Colegiul National ,, Sfantul Sava’’

~ Benzina ~

Profesor coordonator : Camelia Besleaga

Autori : Marin
Ruxandra
Manesc
u Rebeca

Clasa a X - G

Cuprins :

1
 1. Introducere
2. Benzina – Definitie. Proprietati fizice. Proprietati
chimice. Tipuri de benzine
3. Utilizari ale benzinei
4. Efecte negative ale utilizarii benzinei
5. Vocabular
6. Bibliografie

1. Introducere
Dupa ce este extras din zacaminte, titeiul (petrolul brut) este supus unor
tratamente speciale in instalatii de prelucrare a titeiului numite rafinarii. Prin
incalzirea progresiva a titeiului, la presiune atmosferica sau la presiune joasa, se
separa componentii sai dupa temperatura de fierbere. Aceasta operatie poarta
numele de distilare fractionata, hidrocarburile care se separa in intervale diferite de
temperatura numindu-se fractiuni de distilare.

2
 Se considera fractiuni usoare cele cu punct final de distilare sub 200 ºC ,
fractiuni medii, cele care au acest punct final cuprins intre 200 si 360ºC si fractiuni
grele, cele cu punctul final de distilare peste 360ºC.

2. Benzina – Definitie. Proprietati fizice. Proprietati chimice.

Tipuri de benzine
Benzinele formeaza prima fractiune obtinuta la distilarea titeiului , fiind
amestecuri complexe, de peste 500 de hidrocarburi. Acestea se gasesc sub forma
lichida, sunt incolore si au un miros eterat, fiind alcatuite din componente care
distila intre 30 si 150 - 200ºC, in functie de intrebuintare, si contin hidrocarburi
volatile, inflamabile, cu 5-10 atomi de carbon in molecula.
In ce priveste separarea dupa punctele de fierbere , se deosebesc :
- benzina usoara , fractiunea care distila intre 30 si 1000C ,
- benzina medie I , intre 100 si 1250C , si benzina medie II , intre 125 si 1500C
- benzina grea I , intre 150 si 1750C si benzina grea II , intre 175 si 2000C .
Caracteristicile principale ale benzinei sunt limitele de fierbere, punctul de
fierbere fiind de 40 - 200ºC si cifra octanica, care arata capacitatea unei benzine de

3
a rezista combustiei premature si care poate fi modificata prin schimbarea
proportiilor anumitor componente, precum izooctanul si heptanul.
Componentele principale ale benzinelor sunt hidrocarburile saturate ( 40 -
75%) si ciclice (20 - 60%). Continutul de hidrocarburi aromatice al benzinelor este,
in medie, 10 - 12%. Exista insa si unele titeiuri care dau benzine ce contin pana la
40% hidrocarburi aromatice.
Exista situatii cand gazul natural contine un anumit procent de benzina
naturala, ce poate fi recuperata prin condensare sau absorbtie. Cel mai comun
proces de extragere a benzinei naturale consta in introducerea gazului de sonda
intr-o serie de recipiente ce contin ulei usor, de culoarea paiului. Uleiul va absorbi
benzina, care va fi ulterior distilata.
Benzina de o calitate superioara poate fi produsa si prin intermediul unui
proces numit hidrofinare, care consta in hidrogenarea uleiurilor petroliere rafinate
in conditii de presiune ridicata si in prezenta unui catalizator, precum oxidul de
molibden. Prin intermediul hidrofinarii, nu numai ca uleiurile de calitate inferioara
sunt transformate in benzina de calitate superioara, in acelasi timp benzina este
purificata din punct de vedere chimic, fiind indepartate elementele nedorite precum
sulful. Benzina se poate obtine si prin hidrogenarea carbunilor.

3. Utilizari ale benzinei

In functie de modul in care sunt utilizate, benzinele sunt de mai multe
categorii. Astfel, benzina este folosita drept carburant (combustibil pentru
motoarele cu explozie) la automobile si avioane, drept dizolvant.
Benzina a devenit combustibilul de baza al autumobilelor, deoarece prin
ardere degaja foarte multa energie, amestecandu-se usor cu aerul in carburator.

