Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
97Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Florile din Gradina Mea

Florile din Gradina Mea

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 4,158 |Likes:
Published by 10cris88
Florile sînt una din cele mai mari bucurii ale vieţii noastre. Ne place să le cultivăm în jurul casei, să le avem în ferestre, să le ţinem în cameră, în glastre.Ele nu lipsesc nicăieri în ţară, nici din jurul caselor ţărăneşti, nici din grădinile şi apartamentele muncitorilor de la oraşe sau din parcurile publice. Ele îţi dau o mulţumire deosebită şi satisfac simţul estetic al fiecărui om.Ele te însoţesc la bucurii şi împărtăşesc cu tine durerile
Florile sînt una din cele mai mari bucurii ale vieţii noastre. Ne place să le cultivăm în jurul casei, să le avem în ferestre, să le ţinem în cameră, în glastre.Ele nu lipsesc nicăieri în ţară, nici din jurul caselor ţărăneşti, nici din grădinile şi apartamentele muncitorilor de la oraşe sau din parcurile publice. Ele îţi dau o mulţumire deosebită şi satisfac simţul estetic al fiecărui om.Ele te însoţesc la bucurii şi împărtăşesc cu tine durerile

More info:

Published by: 10cris88 on Sep 24, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/13/2013

pdf

text

original

 
 
 
FLORILE ÎN VIAŢA NOASTRĂ
 
Florile sînt una din cele mai mari bucurii ale vieţii noastre. Ne place să le cultivăm în jurulcasei, să le avem în ferestre, să le ţinem în cameră, în glastre.
 
Ele nu lipsesc nicăieri în ţară, nici din jurul caselor ţărăneşti, nici din grădinile şiapartamentele muncitorilor de la oraşe sau din parcurile publice.
 
Ele îţi dau o mulţumire deosebită şi satisfac simţul estetic al fiecărui om. Ele te însoţesc la bucurii şi împărtăşesc cu tine durerile.
 Plantele
în genere, dar mai ales florile din grădină, au fost şi sînt un izvor nesecat de inspiraţie pentru manifestările atît de variate ale artei populare şi ale celei culte.
 
 Nu putem intra în analiza rolului pe care îl joacă florile în poezie şi literatură, că
ci acesta este
un subiect inepuizabil, începînd cu legendele florilor, cu acele culegeri de „Doine şi lăcrămioare" sau„Trandafiri şi viorele", pînă la operele celor mai de seamă poeţi.
 
Trebuie să accentuăm însă cît de mare este rolul florilor în operele de artă ale poporului,născute spontan în casele ţărăneşti în contact cu natura, la aer şi în strălucirea soarelui, dintr 
-un
irezistibil îndemn estetic de a exprima în forme şi culori frumuseţile naturii.
 
Crestăturile în lemn la porţile curţilor din Oltenia şi la fîntîni reproduc adesea flori şi viţa devie. Mobilele din case şi uneltele de lucru, furcile de tors, doniţele şi lingurile sînt uneori decorate cumotive vegetale, îmbrăcămintea ţăranului este mai adesea împodobită cu cusături în stil geometric,
dar
şi cu flori. Covoarele sînt în unele regiuni, ca în Oltenia şi pe valea Someşului, decorate în întregime cumotive de frunze şi flori. Ceramica populară încă face uz de motive vegetale, în special. În Oltenia, înMaramureş, în ţinuturile săseşti, săcuieşti şi în Moldova. Căni şi ulcioare, străchini şi talgere, vase deflori şi farfurii poartă adesea un delicat decor de flori. Să mai vorbim de picturile nemuritorilor maeştriai penelului, Grigorescu, Luchian, Tonitza şi alţii?
 
ISTORICUL CULTURAL AL GR
ĂDINILOR NOASTRE DE FLORI
 
Grădinile de flori sînt o istorie culturală nescrisă a poporului care le cultivă.
 
