P. 1
Criminologie Suport Curs 1

Criminologie Suport Curs 1

Ratings: (0)|Views: 7,710|Likes:
Published by iasmina88

More info:

Published by: iasmina88 on Sep 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2013

pdf

text

original

 
Universitatea „Petre Andrei” din IasiFacultatea de Drept
CRIMINOLOGIESuport curs
 
 2
CCAAPPIITTOOLLUULLII::NNOOTTIIUUNNIIIINNTTRROODDUUCCTTIIVVEE 
11..FFoorrmmaarreeaaccrriimmiinnoollooggiieeiiccaa 
şş
ttiiiinn
ŃŃăă
 
Termenul de
criminologie
a fost folosit, pentru prima oar
ă
, de antropologul francez
Paul Topinard,
 în anul 1879. Termenul deriv
ă
din latinescul
crimen
(crim
ă
, cu sensul deinfrac
Ń
iune, fapt
ă
penal
ă
)
ş
i grecescul
logos
(cuvânt, cu sensul de idee,
ş
tiin
Ńă
). O lucrareintitulat
ă
 
Criminologie
a ap
ă
rut mai târziu (1885)
ş
i apar
Ń
ine lui
 Rafaele Garofalo.
Pentru a în
Ń
elege mai bine originea criminologiei este necesar
ă
o scurt
ă
incursiuneistoric
ă
.
Astfel, înc
ă
din secolul al V-lea î.d.H.,
Socrate
punea omul
ş
i conduita sa în centruldialogurilor sale
ş
i ar
ă
ta c
ă
, comportamentul nedrept al „r
ă
ului" (méchant) este rodulnecunoa
ş
terii.
Platon
acorda un rol preponderent prevenirii crimelor
ş
i sus
Ń
inea caracterulexemplar al pedepsei descurajatoare, pentru a împiedica recidiva
ş
i pentru a îndep
ă
rta oameniide la inten
Ń
iile lor criminale. Tot astfel,
Platon
era adeptul ideii potrivit c
ă
reia fiin
Ń
a uman
ă
,„normal
ă
" sub aspect moral, nu comite r
ă
ul din pl
ă
cere, ci pentru c
ă
este sub influen
Ń
a unei bolicare ar putea fi vindecat
ă
prin tratamentul educativ aplicat în închisori.Ideile lui
Platon
au fost preluate, peste secole, de filosoful
ş
i scriitorul latin
Seneca
(anul 4 î.d.H. - anul 65 d.H.) sub formularea: „C
ă
ci, dup
ă
cum spunea Platón, nici un om în
Ń
elept nu pedepse
ş
te pentru e
ă
s-a s
ă
vâr
ş
it o fapt
ă
rea, ci pentru ca ea s
ă
nu fie repetat
ă
".Dup
ă
alte câteva secole,
Sfântul Augustin
se ar
ă
ta adept al rolului educativ al pedepsei,care „nu trebuie s
ă
urm
ă
reasc
ă
pieirea celui vinovat, ci reeducarea lui".Istoricii criminologiei accentueaz
ă
îndeosebi influen
Ń
a ideilor con
Ń
inute în lucrarea iui
Cesare Beccaria, Dei delitti e delle pene,
ap
ă
rut
ă
în 1764, lucrare care a revolu
Ń
iona
t
gândirea juridic
ă
, deschizând noi orizonturi cu privire îa problemele crimei
ş
i ale justi
Ń
iei penale.
I
n ultimii ani, al
ă
turi de
 Beccaria
se recunoa
ş
te contribu
Ń
ia pe care a avut-o
 Jeremy Bentham
 îa apari
Ń
ia criminologiei ca
ş
tiin
Ńă
. Asocierea între
 Beccaria
ş
i
 Bentham
ş
i originilecriminologiei apar
Ń
ine curentului neoclasic, dar
ş
i reprezentan
Ń
ii altor orient
ă
ri subliniaz
ă
 influen
Ń
a pe care ace
ş
tia au avut-o la apari
Ń
ia criminologiei.
 
