Anul IV, nr.

44
apare
septembrie 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Omul a ajuns sã valoreze mai

Din cuprins:
Familie numeroasã puþin decât un câine sau un vrej
sau nebunie curatã?
Moda socialã dicteazã astãzi
sã ai unul, maxim doi copii.
Dacã ai deja trei, începi sã
atragi priviri întrebãtoare, ba
chiar ºi mila celorlalþi, ca sã
nu mai vorbim de comentarii,
mustrãtoare sau chiar ironice.
(pag. 8)
Copiii ºi rugãciunea
Cum putem sã îi facem pe
copiii noºtri sã devinã iubitori
ai rugãciunii? (pag. 11)
Aº putea sã am
cununiile legate?
Un motiv pentru care unele
persoane cred cã nu se cãsã-
toresc este „legarea cunu-
niilor”. (pag. 10)
(pag. 4-5)
Editorial de Pr. Marius Corlean sau revoltãtoare chiar, de vinã suntem toþi, eu, cel care stau deoparte ºi comentez, nu
ºi preoþi ºi credincioºi. Fiecare îºi are vina mã implic.
Biserica lui, oricare ar fi ea: cã nu ne rugãm mai Nu suntem toþi sfinþi (din pãcate nici
suntem toþi mult, cã nu ne implicãm în viaþa Bisericii, nu ne dorim sã fim; nici mãcar oameni
În ultima vreme Biserica cã ne place mai mult sã stãm pe margine cumsecade). Suntem o mulþime de vase,
parcã este tot mai mult su- ºi sã comentãm sau chiar sã dãm cu piatra, dupã cuvântul Apostolului, unele mai de
biectul unor campanii de cã rãspândim venin în loc de dragoste, cã cinste, altele mai de ruºine. Sigur cã sunt
denigrare. Cei care discredi- suntem mai atenþi cu ce se îmbracã ce- multe de corectat ºi îndreptat. Biserica
teazã, fie o fac cu intenþie, fie lãlalt decât ce e în sufletul lui ºi multe, este însã un spital care ne cuprinde pe toþi.
din neºtiinþã. Uneori chiar li multe alte vini pe care NU ni le asumãm. Aici gãsim, dacã dorim cu adevãrat si
se pare cã fac un bine, cã sunt „luptãtori ai E mai simplu sã arãþi cu degetul. cãutãm, medicamente pentru toate bolile
adevãrului”. Deºi tonul cu care trateazã Fiecare avem o menire, nu numai noastre sufleteºti. ªi suntem cu toþii bol-
subiectul este departe de a fi obiectiv, aºa socialã, ci ºi în Bisericã. Iar neimplicarea navi. Fie clerici, fie mireni. Toþi avem
cum se cere unui jurnalist onest. Rar, noastrã lasã un gol, care nu poate fi nevoie unii de alþii, de iubirea unora faþã
foarte rar mi-a fost dat sã aud pãreri obiec- umplut de altcineva, pentru cã fiecare are de alþii ºi de ajutorul pe care ni-l putem da
tive, cinstite, din partea jurnaliºtilor. Nota rolul ºi locul lui, unic. În limbaj teologic reciproc. Ura, vorbele grele care rãnesc,
falsã e datã în general de dorinþa de audi- se cheamã cã suntem „mãdulare ale nu vor face decât sã ne îndepãrteze unii de
enþã, care cere un iz de scandal. Bisericii”, deci funcþionãm asemenea alþii, sã ne înstrãineze ºi sã-l alunge pe
Ceea ce mi se pare cã nu înþeleg cei ce unui organism. Ca ºi în acest caz, dacã un Dumnezeu dintre noi. Iar dacã nu e
vorbesc împotriva Bisericii este faptul cã mãdular se rupe sau nu vrea sã cola- Dumnezeu, nu e nici iubire. Sã rându-
Bisericã înseamnã comunitatea creºtinã, boreze la bunul mers al organismului, iascã Dumnezeu sã gãsim rãspunsul cel
preoþi ºi credincioºi laolaltã. Deci atunci apare boala. Sã nu uitãm deci cã, dacã bun ºi sã înþelegem ce este cu adevãrat
când în Bisericã se întâmplã lucruri triste lucrurile nu merg bine, este ºi pentru cã Biserica…

CMYK
 2 Eveniment
Zile de sãrbãtoare la Mãnãstirea Brâncoveanu
Jumãtatea lunii august a adus zile de mare sãrbãtoare la
Mãnãstirea Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus, care ºi-a prãznuit douã
hramuri: Adormirea Maicii Domnului ºi Sfinþii Brâncoveni. Sute
de credincioºi au venit sã se roage Maicii Domnului ºi Sfinþilor
Brâncoveni, ocrotitorii Þãrii Fãgãraºului.
Trei ierarhi gat ºi un sfat: cine vrea sã
Zilele de sãrbãtoare au început încã de fie desãvârºit trebuie sã
sâmbãtã, 14 august, când în altarul din pã- renunþe la ceea ce îl þine în
dure a fost oficiatã Vecernia, apoi Utrenia loc în aceastã lume”, a
cu Prohodul Maicii Domnului. adãugat ÎPS Laurenþiu.