E aşa de interesantă istoria şi uneori chiar odiseea acestor flori ornamentale care alcătuiesczestrea grădinilor de la ţară şi de la oraş, a florilor ce sînt podoaba şi bucuria tuturor!
 
Plantele noastre de podoabă sînt o veche moştenire, la care fiecare veac, fiecare generaţie amai adăugat ceva.
 
GRĂDINILE ŢĂRĂNEŞTI
 
Ele sînt unul din cele mai interesante obiecte de studii comparate, fiindcă variază mult de la oregiune la alta, atît ca bogăţie cît şi în privinţa numelui ce
-
l poartă florile.
 
Sînt mai sărace grădinile la munte, în satele mici, ascunse şi ferite de calea largă a migraţiilor diferitelor popoare şi mai adăpostite de influenţele lor 
culturale.
E mult mai îmbelşugată podoaba grădinilor la şes, în satele din apropierea centrelor urbane, în
regiunile unde contactul cu alte popoare a fost mai intens.
 Nu putem ilustra mai bine deosebirile dintre grădinile ţărăneşti din diferite regiuni ale ţării,decît enumerînd plantele de ornament cultivate în cîteva ţinuturi reprezentative, cu numirile lor atît de
felurite.
 Banat.
La Naidăş (raionul Oraviţa, regiunea Timişoara) am consemnat, cu ocazia uneianchete, următoarele plante de podoabă: căldăruşe, cactus, ştir roşu, tămîioara, şlaierblume, iarbă
-
dalbă, şofran, lămîi, tămîiţă, golopăr, creată, floare
-de-
toamnă, cane, ochişele, ochiu
-
 boului, vineţele
sau chip-de-
om (Commelina communis), lăcrămioare sau mărgăritar, gheorghină, garoafe, para
-focului,
ciorceluş (Dicentra spectabilis), iederă, flori galbene (Helianthus tuberosus), crin galben, zambile,vasărlilie, stînjeniţă, persăcel, rocorele, mături, crin alb, micşunele, mătăşină, izmă, leandru, regina
-
nopţii, busuioc, bujor, muşcat, mac, iazmin,
 
nudli sau gheaţă, pomogram, boabe
-de-
turbă, trandafir 
-
chitat, roazăbăl, ruzmărin, rută, flori galbine, pipară, urechea
-
 babei, urechelniţa, sîmziene (Solidagocanadensis), liliac, forfologi, turlipan, verbine, foifiu, viorele, măgrin
-
vînăt, budieni şi încă
10 specii
recent introduse, fără nume. Lista lungă de flori şi numirile lor arată vechi influenţe germane şi sîrbeşti.
Am enumerat 71 de plante dintr-
o singură comună. Dar cîte am văzut în numeroase alte sate, înşirîndu
-se în lista speciilor!
 Muntenia.
A
ici am găsit cea mai mare bogăţie de flori, prin comunele situate de
-a lungul
Argeşului, a Dîmboviţei, Sabarului şi Neajlovului. Iată plantele de ornament consemnate în comuneleColibaşi, Copăceni, Vlad Ţepeş, Comana, Mihai Bravu, Mitreni, Budeşti: zambile
 
albe şi albastre, crin(Iris germanica), crin galben, ghiocei albi (Narcissus poeticus), recin, mărgăritar, muşcată roşie şicreaţă, leandru, ghiocei
-de-
grădină (Narcissus pseudonarcissus), smochin, cuişor, floarea
-soarelui,
 