4
 Motor cu explozie – amestecul de benzina si aer este comprimat si supus aprinderii pentru a
produce o explozie a carei energie este transformata in lucru mecanic.
La inceput, benzina avea un pret relativ scazut, datorita cantitatilor mari
disponibile. In prezent insa, costurile au crescut simtitor, cu exceptia situatiilor in
care este subventionata.
Din cauza cresterii numarului de automobile, camioane, aeroplane, al caror
motoare intrebuinteaza benzina drept carburant, productia de benzina nu mai
poate acoperi consumul. Prin distilare fractionata nu se poate obtine din titei mai
mult de 20% benzina, motiv pentru care s-au cautat mijloace de a mari procesul de
benzina.
Inca din anul 1891 s-a descoperit o metoda practica de descompunere a
titeiului prin piroliza. Procedeul a fost ulterior perfectionat si numit proces de
cracare. El se explica astfel:
- se stie ca benzinele sunt formate din hidrocarburi cu un numar mic de
atomi de carbon in molecula
- pentru a se obtine din titei o cantitate mai mare de asemenea hidrocarburi
usoare, este necesar ca hidrocarburile grele sa fie transformate in hidrocarburi
usoare, prin ruperea moleculelor lor
Se supun de obicei cracarii fractiuni grele de titei, mai putin valoroase,
precum pacura si motorina. In acest mod se obtine un amestec din care se pot
separa prin distilare gaze, benzine etc.

5
 Dupa conditiile in care se lucreaza, cat si dupa natura procesului chimic, se
deosebesc :
- procedeee de cracare termica
- procedeee de cracare catalitica
In procedeele de cracare termica, materia prima – pacura sau motorina – in
faza lichida, este incalzita la 460 - 560ºC, in autoclave, sub presiunea de 15 - 45 At.
Cracarea termica se poate face si in faza de vapori, la temperaturi mai inalte
( 500 - 600ºC), dar la presiuni mai mici ( 1 – 3 At.). In acest din urma caz, se
formeaza hidrocarburi nesaturate, care, prin polimerizare, trec in hidrocarburi
aromatice.
Procedeele de cracare termica prezinta dezavantajul ca, pentru a mari
procentul de benzina, este necesra o temperatura mai ridicata sau un timp de
cracare mai indelungat, ceea ce poate avea drept urmare si o condensare a
hidrocarburilor aromatice in hidrocarburi mai grele si cocs.
Datorita acestui fapt se prefera cracarea catalitica. In acest procedeu,
materia prima, in faza de vapori, este trecuta peste un strat fix de catalizator ( un
silicat de aluminiu sau silicat de magneziu), la 470 - 500ºC si 1 – 15 At., sau
catalizatorul solid se disperseaza in masa de materie prima lichida.
Prin cracarea catalitica se obtine un procent mai ridicat de benzine si mai
mic de gaze decat prin cracarea termica. Benzinele de cracare catalitica contin
hidrocarburi aromatice, precum si izoparafine, rezultate prin izomerizarea si
hidrogenarea alchenelor formate intermediar.
Din gazele de cracare se pot obtine, prin diverse operatii, benzine sintetice.
Benzinele de cracare, mai ales cele de cracare catalitica, au o cifra octanica
mai ridicata decat benzinele de distilare primara, acest lucru datorandu-se unui
procent mai ridicat de izoparafine in benzine. Din acest motiv, pentru a imbunatati
calitatea benzinelor primare, acestea se amesteca cu benzine de cracare catalitica.
De obicei insa, marirea cifrei octanice a unei benzine se face prin adaugarea directa
de 2,2,4, - trimetil-pentan, adica izooctan, care are cifra octanica 100, sau de
tetraetil-plumb.

6
 Molecula de izooctan
Un exemplu pentru acest lucru il constituie benzina etilata, folosita drept
carburant in motoarele cu ardere interna si careia I s-a adaugat tetraetil – plumb
pentru a i se imbunatati calitatile antidetonatoare. Datorita toxicitatii este colorata
in rosu sau in albastru.

Molecula de tetraetil – plumb.

