3/18/10

Ce este ECG?
•  Inregistrarea activitatii electrice a cordului
care este generata de stimularea si
contractia miocardului
ECG normala
•  Da o imagine vizuala a directiei si vitezei
impulsului electric prin tesutul cardiac
Catedra Medicina de Familie
Chisinau, 2010 •  Impulsul electric intotdeauna alege ruta cu
rezistenta minima, ocolind in asa fel,
tesutul afectat

Pentru ce? Pentru ce?

•  Imagine vizuala a conductibilitatii •  Aritmiile
electrice a inimii •  Conductibilitatea (blocurile)
•  Pentru a detecta anormalitati in ritm •  Ischemia miocardului
•  Dereglările metabolice (ex.hiper-, hipo-
•  Instrument de diagnostic in durere caliemia)
toracica
•  Suspecţia la moarte cardiacă subită
•  Diagnosticul evenimentelor acute (ex. sindromul Q prelungit)
(ex: inconstienta)

Cind? Augustus D. Waller

•  Durere toracica (1856-1922)
•  Pierderea constientei
•  Inainte de interventii chirurgicale •  Primul a inregistrat ECG
•  Dupa interventii chirurgicale omului (1887).
•  Dupa infarct miocardic
•  Pre si post cardioversie
•  Aritmii
•  Pre si post implantare a pacemakerului
•  Stress-test
•  Stop cardiac
•  Evaluare de rutina

1
 3/18/10

Frank Wilson (1890-1952)

Willem Einthoven
.
•  A introdus termenul de terminal central
•  a inventat galvanometru in (1931)
baza caruia a inregistrat ECG
(1903) •  A introdus 6 derivatii unipolare toracice
V1, V2, V3, V4, V5, V6
•  a numit undele ECG
P, Q, R, S, T

•  a introdus derivatiile bipolare

I, II, si III
(Einthoven’s triangle).

William Einthoven
Emanuel Goldberger primul electrocardiograf

•  In baza teoriei ‘Wilsoncentre terminal

(terminalul central Wilson) a introdus
derivatiile unipolare de la extremitati
aVR, aVL, aVF.
(1942)

•  Electrozii plasati pe extremitati si torace

inregistreaza cele mai mici schimbari de
potential

•  Semnalul prin electrocardiograf este

amplificat si inscris pe hirtie

•  ECG este exprimarea rezultantei

tridimensionale grafice a activitatii electrice

2
 3/18/10

Retineti! Pregatirea procedurii

•  Activitatea electrica
este urmata de
contractia mecanica a
•  Asigurati intimitatea pacientului
•  Asigurati-va ca aveti echipamentul pregatit
•  Etalonati ECG:
–  Amplituda 10mm
–  Viteza hirtiei 25 mm/sec

miocardului –  Verificati data si timpul inregistratii ECG

•  Spalati-va mainile
•  Notati data si numele pacientului
•  Plasati electrozii

Echivalentul timpului

1 patrat mic = 0.04 s

1 patrat mare = 0,2 s
5 patrate mari = 1 s
30 patrate mari = 6 s
300 patrate mari = 1 min

1 patrat mic = 0.04 s 30 patrate mari = 6 s

. 1 patrat mare = 0,2 s
300 patrate mari = 1 min
5 patrate mari = 1 s

Calcularea frecventei cardiace

•  300 : la numarul patratelor mari intre R-R
–  Ex: 300/4 = 75 bmp

•  1500 : la numarul patratelor mici intre 2 R-R

–  Ex: 1500/30 = 50 bpm
•  N undelor R in 6 sec (30 patrate mari) X 10
–  Ex: 10 X 6 = 60 bpm
•  Rigla cardiologica

3
 3/18/10

Frecventa cardiaca Plasamentul

(regula patratelor) electrozilor
N patratelor intre R-R:
1 = 300 batai pe sec
2 = 150
3 = 100
4 = 75
5 = 60
6 = 50
7 = 43
8 = 37

Plasament alternativ al
electrozilor

4
 3/18/10

Derivatia I Derivatia II

Derivatia III Triunghiul Einthoven

Einthoven's Triangle! Each of the 6 frontal plane leads has a negative and positive orientation
(as indicated by the '+' and '-' signs). It is important to recognize that Lead I (and to a lesser
extent Leads aVR and aVL) are right to left in orientation. Also, Lead aVF (and to a lesser
extent Leads II and III) are superior to inferior in orientation.