De asemenea, noua viziune asupracriminologiei consider
ă
c
ă
 
 Beccaria
ş
i
 Bentham
nu sunt numai ilu
ş
trii reprezentan
Ń
i ai
ş
coliiclasice de drept penal, dar
ş
i înteme
ietorii „criminologiei clasice".
 Un interes real pentru criminologie îl prezint
ă
 
ş
i datele furnizate de istoria medicineilegale. înc
ă
din Egiptul antic s-a f 
ă
cut dovada folosirii otr
ă
vii, într-un proces intentat uneifemei care î 
ş
i ucisese so
Ń
ul.Cercetarea
criminolo
gica a fost favorizat
ă
de existen
Ń
a, în unele
Ńă
ri, a unui cadruinstitu
Ń
ional organizat, de felul clinicii de psihiatrie, care a- oferit oamenilor de
ş
tiin
Ńă
 posibilitatea s
ă
efectueze unele experimente
ş
i s
ă
verifice unele ipoteze. Acela
ş
i
rol de laboratorexperimental l
-a jucat
ş
i penitenciarul în care s-au efectuat unele observa
Ń
ii pe
t
ermen lung asuprade
Ń
inu
Ń
ilor.In acest context prielnic, cercet
ă
rile cu privire la crim
ă
, criminal
ş
i criminalitate cap
ă
t
ă
 un caracter organizat, prefigurând o nou
ă
disciplin
ă
 
ş
tiin
Ń
ific
ă
. Este momentul apari
Ń
iei
criminologiei pozitiviste,
ai c
ă
rei reprezentan
Ń
i de seam
ă
au fost
Cesare Lombroso, EnricoFerri
ş
i
 Rafaele Garofalo.
Criminologia s-a dezvoltat, mai întâi, în cadrul altor discipline
ş
tiin
Ń
ifice: statistica,sociologia, antropologia, psihologia, psihiatria etc. De aceea,
Enrico Ferri
 î 
ş
i intituleaz
ă
unadin importantele sale lucr
ă
ri
Sociologia criminal
ă 
 
(1881). De asemenea, noua
ş
tiin
Ńă
întemeiat
ă
 de
 Lombroso
nu se numea criminologie, ci antropologie criminal
ă
, sub influen
Ń
a publica
Ń
iei
 
 3
 Archives de l'anthropologie criminelle et des sciences pénales,
 înfiin
Ń
at
ă
la Lyon, în 1886(condus
ă
de
 Alexandre Lacassagne
ş
i
Gabriel Tarde),
care concentra în paginile saleprincipalele preocup
ă
ri de criminologie ale timpului.
Un al
t moment important în dezvoltarea criminologiei îl reprezint
ă
apari
Ń
ia, în 1907, înBelgia, a publica
Ń
iei
 Revue de droit pénale et de criminologie.
In Germania,
Franz von Liszt 
a militat pentru aplicarea în practic
ă
a cercet
ă
riicriminologice, iar în lucrarea sa
 Dsr Zweckgedanke im Strafrecht (Ideea scopului în dreptul penal),
ap
ă
rut
ă
în 1882, sus
Ń
ine ideea unei „
ş
tiin
Ń
e xotale a dreptului penal", în care s
ă
fieincluse
ş
i antropologia criminal
ă
, psihologia
ş
i statistica criminologiei.Pozitivismul european a influen
Ń
at formarea criminologiei nordamericane. Primelecercet
ă
ri în acest domeniu s-au f 
ă
cut în clinicile înfiin
Ń
ate, în 1909, la Chicago. Tot în aceast
ă
 perioad
ă
are loc
ş
i prima Conferin
Ńă
na
Ń
ional
ă
de drept penal
ş
i criminologie, în 1909, la LawSchoo
l
of Northestern University, prilej cu care se înfiin
Ń
eaz
ă
Institutul American de DreptPenal
ş
i Criminologie. începând cu anul 1910, Institutul public
ă
revista
 Journal of Criminal Law and Criminology,
care apare
ş
i ast
ă
zi. Fondatorul criminologiei nord-americane esteconsiderat a fi
Edwin Sutherland,
care public
ă
în 1924 cartea sa
Criminology,
ce va avea omare influen
Ńă
asupra oamenilor de
ş
tiin
Ńă
de pretutindeni, interesa
Ń
i de domeniul criminalit
ăŃ
ii.Primul R
ă
zboi Mondial întrerupe în Europa, pentru o perioad
ă
de timp, studiile îndomeniul criminologiei. Publica
Ń
ia de la Lyon î 
ş
i înceteaz
ă
apari
Ń
ia, iar cea belgian
ă
î 
ş
i reia,dup
ă
r
ă
zboi, activitatea, marcând o apropiere a criminologiei de dreptul penal.Un moment important 1-a constituit înfiin
Ń
area, în 1934, a Societ
ăŃ
ii Interna
Ń
ionale deCriminologie, cu sediul la Paris, care, pentru prima dat
ă
, î 
ş
i propune ca obiectiv de baz
ă
studiulcriminalit
ăŃ
ii. Aceasta avea
ş
i o revist
ă
proprie,
 Analele interna
 Ń 
ionale de criminologie
care, începând cu anul 1938, organizeaz
ă
congrese interna
Ń
ionale de criminologie. Din 1952,Societatea Interna
Ń
ional
ă
de Criminologie organizeaz
ă
, sub egida O.N.U., cursuri interna
Ń
ionalede criminologie.
 
