Ai totul sub control?

INTRODUCERE

Dacă, până în 1990, auzeam de droguri la ştiri sau prin filme, acum drogurile s-au
transformat dintr-o noţiune oarecum abstractă într-o realitate care ne afectează pe
fiecare.

De aceea vă propunem o discuţie deschisă şi directă despre droguri. Nu vrem să dăm

lecţii. Vrem doar să fim siguri că am spus întreaga poveste despre droguri, nu doar ce
spun „băieţii” care le plasează şi care sunt interesaţi ca numărul dependenţilor de droguri
să crească în fiecare zi.

Comisia interministerială pentru prevenirea consumului de droguri

CE SUNT DROGURILE?

Drogul este o substanţă – solidă, lichidă sau gazoasă – care, introdusă în organism,
modifică imaginea asupra propriei persoane şi asupra realităţii înconjurătoare. Folosirea
abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mentale
şi ale comportamentului.

Toxicomania este intoxicaţia cronică voluntară care duce la pierderea libertăţii de a se

abţine de la folosirea drogului.

Toxicomanul este persoana care consumă, în mod regulat, droguri pentru a obţine o
stare de o anumită intensitate.

Supradoza înseamnă introducerea în organism a unei cantităţi de substanţă mai mari

decât poate suporta acesta şi care poate produce moartea.

Supradoza intervine:

- atunci când consumatorul utilizează o doză prea puternică în raport cu cea

obişnuită
- se foloseşte un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte substanţe
- atunci când doza se continuă consumul dozei uzuale în paralel cu medicaţia din
cura de dezintoxicare

Sevrajul desemnează simptomele fizice şi psihice care apar atunci când un individ
este privat de drogul de care devenise dependent, sau la scăderea accentuată a
dozelor.

Caracteristicile drogurilor

a) dependenţa

1
 b) toleranţa

a. Dependenţa este nevoia toxicomanului de a-şi administra droguri.

Ea poate fizică sau psihică.
- Dependenţa fizică nu se întâlneşte la toate tipurile de droguri. Când apare, ea se
manifestă sub forma unor stări patologice care constau în necesitatea organică de
a folosi droguri pentru a evita tulburările ce apar la încetarea utilizării. Ea apare mai
ales la derivaţii opiului (heroină, morfină)
- Dependenţa psihică este cea mai importantă. Ea constă în modificări de
comportament şi o stare mentală particulară însoţită de necesitatea psihică
impetuoasă de a-şi administra substanţa periodic sau continuu pentru a obţine o
stare de bine sau pentru a înlătura disconfortul psihic. Este întâlnită la toate tipurile
de droguri.
b. Toleranţa apare atunci când organismul se obişnuieşte cu prezenţa unei anumite
substanţe şi se adaptează la aceasta.
Ca atare, pentru obţinerea unei anumite stări, toxicomanul trebuie să mărească
dozele. Astfel, un toxicoman ajunge să suporte doze care pentru persoanele normale ar fi
fatale.

Clasificarea toxicomaniei
a) după gravitatea efectelor:
1) majoră – morfină, cocaină, amfetamine, alcool
2) minoră – tabagismul, cafeismul
b) după numărul drogurilor administrate:
1) monotoxicomanie – administrarea unui singur drog
2) politoxicomanie – folosirea mai multor droguri
Această formă este întâlnită cel mai des.

Unele motive ale consumului de droguri

Dacă se iveşte posibilitatea, tinerii pur şi simplu încearcă.

Poate fi văzut ca un lucru excitant pentru care ai nevoie de curaj, atrăgător tocmai prin
riscurile pe care le implică.
Încercarea de a scăpa de problemele zilnice (divorţul părinţilor, abuzul sau neglijarea
în familie, la şcoală sau alte situaţii).
Sentimentul de inutilitate, lipsa respectului de sine sau a încrederii în sine; spirit de
frondă.