Tetraetil – plumbul constituie un
exemplu de compus
organometalic, in care unul sau
mai multe grupuri organice sunt
atasate unui atom de metal. In
aceasta molecula, atomul de plumb
are patru grupuri de etil,
sudispuse in jurul lui in mod
tetraedric.

De cand a fost descoperit faptul ca emisia de plumb din benzine combinata

cu substante precum trimetil – pentanul si tetraetil – plumbul dauneaza mediului
inconjurator si omului, avand efecte precum cresterea tensiunii sangelui, folosirea
plumbului pentru a schimba anumite componente ale benzinei a fost interzisa in
majoritatea tarilor, utilizarea sa fiind in prezent limitata ca aditiv al benzinei
folosite in aviatie.
Benzinele de cracare, prin continutul lor ridicat in alchene, sunt mai putin
stabile decat benzinele obtinute prin distilare ( benzinele primare). Benzinele de
cracare, ca si cele de distilare,sunt utilizate, in primul rand, drept carburanti.

7
 Dupa separarea benzinei de cracare, se obtine o fractiune care distila intre
190 – 350ºC, corespunzand lampantului si motorinei. Din cauza caracterului
nesaturat, aceasta fractiune este nestabila, ceea ce determina ca intrebuintarile ei sa
fie limitate. In general, se foloseste drept combustibil in injectoare.
Reziduul ramas in instalatiile de cracare este o fractiune grea si vascoasa,
din care se obtine cocsul de petrol, o masa solida, neagra, materie prima pentru
fabricarea de electrozi. Cocsul de petrol se mai foloseste si drept combustibil, sub
forma de brichete.

Alte utilizari ale benzinei:

Inainte de inventarea motoarelor cu combustie interna, benzina era vanduta
in sticle mici, ca un tratament impotriva paduchilor si oualor acestora. Acest
tratament nu mai este folosit in prezent decat foarte rar, datorita riscului mare de
incendiu si riscului dermatitei.
In timpul Razboiului Franco – Prusac, desfasurat intre anii 1870 - 1871,
benzina era adusa in Paris pentru a fi folosita impotriva unui posibil atac prusac
impotriva orasului. Mai tarziu, in 1871, s-au raspandit zvonuri in oras, privind asa-
numitele pétroleuses, femei care foloseau benzina pentru a incinera cladirile
orasului.
Benzina este de asemenea utilizata ca inhalant psihoactiv.

4. Efecte negative ale utilizarii benzinei

Incepand cu mijlocul secolului XX, fumul produs prin arderea benzinei a
devenit una dintre principalele cauze ale poluarii urbane a aerului.

8
 Printre incercarile de a reduce dependenta fata de benzina, se numara
folosirea unui amestec in proportie de 9 : 1 de benzina si etanol, precum si
constructia autovehiculelor electrice.

Formula plana a etanolului

5. Vocabular:
* atmosfera – unitate de masura a presiunii gazelor.
Presiunea atmosferica care are capacitatea de a echilibra coloana de mercur cu inaltimea
de 760 mm la temperatura de 0ºC la nivelul marii si la latitudinea de 45º e considerata normala,
egaland cu o atmosfera.
In aceste conditii atmosfera apasa pe 1 cm² de suprafata a pamantului cu greutatea unei
mase de aproximativ 1 kg, mai exact de 1033 g.
* autoc lava – vas inchis ermetic, folosit la sterilizari sau la efectuarea
reactiilor chimice sub presiune si la temperaturi ridicate
* catalizator – substanta care grabeste sau incetineste o reactie chimica, fara
ca ea insasi sa fie modificata
* cifra octanica – unitate de masura pentru detonatia carburantilor, adica
aprinderea amestecului lor cu aerul, in cilindrul motorului
* cocs - produs solid obtinut din carbunele de pamant sau din reziduuri de
petrol prin incalzire la temperaturi inalte si intrebuintat ca materie prima sau
combustibil in metalurgie, in industria chimica, in gospodarie, etc
* combustie - ardere
* dermatita - inflamatie a pielii