Primul Congres al S.I.C. are loc la Roma, în 1938, apoi la Paris , Londra
,Haga, Montreal
, Madrid, Belgrad, Lisabona, Viena , Hamburg
,
Budapesta
, etc
.Un rol important în dezvoltarea criminologiei îl are
ş
i Direc
Ń
ia de Probleme Criminaledin Consiliul Europei, în cadrul c
ă
reia func
Ń
ioneaz
ă
Comitetul European pentru ProblemeleCriminale (C.D.P.C.). Biroul C.D.P.C.
ş
i Consiliul
Ş
tiin
Ń
ific Criminologie, formate din reputa
Ń
ispeciali
ş
ti, reprezentan
Ń
i ai statelor membre, organizeaz
ă
periodic conferin
Ń
e de cercetarecriminologica.
22..DDeeiinnii
ŃŃ
iiaaccrriimmiinnoollooggiieeii 
A formula o defini
Ń
ie nu este deloc u
ş
or, pentru orice domeniu
ş
tiin
Ń
ei, cu atât mai multpentru criminologie,
ş
tiut fiind faptul c
ă
defini
Ń
iile i-au fost date pân
ă
în prezent, atât la noi, cât
ş
i în alte
Ńă
ri, au fost influen
Ń
i de concep
Ń
iile foarte diverse ale timpului, precum
ş
i de condi
Ń
iilesoci: istorice ale epocii în care au fost elaborate.
Din cercetarea numeroaselor defini
Ń
ii care au fost date criminologiei se desprinde concluzia c
ă
acesteapot fi grupate în jurul reperului principal sau al principalului obiect de studiu al criminologiei, care a fost luat înconsiderare la formularea defini
Ń
iei; criminalul, crima, criminalitatea, dinami actului criminal, reac
Ń
ia social
ă
fa
Ńă
 de criminalitate etc.
 
Astfel,
Enrico Ferri,
un reprezentant de seam
ă
al
Ş
colii pozitivis
te
italiene,prezentându-
ş
i una dintre cele mai importante lucr
ă
ri ale sal
e,
 
Sociologia criminal
ă 
 ,
ar
ă
ta c
ă
 aceasta înglobeaz
ă
totalitatea
ş
tiin
Ń
elor penal
e
între care
ş
i sociologia penal
ă
, sinonim
ă
cucriminologia, care „studiaz
ă
nu
nu
mai delictul în sine ca raport juridic, ci, de asemenea, sau înprimul rând, pe
 
acela care comite delictul, a
ş
adar pe delincvent".
 
Al
Ń
i autori definesc criminologia ca
 ş
tiin
 Ń 
a complet 
ă 
despre om,
despre cauzele
ş
iremediile comport
ă
rii sale antisociale.
 

Activity (38)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Adrianna Dns liked this
Adnana Stefana liked this
black999er liked this
Adrian Pisari liked this
Adrian Pisari liked this
Barlici Mihaita liked this
Alixandru Ramona liked this
apozdirca4416 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->