Ziua praznicului a fost marcatã de pre- Mulþumiri ºi din
zenþa a trei ierarhi: ÎPS Laurenþiu, Mitro- nou împreunã-
politul Ardealului, PS Andrei Fãgãrãºea-
nul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Si- rugãciune
biului, ºi PS Paisie Lugojanul, Episcop În continuare, pãrinte-
vicar al Arhiepiscopiei Timiºoarei. Împre- le stareþ, arhimandritul
unã cu un sobor de preoþi ºi diaconi, cei Ilarion Urs, a mulþumit ie-
trei ierarhi au oficiat slujba de sfinþire a rarhilor, preoþilor ºi cre-
apei la fântâna din incinta mãnãstirii. dincioºilor, pentru dragos-
Slujba a continuat cu Sfânta Liturghie tea cu care au venit sã se
la altarul din pãdure, la care au participat roage împreunã Maicii
zeci de preoþi: profesori de la Facultatea de Domnului în strãvechea vatrã monahalã, Constantin, ªtefan, Radu ºi Matei, împreunã
Teologie din Sibiu, stareþi ºi duhovnici ai dar ºi pentru ajutorul permanent primit din cu sfetnicul Ianache. În câteva minute, la
mãnãstirilor din zonã, preoþi parohi din partea binefãcãtorilor. Ca semn de preþuire marginea Mãrii Marmara, într-un moment
satele din apropiere. ºi mulþumire, pãrintele stareþ a oferit ierar- mai mult decât sfânt ºi duhovnicesc, cape-
hilor câte o icoanã a Maicii Domnului. De tele martirilor au cãzut în momentul de tainã,
Praznicul ºi asemenea, au fost adresate mulþumiri ºi de maximã sfinþenie al Sfintei Liturghii.”
Evanghelia Duminicii corului „Armonia” de la Constanþa, care a Pentru întreaga zonã, a mai spus pãrin-
Cuvântul de învãþãturã din cadrul dat rãspunsurile la stranã. tele profesor, Sfinþii Brâncoveni reprezin-
Sfintei Liturghii a fost þinut de pãrintele ªirul de slujbe din prima zi de hram s-a tã un stâlp de apãrare a credinþei ortodoxe
arhidiacon prof. dr. Ioan Icã jr., de la Fa- încheiat cu Sfântul Maslu, urmat apoi de aga- pe aceste meleaguri, în timpuri grele, sub
cultatea de Teologie „Andrei ªaguna” din pa frãþeascã. În tot acest timp, credincioºii stãpânirea austriacã, când prin bisericile
Sibiu, care a vorbit despre Maica Dom- s-au putut închina la racla cu sfintele moaº- construite, cãrþile ortodoxe dãruite, voie-
nului ºi importanþa praznicului Adormirii te care se aflã în catedrala mitropolitanã din vodul a întãrit poporul român de aici.
ei pentru creºtini. Pãrintele profesor a Sibiu, aduse la Sâmbãta cu ocazia hramului.
fãcut ºi o explicare a icoanei praznicului, Militarii ºi-au sãrbãtorit
relatând evenimentele petrecute atunci, cu Exemplul ºi ocrotirea Sfinþilor ocrotitorul
explicarea detaliilor iconografice. Brâncoveni Alãturi de credincioºii veniþi sã se bu-
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltprea- Zilele de sãrbãtoare au continuat cu prãz- cure de sãrbãtoarea de la Sâmbãta s-au
sfinþitul Laurenþiu a vorbit despre Evanghe- nuirea Sfinþilor Martiri Brâncoveni, hramul aflat ºi militarii de la Centrul de Instruire
lia Duminicii, referitoare la tânãrul bogat. paraclisului mare al mãnãstirii. Sfânta Li- pentru Infanterie ºi Vânãtori de Munte
„A cunoscut Mântuitorul Iisus Hristos cã turghie a fost oficiatã de cãtre Înaltprea- „Constantin Brâncoveanu” din Fãgãraº,
tânãrul din Evanghelia de astãzi a iubit sfinþitul Laurenþiu, în lãcaºul închinat Mar- care au dorit sã-ºi cinsteascã sfinþii ocroti-
mai mult lumea, deºi împlinise formal tirilor Brâncoveni, împreunã cu un nume- tori într-un cadru spiritual deosebit. Ei au
voia lui Dumnezeu. N-a vrut, însã, sã lepe- ros sobor de preoþi ºi diaconi. fost însoþiþi ºi de preotul de la biserica uni-
de greutatea aceasta care era atât de mare În cuvântul de învãþãturã, pãrintele arhi- tãþii militare, pãrintele Gherasim Frãþilã.
pentru el”, a spus Pãrintele Mitropolit. Aºa diacon prof. dr. Ioan Icã jr. a vorbit despre În aceeaºi zi, în aula Academiei Brân-
cum existã legea gravitaþionalã, care ne viaþa Sfinþilor Brâncoveni: „Aceºti ºase bãr- coveanu, militarii au luat parte la o sesiune
þine legaþi de pãmânt, existã ºi o forþã care baþi au preferat în locul unei vieþi în altã de comunicãri, la care a fost prezent ºi ÎPS
ne atrage spre cele pãmânteºti, care ne pune credinþã moartea pentru Iisus Hristos, pen- Laurenþiu. Pãrintele Mitropolit le-a vorbit
în imposibilitatea de a progresa sufleteºte. tru credinþa creºtinã, pentru Biserica în care despre asemãnarea dintre ascultarea pe
Bucuriile pãmânteºti dupã care alergãm s-au nãscut ºi s-au renãscut dupã har. Amba- care trebuie sã o aibã creºtinii faþã de pã-
mereu sunt însã atât de efemere, încât ne sadorii europeni care au asistat la acel eve- rinþii spirituali, despre ascultarea mona-
petrecem viaþa alergând la nesfârºit dupã niment, care nu a durat decât 15 minute, au hilor în mãnãstiri ºi ascultarea pe care mi-
ele. Bucuria cereascã este însã statornicã. mãrturisit apoi cum au cãzut cele ºase cape- litarii o au faþã de ofiþerii superiori, care
„Mântuitorul a rostit astfel o poruncã ºi un te, ale Sfântului Voievod Constantin Brân- duce mereu la o viaþã ordonatã.
sfat. Porunca este obligatorie, dar a adãu- coveanu al Þãrii Româneºti, ale fiilor sãi, Pr. protopop Ioan Ciocan
 3 Eveniment
Vizita Patriarhului României la Sâmbãta de Sus
Preafericitul Pãrinte Patriarh, înconjurat de un sobor de 16 ie-
rarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat duminicã, 5 septem-
brie, slujba de târnosire ºi apoi Sfânta Liturghie la catedrala „Ador-
mirea Maicii Domnului” din Blaj. Spre searã, în drumul de întoar-
cere spre capitalã, a poposit pe meleagurile fãgãrãºene, pentru a
participa în ziua urmãtoare la deschiderea lucrãrilor Consfãtuirii
naþionale anuale a inspectorilor de religie din Patriarhia Românã.