DROGURILE ÎNTRE REALITATE ŞI FICŢIUNE

Când vine vorba de droguri, dominante sunt confuzia şi informaţiile greşite, iată de ce
ar fi bine să aflaţi şi lucrurile care de obicei nu vi se spun.
Nu există droguri puternice sau uşoare, bune sau rele, ci totul depinde de ceea ce
oamenii fac cu ele şi de circumstanţele în care sunt folosite. De exemplu, morfina este
prescrisă bolnavilor de cancer care au dureri mari, fără a-i face dependenţi, pe când o
doză de LSD poate provoca dereglări psihice unei persoane care are o boală mentală
latentă. De aceea nu pot fi arătate decât efectele comune ale diferitelor droguri.
De asemenea, nu există standarde pentru „controlul calităţii”, acestea putând fi
amestecate cu alte substanţe, în scopul creşterii profitului.

2
 Se spune că folosirea „recreaţională” a drogurilor nu ar fi dăunătoare, dar realitatea
este că toate drogurile ilegale sunt periculoase şi produc modificări fizice şi psihologice
persoanei care recurge la ele. Folosirea prelungită a drogului măreşte considerabil
aceste efecte dăunătoare şi poate conduce la dependenţă. Se spune, de asemenea, că
marijuana nu ar fi mai rea decât alcoolul sau tutunul. În realitate însă, marijuana este
foarte periculoasă întrucât ea este solubilă în grăsime, ceea ce înseamnă că elementele
sale chimice psihoactive se fixează în părţile grase ale corpului(de obicei creier şi organe
genitale). O ţigaretă de marijuana conţine mai mulţi agenţi producători de cancer decât
cea mai puternică ţigaretă din lume.
Se spune că doar indivizii slabi ajung dependenţi de droguri, însă studiile au dovedit că
toxicomanii provin din aproape toate categoriile sociale şi domeniile de activitate.
Se spune că drogurile îl afectează doar pe cel ce consumă, în realitate cei care suferă
sunt mai mulţi: familia, prietenii, cunoscuţi.

Clasificarea drogurilor

A. Substanţe care deprimă activitatea sistemului nervos

1) băuturile alcoolice
2) benzodiazepine(diazepam, nitrazepam, rudotel)
3) barbituricele şi alte substanţe utilizate ca somnifere (fenobarbital)
4) solvenţii şi gazele inhalante(toluen, codeină, butan)
5) substanţe care produc durerea
a) opiacee(opiu, morfină, codeină, papaverină, heroină)
b) opiode (mialgin, fortral, metadonă)
B. Substanţe care stimulează sistemul nervos
1) Cocaina
2) Amfetaminele care au şi efect halucinogen (ecstasy, pudra îngerilor)
3) Hormonii steroizi anabolizanţi
4) Cafeina
5) Tutunul

C. Substanţe perturbatorii ale funcţiilor sistemului nervos

1) Substanţe halucinogene(LSD, Mescalina)
2) Canabis

DIFERITE TIPURI DE DROGURI ŞI EFECTELE LOR

1. ALCOOLUL – este o substanţă lichidă obţinută prin fermentarea fructelor, legumelor

sau grânelor; este tipul de drog cel mai folosit la ora actuală.
Efecte:
a) psihice – reduce inhibiţia; determină o stare de relaxare şi bună dispoziţie; lipsa de
concentrare; slăbirea judecăţii; pierderea autocontrolului
b) fizice – tulburări respiratorii şi cardiace; afectează reflexele şi coordonarea
motorie; sporeşte riscul bolilor de ficat(în special ciroză); în cantităţi mari:
pierderea cunoştinţei, comă şi chiar moarte.

2. TUTUNUL – se obţine prin uscarea, tocarea şi prelucrarea frunzelor

Efecte:
a) psihice – senzaţie de calmare, de concentrare; relaxare

3
 b) fizice – ameţeli, greţuri şi chiar vărsături; bronşite; cancer, ulcer; afecţiuni
respiratorii, circulatorii, cardiace; arteroscleroză

3. CAFEINA – este unul din drogurile cu cea mai largă răspândire; se găseşte în cafea,
ceai, cacao, băuturi răcoritoare(cola), ciocolată şi chiar unele medicamente.
Efecte:
a) psihice – stimulează activitatea intelectuală; În cantităţi mari: iratibilitate, anxietate
b) fizice – tremurături ale mâinilor, scăderea apetitului: insomnii; tulburări gastrice;
creşterea tensiunii arteriale; afecţiuni ale inimii; afecţiuni renale.

