P. 1
Criminologie Suport Curs 1

Criminologie Suport Curs 1

Ratings: (0)|Views: 1,795 |Likes:
Published by iasmina88

More info:

Published by: iasmina88 on Sep 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/08/2014

pdf

text

original

 
Universitatea „Petre Andrei” din IasiFacultatea de Drept
CRIMINOLOGIESuport curs
 
 2
CCAAPPIITTOOLLUULLII::NNOOTTIIUUNNIIIINNTTRROODDUUCCTTIIVVEE 
11..FFoorrmmaarreeaaccrriimmiinnoollooggiieeiiccaa 
şş
ttiiiinn
ŃŃăă
 
Termenul de
criminologie
a fost folosit, pentru prima oar
ă
, de antropologul francez
Paul Topinard,
 în anul 1879. Termenul deriv
ă
din latinescul
crimen
(crim
ă
, cu sensul deinfrac
Ń
iune, fapt
ă
penal
ă
)
ş
i grecescul
logos
(cuvânt, cu sensul de idee,
ş
tiin
Ńă
). O lucrareintitulat
ă
 
Criminologie
a ap
ă
rut mai târziu (1885)
ş
i apar
Ń
ine lui
 Rafaele Garofalo.
Pentru a în
Ń
elege mai bine originea criminologiei este necesar
ă
o scurt
ă
incursiuneistoric
ă
.
Astfel, înc
ă
din secolul al V-lea î.d.H.,
Socrate
punea omul
ş
i conduita sa în centruldialogurilor sale
ş
i ar
ă
ta c
ă
, comportamentul nedrept al „r
ă
ului" (méchant) este rodulnecunoa
ş
terii.
Platon
acorda un rol preponderent prevenirii crimelor
ş
i sus
Ń
inea caracterulexemplar al pedepsei descurajatoare, pentru a împiedica recidiva
ş
i pentru a îndep
ă
rta oameniide la inten
Ń
iile lor criminale. Tot astfel,
Platon
era adeptul ideii potrivit c
ă
reia fiin
Ń
a uman
ă
,„normal
ă
" sub aspect moral, nu comite r
ă
ul din pl
ă
cere, ci pentru c
ă
este sub influen
Ń
a unei bolicare ar putea fi vindecat
ă
prin tratamentul educativ aplicat în închisori.Ideile lui
Platon
au fost preluate, peste secole, de filosoful
ş
i scriitorul latin
Seneca
(anul 4 î.d.H. - anul 65 d.H.) sub formularea: „C
ă
ci, dup
ă
cum spunea Platón, nici un om în
Ń
elept nu pedepse
ş
te pentru e
ă
s-a s
ă
vâr
ş
it o fapt
ă
rea, ci pentru ca ea s
ă
nu fie repetat
ă
".Dup
ă
alte câteva secole,
Sfântul Augustin
se ar
ă
ta adept al rolului educativ al pedepsei,care „nu trebuie s
ă
urm
ă
reasc
ă
pieirea celui vinovat, ci reeducarea lui".Istoricii criminologiei accentueaz
ă
îndeosebi influen
Ń
a ideilor con
Ń
inute în lucrarea iui
Cesare Beccaria, Dei delitti e delle pene,
ap
ă
rut
ă
în 1764, lucrare care a revolu
Ń
iona
t
gândirea juridic
ă
, deschizând noi orizonturi cu privire îa problemele crimei
ş
i ale justi
Ń
iei penale.
I
n ultimii ani, al
ă
turi de
 Beccaria
se recunoa
ş
te contribu
Ń
ia pe care a avut-o
 Jeremy Bentham
 îa apari
Ń
ia criminologiei ca
ş
tiin
Ńă
. Asocierea între
 Beccaria
ş
i
 Bentham
ş
i originilecriminologiei apar
Ń
ine curentului neoclasic, dar
ş
i reprezentan
Ń
ii altor orient
ă
ri subliniaz
ă
 influen
Ń
a pe care ace
ş
tia au avut-o la apari
Ń
ia criminologiei.
 
