Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
PROCEDURA CIVILA1) Achiesarea.Achiesarea reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiilereclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa. Exista doua forme ale achiesarii:
achiesarea la pretentiile reclamantului
si
achiesarea la hotarare
. Conditiile acestui act dedispozitie nu difera esentialmente de cele ale renuntarii la drept. Ele se refera la capacitatea deexercitiu a partii si la exprimarea valabila a consimtamantului. Achiesarea la pretentii constaintr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor reclamantului. O atare achiesare poate fi totalasau partiala, dupa cum paratul recunoaste in intregime sau numai in parte pretentiileadversarului. In ambele cazuri recunosterea trebuie sa fie pura si simpla, adica neconditionata.O marturisire calificata sau complexa nu constituie o achiesare. Recunoasterea pretentiilor  partii adverse se obtine cel mai adesea pe calea interogatoriului, dar ea poate fi si spontana.Recunoasterea totala a pretentilor conduce la finalizarea activitatii judiciare in cauza supusainstantei spre solutionare. Achiesarea poate fi si partiala, caz in care instanta poate pronunta ohotarare in acest sens. Codul de procedura civila se ocupa in mod special doar derecunoasterea partiala. Potrivit art. 270 C. proc. civ: "Daca paratul recunoaste o parte din preteniiile reclamantului, instanta la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masurarecunoasterii. Rezulta ca achiesarea la pretentii este conditionata de acordul reclamantului, insensul ca numai in atare conditi se poate pronunta o hotarare partiala. Pentru a constitui temeial unei hotarari partiale recunoasterea paratului trebuie sa fie data in forma unei marturisiri judiciare; ea trebuie sa fie de asemenea expresa. Marturisirea extrajudiciara nu poatedetermina pronuntarea unei hotarari partiale. De asemenea, hotararea partiala nu poate fi pronuntata pe temeiul unei prezumtii de recunoastere dedusa din refuzul partii de a raspundela interogatoriu sau de a se infatisa pentru a raspunde la interogatoriul propus. Hotararea partiala pronuntata in aceste conditii devine executorie de drept, astfel cum precizeaza art. 278 pct. 7 C. proc. civ. In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin careva respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor. Renuntarea la drept se poate facesi fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel. Renuntarea se poate face insedinta sau prin inscris autentic. Hotararea se da fara drept de apel. Cand renuntarea estefacuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, inmasura renuntarii.2) Actele de procedură: noţiune, condiţii de valabilitate, sancţiuni procesuale.1
 
Prin act de procedura se intelege orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentrudeclararea procesului, in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca, parti si ceilalti participanti la proces, legat de activitatea procesuala a acestora. Actele de procedura sunt clasificate in literatura de specialitate, dupa mai multe criterii, mareadiversitate a acestora fiind determinata practic de numarul mare de acte procedurale care, ininlantuirea lor determina intreaga structura a procesului civil. Astfel sunt: actele proceduraleale instantei, partilor, tertelor persoane si organelor de executare silita, acte de proceduraverbale si acte de procedura scrise; acte de procedura obligatorii si acte de procedura scrisa;acte de procedura obligatorii si acte de procedura facultative; acte unilaterale, acte bilaterale siacte multilaterale; acte judiciare si acte extrajudiciare; acte de procedura specifice judecatii in prima instanta; acte specifice judecatii in fata instantelor de control judiciar si acte deexecutare silita etc. In ceea ce priveste conditiile generale de valabilitate ale actelor de procedura civila, aceasta determinare este extrem de complexa tocmai datorita caracteruluivariabil al acestora. O prezentare a conditiilor generale de validitate a actelor de proceduraeste necesara pentru o mai buna cunoastere a mecanismului actelor juridice ce intereseazaactivitatea de infaptuire a justitiei, determinare ce se refera atat la conditiile de fond cat si lacerintele de forma ale actelor. Astfel in mod traditional literatura juridica de specialitate aapreciat ca doua sunt conditiile generale de validitate ale actelor de procedura: forma scrisa siindicarea in chiar continutul actului ca cerintele legii au fost indeplinite, actele de procedurase intocmesc numai in limba romana. Forma scrisa reprezinta o conditie de valabilitate a celor mai multe acte de procedura. Majoritatea actelor dispuse de catre instantele de judecata si deorganele de executare trebuie indeplinite in forma scrisa. De la aceasta regula exista oimportanta exceptie in privinta actelor ce reprezinta manifestari unilaterale sau bilaterale devointa ale partilor. O a doua conditie o contituie mentiunea in acte ca cerintele legii au fostrespectate. Aceasta inseamna ca actul de procedura nu poate fi completat cu probe extrinseci,ci trebuie sa faca dovada prin el insusi. Exceptia de la aceasta regula o reprezinta principiulechivalentei. Potrivit acestui principiu, in cazurile prevazute de lege un act de procedura poatefi inlocuit printr-un act de procedura care sa produca aceleasi efecte. De asemenea seconsidera ca actele de procedura care imbraca forma scrisa trebuie redatctate in limba romana.In afara acestor conditii exista si unele cerinte care vizeaza locul sau timpul intocmirii actelor de procedura. Actele de procedura nu se pot intocmi oricand, ci numai in termenele prevazutede lege, iar in unele cazuri doar in anumite faze ale procesului civil. Actele de procedura seintocmesc de regula la sediul instantei de judecata si in cadrul unei sedinte publice. Nerespectarea acestor conditii atrage nulitatea actelor. Actele de procedura indeplinite de un2
 
 judecator necompetent sunt nule. Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de unfunctionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii ovatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anumede lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie. Anularea unui act de proceduraatrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sinestatatoare. Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire laactele de procedura. Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca parteacare lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii. Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii.Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce. Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi deinfatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond. Nimeninu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.3) Acţiunea civilă. Clasificarea acţiunilor civileDupa scopul material urmarit de reclamant: actiune in realizarea dreptului; actiuni inexecutare, in condamnare, in adjudecare prin care reclamantul care se pretinde titularul unuidrept subiectiv civil, solicita instantei obligarea paratului la respectarea dreptului sau, iar dacaacest lucru nu mai este posibil la despagubiri pentru prejudiciul cauzat (actiune inrevendicare, in restituirea unor imobile, evacuare, prin care se cere rezolutiunea unei actiuni)actiune in constatarea dreptului -prin care reclamantul cere instantei sa se constate numaiexistenta unui drept al sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. Art.111 Codul deProcedura Civila. pot fi: pozitive negative declaratorii, prin care se cere constatarea existenteisau inexistenta unui raport juridic interogatoriu-reclamantul cheama in mod preventiv in judecata o persoana care ar putea sa-i conteste dreptul provocatorii, prin care titularuldreptului cheama in mod direct in judecata pe cel ce-l tulbura in exercitiul dreptului sauactiune in constituire de drepturi - prin care se solicita aplicarea legii la anumite date sau fapteinvocate pentru a deduce consecintele ce se impun in vederea creeri unei situatii juridice noi.Dupa natura dreptului ce se valorifica prin actiuni personale-se valorifica un drept personal decreanta, sunt nelimitate ca numar. Din punct de vedere teritorial, in cazul actiunilor personale,regula este ca cererea se depune la instanta de la domiciliul paratului 1 Reale-se valorifica undrept real. Pot fi mobiliare sau imobiliare, dupa cum dreptul valorificat are ca obiect un bunmobil sau imobil. Pot fi petitorii sau posesorii. 2 Mixte-se valorifica in acelasi timp un drept3
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more