lămîi, garoafă, maghiran, piparoase (Lilium candidum), crizantină, talie sau dalii, cerceluş, rozet,
micsandre, gheti-
şoare, izmă, merişor, trandafir galben şi alb, călţunaş, moţu
-curcanului, alimon,
calofir, busuioc, gălbinele, canele, steluţe, cirişar, limbă, zorele, lalele, tufănică, bujor, nalbă, flori
-
albastre, iarbă
-
mare, lămîiţa, salcie (Elaeagnus), micşunele, gurarea
-
 porcului, cartofei, guriţa
-mie Iu luisau gura-
leului, facelie, muşeţel
-de-
grădină, schinduşi (Trigonella foenum
-
graecum), săpunaşiscînteioară, mac, regina
-
nopţii,
floarea-
mortului (Mahonia aquifolium), busuioc roşu, călţunaş, ghemu,căldăruşe, rozmarin, cîrciumărese, pietricică, cancicică (Impatiens balsa
-mina),floarea-miresei, ciocu-
 berzei, begonia,mateolă(Matthiola bicornis), gladiole, băşicuţe (Symphoricarpus albus), iarbă
-mare
(Phalaris), lobodă roşie. Am mai văzut 15 feluri de plante fără numiri populare, în total 90 de specii.Din această regiune se aprovizionează cu flori şi florăresele din Bucureşti.
 
Dar ar trebui să scriu pagini întregi despre bogăţia de flori a pieţelor şi a parcurilor dinBucureşti, despre aspectul pitoresc al colţurilor de străzi şi bulevarde. Magazinele de flori sînt încărcatecu cele mai moderne soiuri de flori, cu crizanteme, gladiole, garoafe, gloxinii şi ultimele creaţii de roze
superbe. În anii regimului democrat-
 popular, în grija pentru continua înfrumuseţare a vieţii poporului, aintrat şi preocuparea pentru îmbogăţirea grădinilor, aşa fel, încît astăzi puţine oraşe din lume se pot luala întrecere cu capitala ţării noastre!
 