Cuvânt pentru obºtea mã- împreunã-lucrãtori sunt
nãstirii cu Dumnezeu atunci când
dau naºtere copiilor ºi nici
Întrunirea de la Mãnãstirea Brânco- profesorii de religie nu
veanu - Sâmbãta de Sus a fost organizatã, realizeazã totdeauna fap-
la propunerea Ministerului Educaþiei, de tul cã ei formeazã cetãþeni
cãtre Patriarhia Românã, Arhiepiscopia ai Raiului, nu doar cetã-
Sibiului ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean þeni ai României”, a spus
Sibiu, sub patronajul Prea Fericitului Pã- Pãrintele Patriarh.
rinte Patriarh Daniel ºi a Înaltpreasfinþitu-
lui Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului. Tabere creºtine
Înainte de a deschide ºedinþa de lucru, De asemenea, Patriar-
Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel, în- hul României a arãtat cã
soþit de ÎPS Laurenþiu, Mitropolitul Ar- programul Patriarhiei Române „Hristos spiritualã a copiilor ºi a îndemnat la o bunã
dealului, ºi de arhimandritul Ilarion Urs, împãrtãºit copiilor” nu se doreºte a fi un colaborare între preoþi ºi profesorii de
stareþul mãnãstirii, s-a închinat în vechea program concurent, ci este complementar religie în organizarea acestora.
bisericã a mãnãstirii, ctitorie a domnitoru- orei de religie, copiii având astfel posibili- Vizita Întâistãtãtorului Bisericii Orto-
lui martir Constantin Brâncoveanu. Aici, tatea sã participe la sfintele slujbe, la viaþa doxe Române la mãnãstirea de la poalele
Întâistãtãtorul Bisericii Ortodoxe Române Bisericii ºi activitãþile parohiale. În finalul Munþilor Fãgãraº s-a încheiat cu vizitarea
a binecuvântat obºtea monahalã ºi a rostit cuvântului sãu, Pãrintele Patriarh a vorbit magazinului de cãrþi ºi obiecte bisericeºti
un scurt cuvânt, apoi a trecut pe la mor- despre necesitatea organizãrii de tabere ºi a mormântului Pãrintelui Teofil Pãrãian.
mintele mitropoliþilor ardeleni Antonie creºtine, despre importanþa lor în formarea Pr. Vasile Stan
Plãmãdealã, Nicolae Mladin, Nicolae
Bãlan ºi Nicolae Colan, aducându-le un
prinos de cinstire.
Ocrotitorii Þãrii Fãgãraºului, prãznuiþi
Ora de religie la catedralã
În cuvântul de deschidere al mani- Ca semn al recunoaºterii rolului pe
festãrii, Pãrintele Patriarh a arãtat impor- care familia Sfântului Voievod Con-
tanþa orei de religie pentru formarea tine- stantin Brâncoveanu l-a avut în viaþa
rilor, menþionând cã profesorul de religie spiritualã a zonei noastre, anul trecut, în
îi pregãteºte pe copii atât pentru societate, prezenþa Pãrintelui Patriarh Daniel,
cât mai ales pentru a fi „cetãþeni ai raiu- Sfinþii Brâncoveni au fost proclamaþi
lui”. „În privinþa orei de religie dorim sã ocrotitori ai Þãrii Fãgãraºului. Sãrbã-
ne exprimãm mulþumirea, recunoºtinþa toarea, care marcheazã ºi deschiderea
noastrã pentru lucrarea misionarã pe care Zilelor Fãgãraºului, s-a bucurat de
o desfãºoarã profesorii ºi profesoarele de prezenþa Preasfinþitului Andrei Fãgãrã- o bucãþicã de lemn din Sf. Cruce.
religie pe tot cuprinsul Patriarhiei Româ- ºeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei La slujbã a fost prezent ºi primarul
ne. Este o lucrare atât de mare, încât nici Sibiului. Constantin Mãnduc, iniþiatorul acestui
nu poate fi evaluatã la momentul de faþã, Sfânta Liturghie a fost oficiatã în demers: „Am cerut Înaltpreasfinþitului Lau-
ci doar dacã, printr-o minune, am putea sã demisolul catedralei din Fãgãraº de cãtre renþiu sprijin pentru aducerea unor sfinte
vedem impactul peste timp al acestei lu- Preasfinþitul Andrei, înconjurat de un moaºte la Fãgãraº, într-un semn de binecu-
crãri. Noi avem doar semne privind sobor de preoþi ºi diaconi fãgãrãºeni. vântare a locuitorilor municipiului Fãgãraº
impactul orei de religie asupra generaþi- Credincioºii prezenþi au avut bucuria de a ºi pentru a respecta tradiþia pe care am
ilor de tineri. Ora de religie este o sfinþire se închina la racla adusã de la catedrala început-o anul trecut, atunci când i-am
a timpului ºi o înveºnicire a timpului prin mitropolitanã din Sibiu, în care se aflã proclamat pe Sfinþii Brâncoveni drept pro-
persoanele umane. Educaþia creºtinã nu moaºtele mai multor sfinþi, printre care: Sf. tectori spirituali ai oraºului. Aceastã zi
pregãteºte doar cetãþeni pentru patria Teodor Tiron, Sf. Dimitrie, Sf. Ierarh anticipeazã «Zilele Cetãþii», sãrbãtoarea
pãmânteascã, ci ºi cetãþeni pentru patria Nectarie din Eghina, Sf. Mucenic Lau- fãgãrãºenilor de pretutindeni.”
cereascã. Pãrinþii nu-ºi dau seama cât de renþiu, Sf. Iosif cel Nou de la Partoº, dar ºi Pr. protopop Ioan Ciocan
 4 Actual
Omul a ajuns sã valoreze mai puþin
Auzim tot mai des ºi în România de
drepturile animalelor. ªi e un lucru bun,
pentru cã omul, cãruia i-au fost încre-
dinþate animalele spre a se folosi de ele,
dar ºi a le îngriji ca un pãrinte,
abuzeazã adesea de calitatea sa de
„stãpân”. Pornind de la o premisã bunã,
ajungem însã parcã tot mai des sã iubim
mai mult animalele decât oamenii.
