INFLUENŢA LIMBII ENGLEZE ASUPRA VOCABULARULUI LIMBII ROMÂNE

Influenţa engleză asupra limbii române, manifestată direct sau indirect, este o realitate, un
fenomen împotriva căruia mulţi lingvişti încearcă sau au încercat să ia măsuri.Cauzele afluxului
din ce în ce mai des de cuvinte împrumutate din limba engleză sunt de natură socială, iar faptele
sociale se reflectă în limbă.Astfel de cauze sunt deschiderea graniţelor teritoriale şi spirituale
către Occident, facilitarea circulaţiei de bunuri materiale şi spirituale dinspre Occident spre ţara
noastră, dezvoltarea unor domenii tehnice şi apariţia altora noi.

Sunt considerate anglicisme/englezisme unităţile lingvistice de origine engleză, fiind incluse

în această categorie atât cuvintele adaptate la sistemul limbii române(
buget,claxon,stop,tramvai), cât şi cuvintele afalte de a se adapta şi împrumuturile neadaptate.Ân
funcţie de necesitatea prezenţei lor într-un anumit context, cuvintele împrumutate se împart în
două categorii: împrumuturi necesare, xenisme, cuvinte aloglote (Pană-Dindelegan) şi
împrumuturi de lux.Xenismele îşi justifică prezenţa prin faptul că nu au corespondent în
vocabularul limbii române sau preyintă avantaje faţă de corespondentul autohton (precizia
sensului,corp fonetic redus, circulaţie internaţională). Împrumuturile necesare sunt de două
tipuri: denotative ( tehnice) denumesc realităţi nou apărute în spaţiul românesc,motiv pentru care
nu au corespondent. Xenismele denotative sunt reprezentate de termeni din domeniul ştiinţei,
tehnicii, economiei,sportului,administraţiei,culturii.Xenismele conotative au corespondent
românesc, însă sunt preferate datorită expresivităţii în anumite contexte, fiind utilizate cu
predilecţie în limbajul publicistic şi în cel publicitar.

Este destul se greu să se realizeze o cercetare serioasă a siutaţiei împrumuturilor din limba
engleză , pentru a aprecia cantitatea de termeni împrumutaţi, domeniile cărora le aparţin,
frecvenţa cu care apar şi gradul în care sunt adaptaţi vocabularului limbii române.Sunt unii
termeni proveniţi prin mijlocire germană(cocs, boiler, tubing),alţii prin intermediul limbii ruse,
care a furnizat unii termeni de origine anglo-americană (buldozer, conveier, motoplug,
radiolocaţie, screper), dar cei mai mulţi termeni de origine engleză au intrat în limba română pe
filieră franceză (situaţie în care unele cuvinte au suferit uneori uşoare modificări de ordin fonetic,
păstrate şi în româneşte: românescul biftec seamănă mai mult cu franţuzescul bifteck decât cu
englezescul beefsteak, românescul rosbif nu diferă de franţuzescul rosbif , dar e diferit de
englezecul roast beef).

Trebuie deosebite anglicismele autentice de pseudoanglicisme ( cuvinte formate în alte limbi

prin combinarea unor teme şi elemente formative împrumutate din engleză: un exemplu este cel
al cuvintelor formate cu ajutorul lui man, devenit element de compunere.După modelul unor
anglicisme adevărate ca gentleman , sportsman, au fost formate în limba franceză tenisman ,
recordman, rugbyman.

În a doua parte a secolului al douăzecelea predominau în limba română termenii care făceau
parte din terminologia sportivă: aut, baschet, base-ball, bowling, bridge, corner, a dribla,
dribbling,fault, ofsaid, ring, rugbi, outsider, şut, tenis, uppercut, volei.

Multe dintre anglicismele împrumutate după 1990 nu au fost adaptate fonetic şi morfologic,
unii termeni nefiind înregistraţi în lucrarile lexicografice româneşti( cuvinte ca boyband, cover
, college-shirt, fresh ,target, writing, nu apar în DOOM ,ediţia din 2007).Termeni ca advertising,
agreement,airbag, babysitter,banking, banner, BBC, boogie, booghie-woogie, box-office, bypass,
byte, cash, cheryz, cherry-brandy, cyborg,dance, dancing, deck, DJ, dolby, dyke, fitness,
flashback,know-how,lobby introduşi abia în ediţia DOOM 2007.