De asemenea, noua viziune asupracriminologiei consider
ă
c
ă
 
 Beccaria
ş
i
 Bentham
nu sunt numai ilu
ş
trii reprezentan
Ń
i ai
ş
coliiclasice de drept penal, dar
ş
i înteme
ietorii „criminologiei clasice".
 Un interes real pentru criminologie îl prezint
ă
 
ş
i datele furnizate de istoria medicineilegale. înc
ă
din Egiptul antic s-a f 
ă
cut dovada folosirii otr
ă
vii, într-un proces intentat uneifemei care î 
ş
i ucisese so
Ń
ul.Cercetarea
criminolo
gica a fost favorizat
ă
de existen
Ń
a, în unele
Ńă
ri, a unui cadruinstitu
Ń
ional organizat, de felul clinicii de psihiatrie, care a- oferit oamenilor de
ş
tiin
Ńă
 posibilitatea s
ă
efectueze unele experimente
ş
i s
ă
verifice unele ipoteze. Acela
ş
i
rol de laboratorexperimental l
-a jucat
ş
i penitenciarul în care s-au efectuat unele observa
Ń
ii pe
t
ermen lung asuprade
Ń
inu
Ń
ilor.In acest context prielnic, cercet
ă
rile cu privire la crim
ă
, criminal
ş
i criminalitate cap
ă
t
ă
 un caracter organizat, prefigurând o nou
ă
disciplin
ă
 
ş
tiin
Ń
ific
ă
. Este momentul apari
Ń
iei
criminologiei pozitiviste,
ai c
ă
rei reprezentan
Ń
i de seam
ă
au fost
Cesare Lombroso, EnricoFerri
ş
i
 Rafaele Garofalo.
Criminologia s-a dezvoltat, mai întâi, în cadrul altor discipline
ş
tiin
Ń
ifice: statistica,sociologia, antropologia, psihologia, psihiatria etc. De aceea,
Enrico Ferri
 î 
ş
i intituleaz
ă
unadin importantele sale lucr
ă
ri
Sociologia criminal
ă 
 
(1881). De asemenea, noua
ş
tiin
Ńă
întemeiat
ă
 de
 Lombroso
nu se numea criminologie, ci antropologie criminal
ă
, sub influen
Ń
a publica
Ń
iei
 
 3
 Archives de l'anthropologie criminelle et des sciences pénales,
 înfiin
Ń
at
ă
la Lyon, în 1886(condus
ă
de
 Alexandre Lacassagne
ş
i
Gabriel Tarde),
care concentra în paginile saleprincipalele preocup
ă
ri de criminologie ale timpului.
Un al
t moment important în dezvoltarea criminologiei îl reprezint
ă
apari
Ń
ia, în 1907, înBelgia, a publica
Ń
iei
 Revue de droit pénale et de criminologie.
In Germania,
Franz von Liszt 
a militat pentru aplicarea în practic
ă
a cercet
ă
riicriminologice, iar în lucrarea sa
 Dsr Zweckgedanke im Strafrecht (Ideea scopului în dreptul penal),
ap
ă
rut
ă
în 1882, sus
Ń
ine ideea unei „
ş
tiin
Ń
e xotale a dreptului penal", în care s
ă
fieincluse
ş
i antropologia criminal
ă
, psihologia
ş
i statistica criminologiei.Pozitivismul european a influen
Ń
at formarea criminologiei nordamericane. Primelecercet
ă
ri în acest domeniu s-au f 
ă
cut în clinicile înfiin
Ń
ate, în 1909, la Chicago. Tot în aceast
ă
 perioad
ă
are loc
ş
i prima Conferin
Ńă
na
Ń
ional
ă
de drept penal
ş
i criminologie, în 1909, la LawSchoo
l
of Northestern University, prilej cu care se înfiin
Ń
eaz
ă
Institutul American de DreptPenal
ş
i Criminologie. începând cu anul 1910, Institutul public
ă
revista
 Journal of Criminal Law and Criminology,
care apare
ş
i ast
ă
zi. Fondatorul criminologiei nord-americane esteconsiderat a fi
Edwin Sutherland,
care public
ă
în 1924 cartea sa
Criminology,
ce va avea omare influen
Ńă
asupra oamenilor de
ş
tiin
Ńă
de pretutindeni, interesa
Ń
i de domeniul criminalit
ăŃ
ii.Primul R
ă
zboi Mondial întrerupe în Europa, pentru o perioad
ă
de timp, studiile îndomeniul criminologiei. Publica
Ń
ia de la Lyon î 
ş
i înceteaz
ă
apari
Ń
ia, iar cea belgian
ă
î 
ş
i reia,dup
ă
r
ă
zboi, activitatea, marcând o apropiere a criminologiei de dreptul penal.Un moment important 1-a constituit înfiin
Ń
area, în 1934, a Societ
ăŃ
ii Interna
Ń
ionale deCriminologie, cu sediul la Paris, care, pentru prima dat
ă
, î 
ş
i propune ca obiectiv de baz
ă
studiulcriminalit
ăŃ
ii. Aceasta avea
ş
i o revist
ă
proprie,
 Analele interna
 Ń 
ionale de criminologie
care, începând cu anul 1938, organizeaz
ă
congrese interna
Ń
ionale de criminologie. Din 1952,Societatea Interna
Ń
ional
ă
de Criminologie organizeaz
ă
, sub egida O.N.U., cursuri interna
Ń
ionalede criminologie.
 