Nenumãrate familii cresc în locuinþele
lor animale domestice, cu o alimentaþie
ºi îngrijire de invidiat pentru mulþi
În vremea noastrã, omul valoreazã
mai puþin decât un câine
Cuviosul Paisie Aghioritul este unul dintre cei mai iubiþi pãrinþi care au vieþuit
la Sfântul Munte Athos. A fost un foarte bun cunoscãtor al problemelor lumii
contemporane, de-a lungul timpului sfaturile sale înþelepte fiind cãutate de
nenumãraþi oameni care i-au cerut ajutorul.
Programarea copiilor
De multe ori, destule perechi de
soþi îmi destãinuiesc neliniºtea lor cu
privire la naºterea de prunci ºi îmi cer
pãrerea. Unele perechi se gândesc sã
facã doi-trei copii, iar altele doresc sã
dobândeascã mai mulþi. Însã ceea ce îi
va ajuta cel mai mult este sã lase lui
Dumnezeu acest subiect al naºterii de
prunci. Sã-ºi încredinþeze viaþa lor
Proniei dumnezeieºti ºi sã nu-ºi facã
programele lor. Trebuie sã creadã cã
Dumnezeu, Care se îngrijeºte de pã-
sãrile cerului, cu atât mai mult se va
îngriji de propriii lor copii. Era un
marinar care s-a cãsãtorit la vârsta de
28 de ani. Sãrac ºi el, sãracã ºi fata pe
care a luat-o, au închiriat un subsol în
care sã locuiascã. Tânãra a gãsit ceva
de lucru ºi trãiau foarte cumpãtat.
Închipuiþi-vã, drept masã aveau o ladã de
fructe. Dupã aceea au dobândit ºi copii ºi
fãceau mari economii ca sã-i creascã. ªi cu
toate acestea, încet-încet s-au cãpãtuit.
Nu creºtem copii, dar creºtem
animale
Unii încearcã mai întâi sã le aranjeze
pe toate celelalte ºi dupã aceea se gândesc
la copii. Nu-L pun la socotealã deloc pe
Dumnezeu. Alþii spun: „Astãzi viaþa este
grea. Ajunge un copil, cu toate cã ºi pe
acesta îl creºti cu destulã greutate”, ºi nu
mai fac alþi copii. Aceºtia nu-ºi dau seama
CMYK
sãraci, dar dacã e vorba de a creºte un
copil gãsesc multe motive pentru a nu o
face. Nenumãrate doamne retrase la
pensie îºi iubesc la nebunie animãluþele
de apartament, dar când e vorba de a
avea puþinã înþelegere ºi acceptare pen-
tru un vecin, sursa de iubire seacã
instantaneu.
Poate cã nu ar trebui sã ne mire
aceste tendinþe de depreciere galopantã
a omului, din moment ce ºi mai-marii
lumii desconsiderã tot mai mult per-
cât de mult pãcãtuiesc cu aceastã con-
cepþie a lor, pentru cã nu-ºi pun nãdejdea
în Dumnezeu. Dumnezeu este milostiv ºi,
de îndatã ce va vedea cã nu mai pot face
faþã, nu le va mai dãrui alþi copii. Mulþi se
cãsãtoresc, dar nu se gândesc cã scopul
cãsãtoriei este sã facã copii ºi sã-i educe
creºtineºte. Nu vor copii mulþi, ca sã nu
aibã necazuri, dar au în apartamentele lor
câini, pisici…
Mi-au spus unii cã acum (1990) în
America, unii oameni þin în casele lor în
loc de câini, un fel de purceluºi, care sunt
foarte scumpi ºi nu cresc repede. Au fost
fãcuþi în aºa fel, încât sã-i poatã þine în
soana umanã, lucru foarte vizibil din
rãzboaie, industrializare ºi poluare sau
chimicalizarea alimentelor. Despre
aceastã devalorizare tot mai accentuatã
a persoanei umane ne-au vorbit acum
multã vreme ºi Cuviosul Paisie
Aghioritul (în anii 1990), dar ºi
Episcopul Nicolae Velimirovici, în con-
textul primelor douã rãzboaie mondiale.
Cuvintele lor, chiar dacã adresate altor
popoare ortodoxe (grecii ºi sârbii), sunt
mai actuale ca niciodatã.
apartamentele lor. Nu vor sã aibã copii,
pentru cã le vine greu sã-i spele etc., dar sã
spele porci, nu. Câinele cel puþin este ºi
paznic. Dar ca sã þii porci în casã…
Înfricoºãtor! În Australia am vãzut azile
pentru câini, pisici…, chiar ºi cimitir pen-
tru animale. Oamenii, aºa cum
progreseazã, vor creºte ºoareci ºi
vor face conserve din ei pentru a
hrãni pisicile, ºi vor creºte iepuri
pentru a hrãni câinii, în timp ce
atâþia oameni mor de foame. ªi
ca sã vezi, dacã omoarã cineva un
câine, se poate sã plãteascã mai
mult decât dacã ar omorî un om.