9
 * electrod – conductor electric prin care intra sau iese curentul dintr-un
mediu conductor sau din vid
* etanol - alcool etilic ( care contine etil / pe baza de etil)
* eterat – care are mirosul eterului
Eter – combinatie organica lichida, incolora,foarte volatila si inflamabila, cu miros
aromatic specific, obtinuta din alcooli sau fenoli, avand numeroase utilizari in industrie
Alcool – derivat obtinut prin inlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei
hidrocarburi cu un oxidril / hidroxil
Fenol – compus organic derivat din benzen prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu un
hidroxil, folosit in farmacie si in industrie
Benzen - hidrocarbura lichida, incolora, insolubila in apa, extrasa din petrol, care se
foloseste ca decolorant sau ca materie prima la fabricarea unor compusi organici
* hidrogenare - actiunea de a introduce hidrogen in molecula unei
combinatii chimice
* injector – aparat care serveste la injectarea combustibilului lichid in
camera de ardere a unui motor cu ardere interna
* molibden – metal de culoare alba – argintie, lucios si maleabil, inoxidabil
la temperatura obisnuita, intrebuintat la fabricarea unor oteluri speciale.
Este un element de tranzitie, simbolul sau chimic fiin Mo iar numarul
atomic avand valoare 42. Este un metal relativ rar, care nu se gaseste necombinat cu
alte elemente chimice in natura, cu un punct de topire ridicat, de 2610 ºC - 4730ºF.
Aplicatii ale folosirii acestui metal constau in recipiente folosite in diverse
tipuri de reactii, proiectile, avioane, parti ale automobilelor, suporturi pentru
filamente. Anumite componente ale molibdenului ( avand mai multe valente) sunt
folosite ca pigmenti saucatalizatori.
* motorina - lichid vascos obtinut prin distilarea petrolului sau a unor
produse sintetice, folosit drrept combustibil la anumite motoare, sau ca materie
prima in industria chimica
* pacura – lichid vascos, negru sau brun – inchis, ramas de la distilarea
titeiului, care se foloseste drept combustibil si ca materie prima la fabricarea
motorinei grele, a uleiurilor minerale, a asfaltului si a altor produse.
* piroliza / pirogenare - procedeu pentru realizarea unor reactii chimice
intre gaze la temperaturi inalte

* polimerizare - actiunea de a se uni spontan sau prin diverse reactii

chimice mai multi monomeri in polimeri, prin pastrarea compozitiei procentuale
initiale si asezarea atomilor in molecula
Monomer – substanta chimica simpla, de obicei organica, cu greutate moleculara mica si
cu caracter instabil, care intra in constitutia unui polimer
* presiune atmosferica - reprezinta presiunea exercitata de aerul din
atmosfera asupra scoartei terestre. Atmosfera, care inconjoara globul pamantesc,

10
exercita o presiune anumita asupra suprafetei pamantului si asupra tuturor
oamenilor, animalelor şi obiectelor, care se afla pe el. Presiunea atmosferica este
influentata de temperatura aerului (cu cat este mai mica presiunea, temperatura
este mai mare, cu cat temperatura este mai mare, cu atat presiunea este mai mica).
* silicat - sare a acidului silicic, care intra in compozitia unui mare numar
de minerale si care se foloseste in metalurgie, la fabricarea sticlei si a materialelor
de constructie
Acid silicic – acid oxigenat al siliciului
Siliciu - element chimic, metaloid, cristalizat sau amorf, de culoare cenusie, cu
proprietati asemanatoare cu ale carbonului, care se gaseste in natura sub forma de silice sau de
silicati si se intrebuinteaza pentru a da duritate si rerzistenta aliajelor fierului.
*amorf – care nu prezinta o structura cristalina, regulata. Ex: fara forma precisa

* volatil – ( despre substante lichide) - care se evapora cu usurinta la

temperatura obisnuita

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6. Bibliografie
* ,, Chimie organica’’ – E. Beral, M. Zapan
Editura Tehnica – Bucuresti - 1961
* ,, Chimie si probleme de chimie’’ – I. Risavi, I. Ionescu
Editura Tehnica – Bucuresti – 1971
* Dictionar Encic lopedic Britannica
* DEX – Dictionarul Explicativ al Limbii Romane
* Mic Dictionar Encic lopedic
Editura Stiintifica si Encic lopedica – Bucuresti - 1978
* Microsoft Encarta 2001

11