5
 3/18/10

Ritmul sinusal:

Ritm sinusa, frecventa 68 pe min

Bradicardie: 55 pe min

Tahicardie: 100 pe min

Depolarizarea
ventriculilor
Depolarizare atriilor (1)
(1)
si septului intraventricular (2)
Formarea undei R

1. Depolarizarea atriilor 2.  Depolarizarea

Formarea undei P septului intraventricular
Formarea undei Q

6
 3/18/10

Depolarizarea Repolarizarea
ventriculilor Ventriculilor
(2)
Formarea undei R Formarea undei T

Formarea undelor PQRST: Vectorii sumari ventriculari care formeaza complexul QRS:

Anatomia undelor
QRS in Sistemul Beili PQRST

7
 3/18/10

amplituda < 2,5 mm

durata ≤ 0,11 sec
+ in I, II, aVF,V1-V4
neg (-) in aVR (obligat)
± III, V1-V3

Unda P

Segmentul PR Intervalul PR
Durata 0,12 – 0,20 sec
Copii 0,12 – 0,16 sec
Izoelectric Adulti 0,14 – 0,22 sec
PR< 0,12 = WPW, tahicardie
PR > 0,20 = bloc AV gr. I

Durata ≤ 0.11 Complexul QRS

Amplituda – variata,
depinde de grosimea
peretelui cardiac si
axul electric

Variante ale
complexului QRS

8
 3/18/10

Unda Q Unda R
•  Reprezinta inregistrarea excitatiei portiunii
stingi al septului intraventricular
•  Durata ≤ 0,3 s
•  Amplituda ≤ ¼ R
•  Obligatoriu + in V4-V6

Progresia undei R in
derivatiile toracice Unda S

Segmentul ST
Izoelectric
Izoelectric
Supradenivelare –
IM, BRS
Subdenivelare –
suprasolicitarea la
hipertrofii, IM, s.a.

9
 3/18/10

Unda T
Pozitiva in I, II, aVF, V2-V6 Unda T
Negativa in aVR Repolarizarea ventriculilor
Pozitiv, bifazic,sau negativ in
III, aVL, V1
T inalt = vagotonie,
bradicardie, prima faza a IM
T mic = hipopotasemie,
miocardita, ischemie, virsta

N= o,42 s
Depinde de frecventa, virsta, gen
Prelungit: hipocalcemie, cardita
reumatice,IM, hipotermie,
postchinidina,
Scurtat: efect digitalic, stimulari
vagale, hipercalcemie, hipertermie
Unda U
•  Repolarizarea fibrelor Purkinje
–  Amplituda < 1/3 T in aceeasi derivstie
–  Directionata la fel ca si unda T in aceeasi derivatie
–  Proeminenta in frecventa joasa si se inregistreaza mai bine in
derivatiile drepte
•  Patologie:
–  Inalta = vagotonie,bradicardie, inima de sportive, hipopotasemine,
hipertiroidism, afectiuni SNC
–  Negativa, bifazica = embolie pulmonara, bloc de ram, hipertrofie pe
stinga, IM

Corelaţia acţiunilor electrice şi

mecanice a corduli

10
 3/18/10

Relatia ECG cu structurile anatomice

Ritm sinusal
•  Unda P prezenta, pozitiva in I, II, AVF
•  negativa in aVR
•  Identica in aceiasi derivatie
•  Precede fiecare complex QRS
•  PQ 3-5 patratele mici
•  Ritmul regular

Hipertrofia atriala dreapta

Ritm normal sinusal P-pulmonale

11
 3/18/10

Hipertrofia atriala stinga Hipertrofia atriilor

P-mitrale drept (1) si sting (2)

Hipertrofia VD Hipertrofia ventricului drept

Hipetrofia ventricului sting

Hipertrofia VS
•  .