Depinde, fireºte, ºi al cui este
câinele… Unde am ajuns?! În
vremea noastrã omul valoreazã
mai puþin decât un câine. (…)
Respectarea poruncilor
aduce harul
Pentru mulþi care trãiesc
lumeºte, astãzi familia nu mai are
sens. De aceea tinerii fie nu se
cãsãtoresc, fie se cãsãtoresc dar
nu fac copii, fie îºi omoarã copiii
prin avorturi, ºi astfel ei singuri
îºi stârpesc neamul lor. Adicã ei singuri se
distrug, nu îi distruge Dumnezeu. În timp
ce oamenii credincioºi, care þin poruncile
lui Dumnezeu, primesc harul dumneze-
iesc, pentru cã Dumnezeu este obligat
oarecum sã-i ajute în aceºti ani grei prin
care trecem. ªi vedem creºtini familiºti,
aducând la viaþã pe toþi copiii dãruiþi de
Dumnezeu, ºi crescându-i în frica Lui. Iar
toþi aceºti copii sunt echilibraþi, bucuroºi ºi
sporesc în toate, având asupra lor binecu-
vântarea lui Dumnezeu.
Cuviosul Paisie Aghioritul -
Viaþa de familie
 Actual 5
decât un câine sau un vrej al lor ºi al vostru? Cum?
Simplu, rãspund ei. Foarte sim-
plu. Pe oameni îi vom arde cu foc, iar
pãdurile ºi viile ºi þarinile lor le vom
Vrejul preþuieºte mai mult decât omul? rãpi. Pe oameni îi vom cosi, iar grãdina lor
o vom lãsa sã creascã pentru noi. Pe oameni
Episcopul Nicolae Velimirovici (1880 - 1956) a fost episcop al Jicei, în îi vom prinde, iar hainele le vom lua pen-
Serbia. În perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, în 1941, este arestat de tru noi, ºi pe ei goi îi vom îneca. Pe oameni
cãtre naziºti pe când se afla în Mãnãstirea Jicia (care a fost la scurtã vreme îi vom nimici ca pe omizi, iar bunurile ºi
jefuitã ºi dãrâmatã), fiind apoi închis în Mãnãstirea Liubostinia. Aici, dupã o aurul lor le vom lua pentru noi. Pe oameni
execuþie în masã, a replicat spunând urmãtoarele: "Aceasta este cultura ger- îi vom otrãvi cu gaze toxice, iar grâul,
manã, sã ucizi sute de sârbi nevinovaþi, din pricina morþii unui soldat german?! vinul ºi uleiul lor îl vom þine pentru noi. Pe
ªi turcii erau mai drepþi…". Sfântul Nicolae Velimirovici (canonizat în 2003), oameni îi vom goni în pustiuri, ca sã
vorbeºte despre aceastã nedreptate ºi indiferenþã la adresa valorii umane ºi într- moarã de foame, iar noi vom sta la masa
o cuvântare, plecând de la un episod din viaþa proorocului Iona: lor, vom mânca, vom bea ºi ne vom veseli.
Iona ºi vrejul de prãpãdirea lucrului mâinilor omeneºti, Economia politicã preþuieºte
"ªi acum, Doamne, ia-mi sufletul meu, de tablouri, statui, veºminte, felurite unelte, mai mult vrejul
cãci este mai bine sã mor decât sã fiu viu!". maºinãrii, case ºi curþi, oraºe de mortar ºi O, fraþilor, acestea nu sunt cuvinte
Aºa s-a tânguit de douã ori Prorocul Iona piatrã, ºi nu îþi pare rãu de oamenii vii, goale, nici ameninþãri exagerate.
cãtre Dumnezeu. Întâia oarã - când Dumne- fraþii tãi ºi copiii mei? Cine þi-a întunecat Toate au avut loc sub ochii noºtri, cu
zeu l-a trimis în marea cetate Ninive ca sã ºi þi-a stricat mintea, de le preþuieºti pe cele noi ca ºi cu mulþi alþii. Ce s-a întâmplat? S-
vesteascã pieirea ei din pricina pãcatelor. ieftine mai mult decât pe cele scumpe? au întâmplat cele scrise în Sfânta Scripturã
Auzind acestea, ninivitenii s-au pocãit ºi Cine te-a înºelat sã preþuieºti mai mult lu- a lui Dumnezeu. Fãþarnicii au ars Ninevi,
crãrile oamenilor decât lucrãrile lui Dum-
s-au îndreptat, iar Dumnezeu ºi-a schim- cetatea lui Dumnezeu cea cu mulþi oameni,
nezeu, dacã nu acel ºarpe ce i-a înºelat ºi
bat hotãrârea ºi a pãstrat cetatea Ninivei ºi au ocrotit vrejul - cãci vrejul le era de
pe Eva ºi Adam? Cine te-a înºelat sã
pentru pocãinþa ei. Cãci toþi se cãiserã cu trebuinþã, iar oamenii nu. A încuviinþat
preþuieºti mai mult pe cele moarte decât pe
amar, de la împãrat la cerºetor, ºi au rân- oare Dumnezeu acestea? Doamne Dumne-
cele vii? Pe cele sortite grabnicei pieiri,
duit post pentru ei ºi pentru dobitoacele decât cele sortite veºniciei? zeule, oare ai zidit vrejurile pentru oameni,
lor, ca nimeni sã nu mãnânce nimic, ci sã ori oamenii pentru vrejuri? Rãspunde
se pocãiascã pânã ce Dumnezeu se va milos- Rãnile celor douã rãzboaie Hristos: vrejurile sunt pentru oameni.