Primul Congres al S.I.C. are loc la Roma, în 1938, apoi la Paris , Londra
,Haga, Montreal
, Madrid, Belgrad, Lisabona, Viena , Hamburg
,
Budapesta
, etc
.Un rol important în dezvoltarea criminologiei îl are
ş
i Direc
Ń
ia de Probleme Criminaledin Consiliul Europei, în cadrul c
ă
reia func
Ń
ioneaz
ă
Comitetul European pentru ProblemeleCriminale (C.D.P.C.). Biroul C.D.P.C.
ş
i Consiliul
Ş
tiin
Ń
ific Criminologie, formate din reputa
Ń
ispeciali
ş
ti, reprezentan
Ń
i ai statelor membre, organizeaz
ă
periodic conferin
Ń
e de cercetarecriminologica.
22..DDeeiinnii
ŃŃ
iiaaccrriimmiinnoollooggiieeii 
A formula o defini
Ń
ie nu este deloc u
ş
or, pentru orice domeniu
ş
tiin
Ń
ei, cu atât mai multpentru criminologie,
ş
tiut fiind faptul c
ă
defini
Ń
iile i-au fost date pân
ă
în prezent, atât la noi, cât
ş
i în alte
Ńă
ri, au fost influen
Ń
i de concep
Ń
iile foarte diverse ale timpului, precum
ş
i de condi
Ń
iilesoci: istorice ale epocii în care au fost elaborate.
Din cercetarea numeroaselor defini
Ń
ii care au fost date criminologiei se desprinde concluzia c
ă
acesteapot fi grupate în jurul reperului principal sau al principalului obiect de studiu al criminologiei, care a fost luat înconsiderare la formularea defini
Ń
iei; criminalul, crima, criminalitatea, dinami actului criminal, reac
Ń
ia social
ă
fa
Ńă
 de criminalitate etc.
 
Astfel,
Enrico Ferri,
un reprezentant de seam
ă
al
Ş
colii pozitivis
te
italiene,prezentându-
ş
i una dintre cele mai importante lucr
ă
ri ale sal
e,
 
Sociologia criminal
ă 
 ,
ar
ă
ta c
ă
 aceasta înglobeaz
ă
totalitatea
ş
tiin
Ń
elor penal
e
între care
ş
i sociologia penal
ă
, sinonim
ă
cucriminologia, care „studiaz
ă
nu
nu
mai delictul în sine ca raport juridic, ci, de asemenea, sau înprimul rând, pe
 
acela care comite delictul, a
ş
adar pe delincvent".
 
Al
Ń
i autori definesc criminologia ca
 ş
tiin
 Ń 
a complet 
ă 
despre om,
despre cauzele
ş
iremediile comport
ă
rii sale antisociale.
 

Activity (40)

You've already reviewed this. Edit your review.
durbailoalexandru added this note
criminologie
1 thousand reads
1 hundred reads
Adrianna Dns liked this
Adnana Stefana liked this
black999er liked this
Adrian Pisari liked this
Adrian Pisari liked this
Barlici Mihaita liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->