4. SEDATIVELE – fac parte din categoria deprimantelor sistemului nervos central;

majoritatea sunt folosite în scopuri terapeutice, pe bază de prescripţie medicală;
Efecte:
a) psihice – calmare; senzaţie de liniştire; încetinirea gândirii; lipsa emoţiilor şi
pierderea interesului faţă de întâmplările şi oamenii din jur; la doze mari apar
tulburări psihice
b) fizice – stări de somnolenţă; dificultăţi în mers; lipsa de coordonare a mişcărilor;
foarte periculoase în combinaţie cu alcoolul; în doze mari: comă şi chiar moarte

5. OPIUL – se extrage direct dintr-o anumită specie de mac; opiul brut se fumează în
pipe; din el putându-se extrage o serie de derivaţi, unii cu întrebuinţare medicală
( codeina, papaverina şi morfina)

6. MORFINA – este un derivat al opiului, care se prezintă sub forma de pudră albă,
solubil în apă, cu gust amar; se poate administra în scop terapeutic( oral, intramusculos,
intravenos)

7. HEROINA – este o pulbere de culoare variabilă, de la gălbui la maroniu, cu gust

amar şi miros slab de oţet; puterea analgezică este de 3 – 5 ori mai mare decât a
morfinei; se pot injecta, inhala sau fuma; injecţiile amplifică efectele şi sunt cele mai
periculoase; este tot un derivat al opiului.

EFECTELE OPIULUI ŞI DERIVAŢILOR ACESTUIA

a) psihice – scăderea inteligenţei şi a voinţei; slăbirea memoriei; întreaga existenţă este

aservită nevoii de a-şi administra drogul; declinul întregii personalităţi; anularea
responsabilităţilor familiale şi profesionale; scăderea apetitului; impotenţă sexuală
b) fizice – slab, palid; pupile mici, fixe; tremur uşor al mâinilor şi pleoapelor; unghii
casante, căderea părului; constipaţie, vărsături; respiraţii rare, puls scăzut

8. CANNABIS – Sau cânepa indiană este cel mai răspândit drog după alcool, cafea şi
tutun
Efecte:
- în doze mici, efectele sunt asemănătoare celor produse de alcool, pe când dozele
mari au efecte halucinogene; nu induce dependenţă fizică; după administrare,
toxicomanul trece prin trei faze:
a) excitaţie: logoree, lărgirea spaţiului, slăbirea memoriei, dilatarea pupilelor,
încălzirea pielii, accelerarea pulsului, creşterea apetitului (în special pentru dulciuri),

4
 comportament imprevizibil (uneori devine psihotic, agresiv, delirant), lipsa
coordonării motorii şi lipsa simţului pericolului
b) extaz: repaus, beatitudine
c) somn
d) consumul cronic favorizează apariţia bronşitelor, a infecţiilor pulmonare, a
cancerului laringian şi pulmonar

9. COCAINA – se prezintă sub două forme: pudră şi crack

a) pudra – culoare alb – cristalină şi cu gust amar; se inhalează sau chiar se injectează
b) crack – se obţine în urma unei prelucrări chimice din care rezultă pietricele albe care
se fumează sau se inhalează în urma încălzirii în recipiente speciale
Efecte:
- pentru o perioadă scurtă ( 15 – 20 min) induce o stare de euforie, însoţită de
sentimente de mare putere fizică şi de o creştere a capacităţii intelectuale; după această
perioadă apar stări de depresie, astenie, anxietate; toleranţa este rapidă
a) psihice – euforie, logoree, exaltare, îndrăzneală; creşterea dorinţelor sexuale;
inhibă senzaţiile de foame, sete, somn, durere; nervozitate, epuizare
b) fizice – vasoconstricţie şi anestezie locală; nas palid şi rece; ochi injectaţi,
lăcrimoşi, pupile dilatate; scăderea greutăţii

10. AMFETAMINELE – sunt droguri sintetice, folosite iniţial în tratamentul obezităţii,

pentru că inhibă senzaţia de foame; se prezintă sub formă de tablete, capsule sau pudră;
se inhalează, se înghit, se injectează sau se fumează.
Efecte:
a) psihice – stimulează funcţiile psihice; senzaţie de forţă, veselie, încredere în sine;
anxietate, agitaţie, iritabilitate; panică, sentiment de persecuţie; delir, insomnie;
b) fizice – tremurături; creşterea tensiunii; palpitaţii; accelerarea respiraţiei; dilatarea
pupilelor.