tivi ºi le va ierta pãcatele. ªi a vãzut Dum- mondiale Rãspunde Islamul: vrejurile sunt pentru
nezeu aceasta, ºi ºi-a schimbat hotãrârea, Negreºit aþi auzit de o þarã veche, oameni. Strigã ºi neamurile pãgâne: vre-
ºi n-a mai nimicit cetatea Ninivei. numitã Europa. Cei dintre voi care n-au jurile sunt pentru oameni. Întreg cosmosul
S-a întâmplat apoi cã Iona a ieºit pe câmp, mai auzit de ea au simþit-o pe spinarea lor mãrturiseºte în felul lui: nu numai vre-
ºi Dumnezeu a fãcut sã creascã un vrej dea- ca un samar ferecat, cu cuie ascuþite pe jurile, ci ºi stelele sunt pentru oameni! Dar
supra lui Iona, care se odihnea, ºi îi þinea um- dinlãuntru aºa cum ariciul are pe dinafarã. Europa devoratoare de oameni crede cã
brã. ªi Iona s-a bucurat. Dar îndatã, a doua Acea povarã aþi purtat-o voi, pãrinþii voºtri ºtie mai bine decât toþi, ºi zice: Nu e ade-
zi, Domnul îi porunci unui vierme sã mã- ºi copiii voºtri în douã dãþi, vreme de trei vãrat, oamenii sunt pentru vrejuri, cãci
nânce vrejul, care se veºteji ºi se uscã degra- ani. Mulþi dintre cei mai apropiaþi ºi mai vrejul preþuieºte mai mult decât oamenii!
bã, fãcând sã disparã umbra plãcutã de dragi ai voºtri au murit din pricina rãnilor, De aceea trebuie sã purtãm rãzboaie, adicã
deasupra capului lui Iona. ªi iarãºi a strigat în vreme ce voi, toþi care-aþi lepãdat acea sã ucidem milioane de oameni, ca sã
Iona: "ªi acum, Stãpâne Doamne, ia sufle- povarã, aþi rãmas greu rãniþi ºi însângeraþi. putem avea milioane de vrejuri.
tul meu de la mine, pentru cã mai bine este Pentru ce oamenii s-au purtat aºa cu alþi Auzi tu, sârbule, acestea? Tu, þãranule,
a muri eu decât a trãi", cãci îi pãrea rãu oameni? Ca treziþi dintr-un somn adânc, ºtiu cã auzi, dar nu ºtiu dacã aud câr-
dupã vrejul care se uscase ºi se prãpãdise. vã întrebaþi: Pentru ce ne-au muncit, ne-au muitorii tãi, cãrturarii ºi politicienii tãi, pe
chinuit si ne-au omorât atâta? Pentru ce, care îi îndestulezi cu hranã ºi bãuturã. ªtiu
Cele moarte sunt mai presus cã ei nu aud, cãci dacã ar fi avut urechi sã
pentru ce? Întrebaþi-l pe Prorocul Iona, ºi
decât cele vii vã va rãspunde lãmurit: Pentru cã aceia au audã ºi ochi pentru Dumnezeu, nu ar fi
O, fraþii mei, ce mare învãþãturã este preþuit mai mult un vrej decât mii ºi mii de trâmbiþat pe cheltuiala ta, în urechile copi-
aceasta pentru noi toþi, cei din aceastã gen- oameni. Pentru cã au socotit oamenii mai ilor tãi, cã vrejul e mai scump decât omul;
eraþie! Iona este o pildã de nedreptate, aºa ieftini decât iarba. Toþi ºtim filosofia lor aceasta e experienþa economiei politice.
cum Toma este pildã de necredinþã. "Ce despre spaþiu ºi cucerire. Sã ne extindem, Iar tu, sârbule, dacã vrei ce e bine pentru
zici tu, Iona?", grãi Domnul. "Þi-a pãrut rãu sã cotropim. Ce sã cotropim? Grãdini, vii, tine ºi pentru copii tãi, astupã-þi urechile
pentru acest vrej, care a apãrut într-o noap- þarini, livezi, pãduri, râuri, munþi, ºi câte ºi când devoratorii de oameni vorbesc des-
te ºi într-alta a pierit, dar nu îþi pare rãu de mai câte. Dar, veþi striga cu mânie voi, sâr- pre economie politicã ºi deschide-le bine
o sutã de mii de oameni vii, care nu sânt bii, împreunã cu Dumnezeu, cum sã faceþi când auzi cã se vorbeºte despre Evan-ghe-
vrejuri, ci oameni ca tine?" (Iona 4, 10- 11) toate acestea, când acolo vieþuiesc mii ºi lia lui Hristos, Dumnezeul tãu. Amin.
Ce zici tu, Europa?, ar zice astãzi Dom- mii de fiinþe omeneºti, fraþi ai voºtri, care Sf. Nicolae Velimirovici -
nul cel iubitor de oameni. Oare îþi pare rãu recunosc pe unul ºi acelaºi Ziditor, Pãrinte „Prin fereastra temniþei“

CMYK
 6 Catehism
Liturghia înseamnã Jertfã pentru toþi cei
care participã la ea
Sfânta Liturghie reprezintã cel mai preþios dar pe care ni l-a
încredinþat Dumnezeu nouã, Bisericii Sale, ºi nouã personal,
fiecãrui creºtin în parte. Actul împãrtãºirii cu însuºi Trupul ºi
Sângele Domnului nostru Iisus Hristos reprezintã supremul act
de comuniune dintre om ºi Dumnezeu ºi, totodatã, cea mai puter-
nicã legãturã între noi, oamenii, mãdularele vii ale Bisericii Sale.
Mâncarea, de la egoism nezeu. Jertfa lui Dum-
nezeu de pe Cruce este
la iubire una mântuitoare, pentru
Prin Înþelepciunea Sa infinitã, Dum- cã a fost înfãptuitã de
nezeu a rânduit ca acþiunea umanã prin Dumnezeu-Fiul, Care a
care am cãzut din starea paradisiacã, mân- binevoit sã fie purtãtor de trup ºi sã-ªi Altarului pâinea ºi vinul se prefac în
carea (din Pomul cunoºtinþei binelui ºi asume toate neputinþele ºi toate pãcatele Trupul ºi Sângele Domnului. Caracterul
rãului), actul care devenise unul banal ºi omenirii. de Jertfã al Sfintei Liturghii trebuie sã ne
prilej al satisfacerii plãcerilor, mai ales la Aceastã jertfã a stat la baza primei angajeze ºi pe noi, în mod personal ºi
popoarele pãgâne (doar poporul evreu mai celebrãri euharistice, cea din foiºorul Cinei comunitar în acelaºi timp, ca înaintea lui
pãstra o anumitã sacralitate a mesei), sã fie celei de Tainã, înfãptuitã de Domnul Dumnezeu sã ne prezentãm în stare de
convertit într-o acþiune de supremã iubire Hristos. Aceastã Jertfã a fost prefiguratã jertfã.