•  Summary of LVH Criteria

1) RI + SIII >25 mm
2) SV1 + RV5 >35 mm
3) ST-Ts in left leads
4) R-L >11 mm
5) LAE + other criteria Positive Criteria: 1=possible
2=probable 3=definite

12

Axul electric
•  I şi aVF pozitivi – normală
•  I şi aVF negativi – cadranul NW
•  - I şi + aVF – axul deviat in dreapta
•  +I şi – aVF şi +II- axul normal
•  +I şi – aVF şă –II- axul deviat în stânga
Axul Electric al Cordului
3/18/10
Diagnosticul diferenţial
•  Deviere al axului în stânga:
–  Hipertrofia ventricului stîng,
–  Bloc fascicular stâng
–  Hemibloc anterior stâng
–  IM al peretelui inferior
–  Varianta normei
•  Deviere al axului în dreapta,
–  Hemibloc fascicular posterior stîng
–  IM al peretelui lateral
–  Hipertrofia ventricului drept
•  COPD
•  Maladii congenitale cardiace
•  Embolism pulmonar
13
 3/18/10

0 grade:
R1>R2>R3 +15
R=S in AVF
.

+ 30 grade +50
•  . .

+60 +75
.

?
14
 3/18/10

+ 90:
R1<R2=R3 +130

ECG+150 -15
. .

-45: deviere extrema in stinga

- 30 (deviere in stinga) (bloc re ram sting anterior) R1>R2>R3
S2>R2
S3>R3

•  R1>R2>R3
•  R2<S2

15
 3/18/10

-60 -75

Test
Test
.

16

Analiza ECG
1. Standartizarea (calibrarea)
2. Frecvenţa cardiacă
3. Ritmul
4. PR interval
5. QRS interval
6. QT interval
7. Axul electric al cordului (QRS)
8. Unda P
9. QRS voltaj
10. Progresia R precordială
11. Q anormal
12. Segmentul ST
13. Unda T
14  Unda U
10 semne a unei ECG “normale”
1.  PR 120-200 mls sau 3-5 patratele mici
2.  QRS ≤ 0,11 sec sau < 3 patratele mici
3.  QRS “pozitiv” in I si II
4.  QRS si T au aceeasi directie
5.  Toate undele sunt negative in aVR
6.  R in precordiale creste de la V1 la V4
7.  ST izoelectric in afara de V1 si V2 unde
poate sa fie elevat
8.  P pozitive in I, II, si V2-V6
9.  Lipsa Q sau mic (≤0,04) in I,II, V2-V6
10. T pozitiv in I, II, V2-V6
3/18/10
Descrierea ECG
•  Ritmul (Sursa)
•  Regularitatea
•  Frecventa
•  Axul
•  Analiza elementelor:
unda P, T, U
complexul QRS,
intervalele PQ, QT
segmentul ST
Diagnosticul diferenţial al undei Q
Factorii fiziologici sau poziţionali
•  Varianta “septală” normală a undei q
•  Varianta normală a undei Q în V1 - V2, aVL, III, şi aVF
•  Pneumotoraxul pe stânga sau dextrocardia: lipsa progresiei a undei P laterală
Infarctul miocardic sau infiltraţia
•  Procese acute: ischemia miocardului sau infarctul, miocardita, hipercaliemia
•  Procese cronice: IM, cardiomiopatia idiopatică, miocardita, amiloidoza, tumoare, sarcoidoza,
sclerodermia, mladia“Chagas”, cist de ehinococcus
Hipertrofie ventriculară/dilatare
•  VS (progresia ră a undei R) (a)
•  VD (progresia inversă a undei R (b) sau progresia ră in BPCO)
•  Cardiomiopatia hipertrofică (poate simula IM anterior, inferior, posterior, sau lateral)
Conductibilitatea anormală
•  BRS (R- progresia ră)
•  Sindromul Wolff-Parkinson-White
A. R mic sau absent în derivaţiile medioprecordiale drepte.
B. Descreştere progresivă a undei R din V1până la deriv. precord. medii sau laterale.
17