11. ECSTASY – se sub formă de capsule sau tablete diferit colorate şi uneori sub
formă de pulbere sau lichid
Efecte:
a) psihice – efect calmant; înaltă percepţie a sunetelor şi culorilor; stare de beatitudine;
oboseală; depresie, anxietate; panică, confuzie; paranoia;
b) fizice – greaţă, diaree; dureri musculare; tulburări de vedere; maxilarul se contractă;
gura foarte uscată, sete puternică – unii consumatori au murit datorită consumului
excesiv de lichide, întrucât Ecstasy reţine apa în organism, ducând la „umflarea”
celulelor; creierul este afectat în mod special; creşterea puternică a temperaturii
corpului; blocaj renal.

12. L.S.D. – este o substanţă halucinogenă care distorsionează percepţiile

consumatorului; se prezintă sub formă de pulbere albă, prelucrată în tablete sau
capsule, sau se imprimă pe hârtie în desene şi culori diferite
Efecte:
a) psihice – efectul principal este aşa-numita „călătorie”(trip – engl.) sau transă şi
depinde de dispoziţia persoanei, de anturajul şi locul unde se află; astfel, în unele
cazuri, consumatorul are senzaţii plăcute, percepţii extraordinare ale formelor şi
culorilor, ajungând la beatitudine şi extaz, pe când în altele apar trăiri neplăcute

5
 care provoacă viziuni înfricoşătoare; urmarea este o stare de teamă, anxietate şi
depresie.
b) fizice – hipertermie; tahicardie; tremurături; greţuri.

13. SOLVENŢII – sunt substanţe care produc efecte similare alcoolului sau
anestezicelor, cel mai răspândit mod de utilizare este inhalarea din pungi de plastic,
flacoane sau alte recipiente; ex: vopsele, lacuri, acetonă, gaz de brichetă, cleiuri etc.
Efecte:
a) psihice – confuzie; pierderea autocontrolului; dorinţa de a face lucruri „trăznite”;
uneori pot apărea halucinaţii vizuale sau auditive;
b) fizice – senzaţie de căldură, înroşirea feţei; tuse, strănuturi; sângerări ale mucoasei
nazale; greţuri, vărsături; ameţeli, somnolenţă puternică; lipsa de coordonare a
mişcărilor; scăderi în greutate; decese prin stop cardiac sau sufocare.

CUM ARATĂ UN CONSUMATOR DE DROGURI?

În funcţie de substanţa utilizată, pot apărea următoarele semne caracteristice:

- schimbări de dispoziţie psihică;
- somnolenţă, apatie, lipsa apetitului;
- lipsa concentrării, scăderea inteligenţei;
- pierderi de memorie;
- halucinaţii, delir;
- lipsa interesului pentru şcoală, prieteni, familie;
- apariţia unor prieteni noi;
- irascibilitate, agresivitate;
- miros specific;
- inhibarea sau, dimpotrivă, stimularea dorinţelor sexuale;
- lipsa de coordonare motorie;
- accese de tuse, strănut;
- urme de înţepături pe corp;
- prezenţa unor substanţe sau obiecte: capsule, tablete, prafuri, fiole, seringi etc.

LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE

Extras din legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

Art.2(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,

transformarea, oferirea, punerea în vânzare, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia
drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea
unor drepturi.

Art.3(1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul drogurilor
de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin.(1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este de
închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

6
Art.4 Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte
cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Art.5 Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu a unui local, a unei locuinţe sau a
oricărui loc amenajat, în care are acces publicul prin consumul ilicit de droguri ori
tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5
ani şi interzicerea unor drepturi.

Art.11(1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri prin orice mijloace, dacă este urmat de
executare, pedeapsa este de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau
amendă.

