Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Armenianims şi SINODUL DE LA DORT

Armenianims şi SINODUL DE LA DORT

Ratings: (0)|Views: 144|Likes:
Published by George Grigorash

More info:

Published by: George Grigorash on Sep 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2011

pdf

text

original

 
SINODUL DE LA DORTSinodul din Dort
a fost unsinodnaţional ţinut înDordrechtîn1618-1619de Biserica Reformată Olandezăpentru a rezolva o serioasă controversă provocată în bisericile olandeze derăspândireaarminianismului.Prima întrunire s-a ţinut pe13 noiembrie 1618, iar întrunirea finală, a 154-a, pe9 mai 1619.Au fost invitaţi şi reprezentanţi cu drept de vot dinBisericile Reformatedin opt ţări străine.
Dort 
era un termen englez colocvial folosit în acea vreme pentru oraşul Dordrecht. La sinod seface referire şi ca
Sinodul din Dordt
sau
Sinodul din Dordrecht
.
Tema
După moartea luiIacob Arminius, adepţii săi au adus obiecţii laConfesiunea belgicăşi la învăţătura luiIoan Calvin,Teodor Bezaşi a adepţilor lor. Aceste obiecţii au fost publicate într-un document numit
,iar pro oponenţii săi au fost cunoscuţi ca
remonstranţi 
.Calviniştii ce li se opuneau, conduşi deprofesorul Franciscus Gomarusde la Universitatea din Leida,au devenit cunoscuţi sub numele de
contra-remonstranţi 
. În
Remonstranţă
şi alte scrieri mai târzii, arminienii au publicat o alternativă la doctrina calvinistă aConfesiunii belgice, prezentând cinci puncte de divergenţă. Ei susţineaualegerea pe baza prevederiicredinţei, oispăşire universală,depravarea parţială a omului,harul rezistibilşiposibilitatea căderii din har . Simon Episcopius(1583-1643) a fost purtătorul de cuvânt al celor treisprezece reprezentanţi ai remonstranţilor care au fost citaţi în faţa Sinodului din 1618.
Canoanele de la Dort 
Sinodul a concluzionat respingând aceste vederi şi prezentând doctrina reformată corespunzătoarefiecărui punct, şi anume:depravarea totală, alegerea necondiţionată, ispăşirea limitată, harul irezistibil şiperseverenţa sfinţilor . Acestea sunt uneori numite 
.
Decizia Sinodului din Dort în privinţa celor cinci puncte de doctrină în dispută în Ţările de Jos
, cunoscută îndeobşte drept
Canoanele de la Dort 
, este o explicaţie a deciziei juridice a Sinodului. În prefaţa laoriginal,
Decizia
este numită o "judecată în care amândouă, părerea adevărată, în acord cuCuvântul luiDumnezeu,despre cele cinci puncte sus-menţionate este explicată, iar părerea falsă, în dezacord cuCuvântul lui Dumnezeu, este respinsă."Canoanele nu au fost concepute ca o explicaţie comprehensivă a doctrinei reformate, ci numai ca oexpunere a celor cinci puncte în dispută.
Impactul politic
Actele Sinodului au fost legate de intrigi politice ce s-au iscat în timpul celor doisprezece anidearmistiţiuînRăzboiul Ţărilor de Jos cu Spania.Decizia Sinodului a reprezentat osânda foarte respectatului şi influentului om de stat Johan van Oldenbarnevelt,care fusese protectorul remonstranţilor  arminieni. Pentru crima de "tulburare generală în starea naţiunii, atât în Biserică, cât şi în Stat" (trădare),el a fost decapitat pe13 mai 1619,la numai patru zile după întrunirea finală a Sinodului. El e considerat, şi de calvinişti, ca unul din cei mai mari oameni din istoriaŢărilor de Jos. De asemenea pierdut pentru
 