 Moldova
. În regiunile Iaşi, Suceava şi Galaţi am consemnat în două campanii etnobotanice(1952 şi 1953) florile din grădinile ţărăneşti. În nordul Moldovei am văzut: bună dimineaţa, nalbă degrădină, nasu
-curcanului, gura-
leului, măturiţă, soponele, veselia
-ca
sei (Begonia), gălbinele, ochiu
-
 boului, parfumuraşi şi cărăfior, calapăr, dumitriţe, româniţe, nemţişor, fluturaşi şi ochiu
-
 băietului sau
ochiu-
cavaIerului, gheorghine, garofiţă, ochii
-
 băieţelului (Gaillardia;, gladiola, floarea
-soarelui, cringalben, crin
de toamnă, răchiţele, beţivă, stînjeni albaştri, mături, sovîrf, micşunele, nintă, flori
-tomnatice, oleandru, regina-
nopţii, mac, viţă sălbatică, pilargonia
-
roz, nalbă (Pelargonium zonale),
betonii, gura-
 paharului sau zorele, chiparoase, cuişoare, trandaf 
ir alb, carcadel sau acadîr, trandafir-de-
dulceaţă, trandafir galben, mărită
-
-
mamă, flori
-de-parfum, sînziene (Solidago canadensis), liliac-
nemţesc, căşiuliţi, conduraşi, beţi
-de-
zăpadă, crîşmăreasă sau pofta
-femeii. În total 54 de specii.
 In sudul Moldovei
şi în nordul Dobrogei am notat următoarele: sălcioara, smochin, hortensia,iederă (Parthenocissus), iasomie, cuişoare, trandafir de dulceaţă, trandafir galben, maghiran sau floarea
-
miresii, liliac, liliac nemţesc, nalbă, bosioc roşu, gura
-
leului, căldăruşe sau chipigicuri, măturică,
floarea-
studentului sau dumitriţă, crăciuniţă, gălbinele, ochiu
-
 boului, popuşoi (Canna indica), şofran, pufuleţi, calapăr, crizantine sau dumitriţe, româniţe sau bunghişori, lăcrămioare, catifeluţe sau guriţa
-cucoanei, must
aţa
-
flăcăului sau steluţe, gherghină, caranfilă, floare
-
domnească, spicu
-
vieţii, floarea
-
soarelui sau răsărita, gulii şi cartofi dulci, floare
-de-
hîrtie, crin galben, crin de toamnă, zîmbiluri,copăcei, stînjenei, mături de grădină, cafeluţe, buchet
-
roşu, micşunele, alămîiţă sau busuiocii stupului,mintă
-
creaţă, izmă, chişuliţe sau podoaba
-zilei, regina-
nopţii, piper 
-negru, busuioc, bujor, bujor-de-
 pădure (Paeonia peregrina), mac, betunii sau petunii ori bitoane, zorele sau bună
-
dimineaţa şi garoafe,
fasole
roşie de floare, flox, buchet, iederă (Polygonum aubertii), moţu
-curcanului, portolac sau
gheţişoare, căpuşi, marghioale, săpunele, gheaţă sau iarbă
-
grasă, drăgaică, crăiţe, antajicuri sauconduraşi ori călţunaşi, urzicuţe, pansele, viorele, nemţoaice, crin albastru, lămîi, crini roşii, urzicuţe,
datura, ghem, nu-
-
deranja, cerceluş, uleandru, pelargon sau sacîz şi sacîzel, muşcată, floare
-
creaţă,cactus, primăvară, acăţătoare sau miresică. Peste 10 specii nu au încă nume romînesc. În total sînt 102
specii.
Oltenia
are de asemenea grădini ţărăneşti bogate în flori. Într 
-
o lucrare preliminară la oetnobotanică a Olteniei am adunat numirile de plante ornamentale auzite de mine, de discipolii mei şiculese din literatură. Sînt aproape la o mie. Numirile cita
te mai jos au fost culese în timpul unei
campanii de cîteva luni de zile din satele Mehedinţilor, regiunea Craiova. Păstrez şi acum amintireasurprizei şi încîntării mele de atunci, văzînd belşugul de flori cultivate în case şi în grădini. Cele mai
multe n
umiri provin din Slivileşti, Turceni, Valea lui Cîine, Novaci, Polovraci, Balateşti, Aninoasa,Murgeşti; lista lor este următoarea: floarea
-
 pîinii, pufuleti, sabur şi sanabur, nălbi, moţu
-curcanului,gura-
leului, căldăruşi, rozmalin (!), măturice sau peliniţă, ciucuri sau mocofană, bucuria
-
casei, ceară
-
roşie sau mireasă, părăluţe, crăciuniţă sau ianuarie, gălbinuşi sau nocoţele, ochiu
-boului sau flori-rotate,
cană, şofran, busuioc sau creasta
-
cocoşului, micşunele, tămîioasă, calapăr sau calomfir, tufănici s
au
crizantine, românite sau mostrătăl, urzicuţe, gheţişoară sau scînteioară, dosnica, mărgăritari, răcorele,albiniţ
-
ă sau coconită, steluţă, gherghină sau dalii, garoafe sau cuişoare, sălcioara, boabe
-de-venin(Euphorbia lathyris), floarea-miresei, smochi
n, cerceluşi, priboi, gladiole, iederă, floarea
-soarelui,
gheorghine galbene, siminoc, crin galben, liliac de grădină, crin de toamnă, ortensie, cangei sau dragă
-
Mărioară, oman, stînjenei, mătrui, indruşiaim, crin alb, cafea, schinteioară, măgheran, micşun
ele
(Matthiola incana), mătăcină, izmă
-
creaţă, iarbă
-
neagră sau mentă, leandru, regina
-
nopţii, uncheşel,
piper, busuioc, coada-
 pisicii (Cereus flagelliformis), bujor alb şi roşu, mac sau moaci, muşcată, floare
-de-
vin, muşcată
-
creaţă, puturoasă, betonii sau
 
 parfum, panglicuţă, răcorele sau zorele, fasui cu teacă

Activity (97)

You've already reviewed this. Edit your review.
vmvaly6530 liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Gherghina Doina liked this
4scorpion liked this
stejar liked this
paul liked this
Monica Mihai liked this
Otilia Mecu liked this
Costel Pl liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->