Art.12(1) Se pedepsesc cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani

şi interzicerea unor drepturi faptele prevăzute la art.2,3 şi 5, dacă persoana care le-a
săvârşit face parte dintr-o organizaţie sau asociaţie ori dintr-un grup de cel puţin 3
persoane, cu structuri determinate şi care sunt constituite în scopul comiterii acelor fapte
şi al obţinerii de beneficii materiale sau de alte foloase ilicite.

TE POŢI FERI DE DROGURI

- ai grijă când îţi faci prieteni;

- poţi avea şi alte păreri decât restul grupului, fără teama că vei fi izolat. Încearcă să
judeci cu capul tău, nu te lua doar după opinia grupului
- învaţă să spui „NU” dacă vrei să dovedeşti că eşti „tare” fă-o susţinându-ţi punctul
de vedere
- vorbeşte-le prietenilor despre adevăratele efecte ale consumului de droguri şi fii
sigur că le-ai dat de gândit, chiar dacă pe moment nu vor recunoaşte
- gândeşte-te de două ori înainte să accepţi diferite propuneri
- „bărbăţia” nu stă în cantitatea de alcool consumată sau în varietatea de droguri
încercate
- părinţii ar trebui anunţaţi imediat ce vi s-a propus să consumaţi droguri sau aţi fost
martorul unor asemenea acte; în astfel de situaţii, ajutorul poliţiei poate fi salvator,
de aceea orice întârziere poate agrava consecinţele

PĂRINŢII AR TREBUI SĂ ŞTIE

Cel mai important lucru pe ca+re îl poate face un părinte este să fie un model pentru
copilul său.
Discuţiile sincere şi deschise pot da o mare lovitură drogurilor: acestea îşi vor pierde
atracţia de lucru secret şi misterios.
O imagine „catastrofală” a consumului de droguri nu ajută la nimic; e mai bine să arăţi
copiilor atât părţile bune (calmarea durerilor. bună dispoziţie etc) cât şi pe cele negative
ale utilizării unor astfel de substanţe; dacă li se spune că sunt deosebit de nocive ei
observă că totuşi unele persoane le folosesc (ex: medicul prescrie morfină unui bolnav,
părinţii sau alţi cunoscuţi fumează sau beau alcool) ei vor considera că au fost păcăliţi şi
că interdicţia este doar un exces de severitate din partea dumneavoastră.

7
 Dacă vă confruntaţi cu problema consumului de droguri de către copii dumneavoastră
nu treceţi direct la concluzii; e mai bine să ascultaţi, mai întâi explicaţiile copiilor pentru a
cunoaşte cauzele care i-au determinat la acest gest şi apoi încercaţi să le înlăturaţi sau
să-i ajutaţi pe copii să le înlăture ei înşişi.
Încercaţi să cunoaşteţi, pe cât posibil, întregul cerc de prieteni al copiilor
dumneavoastră şi familiile acestora; discutaţi atât cu copiii, cât şi cu părinţii lor asupra
problemelor comune.

Atrageţi atenţia copiilor asupra eventualelor persoane dubioase din anturajul lor, evitaţi
interdicţia brutală şi fără explicaţii de a mai vorbi cu cineva.

Observaţi comportamentul copiilor şi sesizaţi eventualele schimbări negative intervenite

în modul lor de viaţă (nepăsare, irascibilitate, răspunsuri obraznice, agresivitate, absenţa
nejustificată de acasă sau de la şcoală, cheltuieli mari, deţinerea unor sume de bani,
obiecte de valoare etc). Identificaţi cauzele acestor schimbări de comportament şi a
provenienţei bunurilor respective şi discutaţi cu ei pentru a-i determina să se îndrepte şi
să renunţe la aceste bunuri.

Menţineţi legătura în permanenţă cu unităţile de învăţământ;în caz de nevoie apelaţi la

instituţiile specializate care pot oferi consultanţă şi ajutor (poliţie, cabinete medicale,
ONG-uri, ex: Serviciul de Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al
Poliţiei, Spitalul „Gheorghe Marinescu”, Asociaţia „Adolescentul”, „Salvaţi copiii”, Asociaţia
Română de Luptă Împotriva Drogurilor etc.)

Colaboraţi cu şcoala, poliţia si celelalte instituţii sociale în derularea unor programe ce

au în vedere prevenirea consumului de droguri.