naţiune ca o consecinţă a înfrângerii arminienilor a fost fenomenalul  jurist Hugo Grotius,unul dintre susţinătorii de până la Sinod ai drepturilor remonstranţilor. Grotius a fost condamnat la închisoare peviaţă, dar a evadat cu ajutorul soţiei. Atât van Oldenbarnevelt cât şi Grotius fuseseră închişi începândcu 29 august 1618.Teologia arminiană a căpătat mai târziu toleranţă oficială din partea statului şi a continuat în diverse forme în cadrulprotestantismului.
Traducerea Bibliei
Sinodul a decis şi caBiblia să fie tradusă înolandezădirect din textele originaleebraice şi greceşti.  Au fost numiţi traducătorii, iar Statelor Generaleli s-a cerut să finanţeze proiectul. După cetraducerea a fost publicată în1637, a devenit cunoscută ca
traducerea Statelor 
(
Statenvertaling 
).
Cu părere de rău, majoritatea calviniştilor conştiincioşi sau neconştiincioşi i-audenaturat pe arminieni – considerându-i alăturaţi pelagianiţilor, care încearcă să îndreptăţească pe om cu fapte bune şi cu merite personale. Tot aşa şi arminieniideseori au denaturat învăţătura calviniştilor, considerând că îi permit credinciosuluisă trăiască fără responsabilitate, pentru că nimic, chiar şi cel mai mare păcat, nupoate să-i răpească omului mântuirea.
Întrebare: Calvinism sau Arminianism – care punct de vedere este corect?Răspuns:
Calvinismul şi Arminianismul sunt două sisteme teologice care urmărescsă explice relaţia între suveranitatea lui Dumnezeu şi responsabilitatea oamenilor înceea ce priveşte mântuirea. Calvinismul este denumit după numele lui John Calvin,un teolog francez care a trăit în perioada 1509 - 1564. Arminianismul este denumitastfel după numele lui Iacobus Arminius, un teolog olandez care a trăit între anii1560 şi 1609.Ambele sistemele teologice pot fi prezentate sintetic în 5 puncte. Calvinismuldeclară corupţia morală totală a omului, în timp ce
Arminianismul spune căoamenii sunt doar parţial corupţi moral
. Corupţia morală totală presupune căfiecare caracteristică a omului este afectată de păcat, aşa încât fiinţele umane nupot veni la Dumnezeu pe baza voinţei lor proprii.
Corupţia morală parţialăpresupune la fel ca fiecare caracteristică a omului este afectată de păcat, însă nu până la nivelul la care oamenii devin incapabili să îşi pună credinţa în Dumnezeu folosindu-se de voinţa lor în acest sens.Calvinismul proclamă
alegerea necondiţionată în timp
ce Arminianismulproclamă alegerea condiţionată.
Alegerea necondiţionată presupune căDumnezeu alege oamenii pentru mântuire ţinând cont exclusiv de voia Sa,persoana vizată neputând influenţa cu nimic aceasta.
Alegerea condiţionatăpresupune că Dumnezeu alege oamenii pentru mântuire pe bazacunoaşterii Sale mai dinainte în ceea ce priveşte persoanele care vorcrede în Hristos pentru a fi mântuiţi.
 
Calvinismul proclamă
ispăşirea limitată, în timp ce Arminianismul
proclamăispăşirea nelimitată.
Acesta este cel mai controversat dintre toate cele 5 punctediscutate aici. Ispăşirea limitată presupune că Iisus a murit numai pentru cei aleşi
.Ispăşirea nelimitată arată că Iisus a murit pentru toţi, însă moartea Sa nu îşi produce efectele până persoana în cauză crede în Hristos.Calvinismul proclamă
harul irezistibil în timp ce
Arminianismul proclamă harulcare poate fi respins.
Harul irezistibil presupune că atunci când Dumnezeucheamă o persoană la mântuire, acea persoană va răspunde în mod inevitabil.
Harul care poate fi respins presupune că Dumnezeu cheamă pe toţioamenii la mântuire, însă mulţi se împotrivesc şi resping această chemare.Calvinismul proclamă
perseverenţa sfinţilor, în timp ce
Arminianismulproclamă mântuirea condiţionată.
Perseverenţa sfinţilor se referă la conceptulpotrivit căruia o persoană care este aleasă de Dumnezeu va perseveră în credinţă şiniciodată nu se va dezice de Hristos şi nu se va întoarce de la El niciodată.
Mântuirea condiţionată este punctul de vedere care spune că uncredincios în Hristos ar putea, pe baza liberului său arbitru, să se lepedede Hristos şi astfel să îşi piardă mântuirea.
Cele cinci puncte ale Arminianismului
1.LIBERA ALEGERE A OMULUI
Deși natura umană a fost serios afectată după cădere, totuși omului i-a rămas liberaalegere. Dumnezeu schimbă pe fiecare păcătos care crede şi se pocăieşte depăcatul său. Fiecare om are libertate şi veşnicia lui depinde de felul cum îşi va folosiaceastă libertate. Omul poate alege să facă binele în loc să facă răul, iar alegerealui nu este afectată de natura sa păcătoasă. Omul poate coopera cu Duhul Sfânt şisă ajungă să fie credincios sau să respingă harul lui Dumnezeu. Omul este cercetatde Duhul Sfânt şi adus pe „muchie de cuţit” de unde poate alege să creadă sau sănu creadă. Dar Duhul nu îl poate regenera înainte ca omul să creadă. După actul decredinţă urmează naşterea din nou. Credinţa este ceea ce omul îi oferă luiDumnezeu şi contribuţia omului la salvarea personală.Să te bazezi pe
voinţa ta liberă
nu te va mântui, iar a exclude răspunderea omuluipentru alegerea lui, din nou nu este mântuire. Fără suveranitatea lui Dumnezeu înpredestinarea omului mântuirea nu ar fi posibilă, iar fără voinţa liberă a omului caresă o accepte, nu s-ar putea materializa (concretiza).
Totuşi planul de mântuire a omului păcătos a fost iniţiat întâi deDumnezeu, dar la el au fost chemaţi să-i răspundă toţi oameni.
Este Dumnezeu cinstit? Este omul într-adevăr liber?
 
A cui este ALEGEREA?Mântuirea este într-adevăr, o mare taină!!
Reconcilierea acestora două poate este posibilă în ilustraţie cu "uşa". De cum omulintră în cer pe o uşă al cărei mâner l-a acţionat singur ca răspuns la invitaţia oferităde a intra ("orişicine vrea"
Rom.10:11,12,13; Is.28:16
), dar descoperă privind

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
vgeoi liked this
vgeoi liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->