ºi comuniune. de toate sacrificiile sângeroase din cadrul Darurile de pâine ºi vin, pe care le du-
Una dintre acuzaþiile care erau aduse cultului iudaic; în acelaºi timp, aceastã cem la bisericã la Sf. Liturghie, ne repre-
de farisei ºi cãrturari Mântuitorului Jertfã stã la temelia Bisericii ºi a poruncii zintã pe noi înºine, viaþa noastrã, jertfa
Hristos, era aceea cã stã la masã cu va- date de Mântuitorul Apostolilor ºi urma- noastrã. De asemenea, în timpul Sfintei
meºii ºi cu pãcãtoºii. Cu un an înainte de ºilor Sãi, de a sãvârºi Sfânta Liturghie Liturghii trebuie sã aducem jertfa buzelor
Patima Sa, Domnul Hristos proclamã în pânã la sfârºitul veacurilor, atunci când noastre prin intonarea cântãrilor, trebuie sã
sinagoga din Capernaum cã nu ne vom Domnul va veni. avem conºtiinþa cã aducem înaintea lui
mântui dacã nu vom mânca Trupul Sãu ºi Sfânta Liturghie poartã un caracter de Dumnezeu „toatã grija cea lumeascã” pe
nu vom bea Sângele Sãu, cãci acestea sunt jertfã care nu este unul adiacent, ci unul care o încredinþãm Proniei Sale, trebuie sã
adevãrata mâncare ºi adevãrata bãuturã fundamental, principal. Aceastã trãsãturã fim cu mintea treazã atunci când îi spunem
(Ioan 6). De asemenea, prima împãrtãºire evidentã a Sfintei Liturghii este purtatã ca lui Dumnezeu duminicã de duminicã fap-
a Sfinþilor Apostoli a avut loc în cadrul o pecete neºtearsã la care au fãcut referire tul cã îi aducem „milã, pace, jertfã de
unei Cine. Dumnezeu a conferit o nouã ºi de care au þinut seama toþi liturghisitorii laudã”, ºi aceasta sã exprime o realitate
semnificaþie acestei necesitãþi umane, care (sãvârºitorii Sfintei Liturghii) ºi liturgiºtii trãitã în cursul sãptãmânii care tocmai a
dintr-o formã a egoismului (lupta con- (comentatorii Sfintei Liturghii) din toate trecut. Trebuie, atunci când ne împãrtãºim
curenþialã pentru hranã) a fost transfor- timpurile ºi locurile. Toate anaforalele cu Trupul ºi Sângele Domnului care se
matã în prilej de manifestare a iubirii liturgice (anafora = partea centralã a rugã- gãseºte în stare de jertfã, ca ºi noi sã ne
(semnul preþuirii cuiva este sã îl inviþi la ciunii euharistice, care conþine prefacerea gãsim tot în stare de jertfã, realizatã prin
masã, sã-l primeºti la masa ta). Ba mai darurilor în Trupul ºi Sângele Mântuito- smerenie ºi renunþare la plãcerile proprii,
mult, hrana care ne uneºte este însuºi rului) au la bazã ºi fac referire la Jertfa prin rugãciunea fãcutã la momentele
Trupul ºi Sângele Domnului, dãruite nouã. Mântuitorului. Toate gesturile preotului importante ale zilei sau legate de lucrul
care sãvârºeºte Sfânta Liturghie (împun- nostru cotidian, prin postul rânduit de
Jertfa stã la baza gerea, turnarea, frângerea, tãmâierea, Bisericã, prin punerea persoanei noastre în
înãlþarea) asupra materiilor de pâine ºi vin slujba aproapelui ºi prin toate celelalte
Sfintei Liturghii fac de asemenea referire la Jertfa Dom- fapte bune.
Acest act al supremei iubiri dumne- nului Hristos. Numai þinând seama de toate acestea
zeieºti a fost realizat prin jertfã, pentru cã vom ieºi din bisericã la sfârºitul Sfintei
iubirea înseamnã dãruire de sine, iar
Noi ce jertfim? Liturghii schimbaþi în mai bine, vom pãs-
aceastã dãruire a sinelui propriu este întot- În zilele noastre, din cauza seculari- tra în inimile noastre dumnezeieºtile
deauna un act de jertfã. Însuºi actul cre- zãrii ºi indiferenþei prezente în mijlocul cuvinte care s-au rostit acolo, vom putea
aþiei nu trebuie vãzut ca o autonegare a lui creºtinilor, a început sã se piardã din con- conlucra cu harul primit la fiecare Îm-
Dumnezeu, cum sugereazã unii filozofi, ci ºtiinþa noastrã acest sens al Liturghiei. pãrtãºanie, vom fi pãrtaºi ai vieþii veºnice
trebuie vãzutã aºa cum este: o jertfã a Trebuie sã redescoperim cã acest caracter în comuniune cu toþi Sfinþii, în Împãrãþia
iubirii dumnezeieºti. La baza a tot ce de jertfã al Sfintei Liturghii nu este impri- Tatãlui.
existã stã iubirea jertfelnicã a lui Dum- mat doar de faptul cã pe Sfânta Masã a Pr. Ovidiu Bostan

De la „De ce eu?” la „De ce nu eu?”
Ne-am învãþat sã cãutãm vinovaþi
pentru eºecurile noastre, în loc sã ne
uitãm la noi. Mereu e de vinã celãlalt,
dar niciodatã Eu. În cazul nostru, nu
cred cã (vorba lui Ivan Karamazov, per-
sonajul lui Dostoievski) „existã sufe-
rinþã ºi nu existã vinovaþi”. Ci, mai
degrabã, noi cãutãm vinovaþii acolo
unde nu-s.
