă
este definit
ă
prin spectre de r
ă
spuns(vezi sec
iunea 5.2): dou
ă
componente orizontale
ş
i una vertical
ă
. Componenta vertical
ă
poate fi în generalneglijat
ă
, în special în zonele de seismicitate redus
ă
. Totu
ş
i,
componenta vertical
ă 
a mi
ş
c
ă
rii seismice trebuieconsiderat
ă
în urm
ă
toarele cazuri (EN 1998-2, 2003):
 
 în cazul tablierelor realizate din beton precomprimat
 
pentru analiza efectelor asupra reazemelor
ş
i rosturilor
 
atunci când obiectivul proiectat se afl
ă
în proximitatea unei falii active (componenta vertical
ă
a mi
ş
c
ă
riiseismice este important
ă
în apropierea zonei epicentrale, vezi sec
iunea 3.7.2)Majoritatea structurilor au dimensiuni în plan relativ mici în compara
ie cu lungimea de und
ă
a mi
ş
c
ă
riiseismice, astfel încât ac
iunea seismic
ă
poate fi considerat
ă
aceea
ş
i pentru întreaga funda
ie a cl
ă
dirii. Lastructurile cu deschideri mari, cum sunt podurile, atunci când dimensiunea în plan este comparabil
ă
culungimea de und
ă
a undelor seismice, punctele în care ac
ioneaz
ă
mi
ş
carea seismic
ă
(prinderea în funda
ii apilelor
ş
i culeelor) pot înregistra mi
ş
c
ă
ri diferite. La limit
ă
, elementele de rezemare ale unui pod înregistreaz
ă
mi
ş
c
ă
ri în contrasens, inducând deforma
ii
ş
i eforturi suplimentare în structur
ă
. Mi
ş
careadiferen
iat
ă
a punctelor de rezemare a structurii se datoreaz
ă
 
variabilit 
ă 
ii spa
  
iale a ac
  
iunii seismice
. Acestfenomen poate fi important la structurile cu deschideri mari, iar condi
iile geologice
ş
i topograficeaccentueaz
ă
manifestarea acestuia. Conform EN 1998-2 (2003), variabilitatea spa
ial
ă
a mi
ş
c
ă
rii seismicetrebuie considerat
ă
la determinarea r
ă
spunsului seismic al structurilor pentru poduri în urm
ă
toarele cazuri:
 
atunci când exist
ă
discontinuit
ă
i geologice (de exemplu un teren slab situat direct peste roc
ă
)
 
atunci când terenul are o topografie variat
ă
 
 
dac
ă
lungimea podului dep
ăş
e
ş
te 600 metri
8.3.
 
Ductilitatea
ş
i conformarea seismic
ă
a structurilor pentru poduri
Podurile pot fi realizate din diverse materiale de construc
ie, iar principiile de asigurare a ductilit
ă
ii la nivelde material, sec
iune
ş
i element sunt acelea
ş
i cu cele descrise în capitolul 6 (pentru structurile metalice)
ş
icapitolul 7 (pentru structurile din beton armat).Aspectele specifice podurilor sunt cele referitoare la asigurarea ductilit
ă
ii la nivel de structur
ă
. La structurilepentru poduri,
 zonele disipative
sunt amplasate în pile, de obicei la baza acestora. Aceste zone, care suntsupuse unor deforma
ii inelastice importante, trebuie proiectate
ş
i detaliate astfel încât s
ă
dezvolte oductilitate cât mai bun
ă
. Cerin
ele specifice sunt cele discutate în capitolele 6
ş
i 7. În cazul structurilor dinbeton armat este esen
ial
ă
armarea zonelor disipative care s
ă
asigure o confinare adecvat
ă
a betonului,prevenirea ced
ă
rii din for
ă
t
ă
ietoare
ş
i dispunerea înn
ă
dirilor în afara zonelor disipative. În Figura 8.2a esteprezentat un exemplu de avariere datorat
ă
arm
ă
rii insuficiente a zonei disipative de la baza unei pile din b.a.,
 
8. Proiectarea seismic
ă
a podurilor151
iar în Figura 8.2b o cedare fragil
ă
din for
ă
t
ă
ietoare. În cazul structurilor metalice, cerin
ele fundamentale deasigurare a unui r
ă
spuns ductil în zonele disipative sunt prevenirea flambajului la nivel de element
ş
i avoal
ă
rii la nivel de sec
iune.
(a) (b)
Figura 8.2. Avarierea unei pile de la viaductul Hanshin în timpul cutremurului din 1995 din Kobe, Japonia(a)
ş
i cedarea din for
ă
t
ă
ietoare la pilele unui viaduct la cutremurulSan Fernando , SUA, din 1971 (b), Moehle
ş
i Eberhard, 2000.Tablierul trebuie proiectat astfel încât s
ă
aib
ă
un r
ă
spuns în domeniul elastic sub ac
iunea seismic
ă
deproiectare. Sunt permise avarii minore la elementele secundare, cum ar fi rosturile de dilata
ie, parapete, etc.Astfel, suprastructura (tablierul, reazemele, rosturile de dilata
ie) reprezint
ă
elemente
nedisipative
. O cerin
ă
 important
ă
este ca tablierul s
ă
nu se deplaseze de pe reazeme în urma deforma
iilor suferite în timpul ac
iuniiseismice. Un exemplu de cedare a unui pod din cauza incapacit
ă
ii aparatelor de reazem de a preluadeforma
iile excesive induse de cutremur este cazul podului Showa, avariat grav în timpul cutremurului din1964 din Niigata, Japonia (vezi Figura 8.4a).R
ă
spunsul elastic al
elementelor nedisipative
(tablier, reazeme) se asigur
ă
pe baza principiilor de proiectarebazat
ă
pe capacitate (vezi sec
iunea 5.10.1). Astfel, eforturile de calcul din elementele nedisipative sedetermin
ă
pe baza echilibrului de for
e la formarea mecanismului plastic, corespunz
ă
toare eforturilor dinarticula
ii plastice,
inând cont de suprarezisten
a acestora (din cauza consolid
ă
rii
ş
i a rezisten
ei reale maimari decât cea caracteristic
ă
).
(a) (b)
Figura 8.3. Exemple de poduri cu distribu
ii nefavorabile ale rigidit
ă
ii între pile în plan longitudinal (a)EN1998 -2, 2003,
ş
i în plan transversal (b) Duan
ş
i Chen, 2003.

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
nmihai73 liked this
Moise Cristian liked this
lasting liked this
construct100 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->