Cãutãm întotdeauna vina
la ceilalþi
Ne îndoim mereu de cel de lângã noi,
dar nu ºi de propria persoanã. Umorul
nostru proverbial a ajuns în punctul în
care nu mai râdem atât de necazul nostru,
cât mai ales de necazul celuilalt; iar hotã-
rârea de a schimba ceva în propria viaþã
dispare atunci când, în loc sã ne întrebãm
„De ce nu eu?”, noi ne întrebãm ºi acum:
„De ce eu? De ce sã mã schimb eu?”
E semnul resemnãrii noastre. Pânã ºi
cei care se abþin sunt tot niºte resemnaþi,
prin incapacitatea lor de a se plasa de o
parte sau alta. Încã nu ne-am dat seama cã
Vreau nu înseamnã neapãrat ºi cã Poþi, iar
dacã Poþi nu înseamnã neapãrat ºi cã Ai
dreptul ºi dacã Ai dreptul nu înseamnã
neapãrat ºi cã Ai dreptate.
ªi cum putem sã ne dãm seama de
toate astea, câtã vreme noi nici mãcar nu
ºtim cu exactitate ce vrem? Am ajuns sã
ne întrebãm dacã e mai bine „sã ne rugãm
ºi apoi sã jucãm la Loto?” sau „sã jucãm la
Loto ºi apoi sã ne rugãm?”. Probabil ºi cel
care câºtigã la Loto e tot în dilemã: „Am
avut noroc sau mi-a ajutat Dumnezeu?”
Pãcatul cel mai mare e
pãcatul tãu
Am mai spus-o ºi o repet: Eu sunt de
vinã ºi nu celãlalt (nu Dumnezeu, nu
preºedintele, nu guvernul, nu Miticã, nu
Georgicã)! Eu! ªi eu port o parte din vina
rãului care se întâmplã. ªi atunci pot sã
încep schimbarea cu mine însumi. Sfinþii
Pãrinþi ne învaþã cã cel mai mare pãcat pe
lume este trufia, iar cuvintele pãrintelui
Cleopa parcã vin cu o completare de care
e bine sã þinem cont: „Pãcatul cel mai
mare e pãcatul tãu!” Cuvintele acestea nu
numai cã sunt adevãrate, dar pun înaintea
noastrã o virtute strãinã nouã, ºi anume
smerenia. Dacã vedem pãcatul nostru ca
fiind cel mai mare, atunci înseamnã cã
suntem pe calea cea bunã, înseamnã cã pe
Actual 7
oglindã ne uitãm mai
ales ca sã vedem de-
fectele noastre ºi nu cali-
tãþile. Oglinda sufletului (con-
ºtiinþa) are în fond acelaºi rol. ªi
dacã ne putem uita în oglinda
altuia la faþa noastrã, nu acelaºi
lucru se poate spune ºi despre
oglinda sufleteascã. Nãdãjduiesc
sã ajung zilele în care majoritatea
dintre noi n-o sã se mai întrebe
„de ce eu, de ce sunt eu de vinã,
de ce sã mã schimb eu?” ºi o sã
înceapã sã se-ntrebe „de ce nu
eu?” ªi aceasta trebuie înþeleasã
nu ca o lipsã de smerenie, ci ca o
îndrãznealã binecuvântatã.
mine mã vãd mai întâi, ºi nu pe cel de Hristos ne-a avertizat cã o sã
lângã mine. avem necazuri în lume, dar ne-a îndemnat
spre îndrãzneala de a le birui (Ioan 16, 33).
Examen în faþa oglinzii Ori prima „îndrãznealã” este sã ne vedem
Dacã facem acest lucru, o sã începem pe noi înºine aºa cum suntem.
sã vedem în sfârºit adevãratul vinovat. În Pr. Marius Demeter
E vremea pocãinþei celei de pe urmã
Sãrut mâna. Criza despre care se vorbeºte în ultimul timp este o crizã aparentã
sau este o crizã a omului din afara Bisericii? Se poate spune cã aceastã crizã repre-
zintã pentru mulþi un fel de iad din cauza neputinþei de satisfacere a unor dorinþe?
Cum putem trece peste aceste probleme? Ovidiu
Dragul meu Ovidiu,
Minunatele tale prime do-
uã întrebãri sunt ºi niºte la fel
de minunate rãspunsuri! Doar
ultima are nevoie de un cuvânt
nou.
Mai întâi, nu putem ºi nu
ne este de folos sã trecem
peste aceste probleme, ci e de
mare trebuinþã sã trecem prin
ele, cu toatã fiinþa noastrã ºi nu
singuri, ci cu Domnul. Mulþi
dintre noi am trãit ºi mai trãim
bazându-ne pe „eu pot”!
Acum e vremea sã lucreze Domnul, cerem ajutorul Maicii Domnului care
cum spune Psalmistul! E vremea sã ne ne-a învãþat aceastã cale! Aºa, vom de-
asumãm atât neputinþa actualã, cât ºi în- veni conºtienþi de prezenþa Lui în noi ºi cu
tregul noian de faceri rãtãcite din trecut, noi „pânã la sfârºit”! Aºa vom descoperi
ca sã le oferim Domnului, sã le trans- cã nimeni ºi nimic, nici mãcar „sfârºitul
forme în „ale Sale”! lumii”, nu ne poate lua Bucuria pe care
Acum e vremea pocãinþei celei de pe ne-o dã El! Doar sã ne îndurãm sã pier-
urmã. Sunt, de multe ori, uimitã de cât de dem tot ce am avut fãrã sã fim credincioºi
mult se vorbeºte despre vremurile apoca- ºi sã devenim credincioºi peste puþinul pe
liptice ºi grozãvia lor, dar cât de puþin se care ni-l va oferi în fiecare zi!
vorbeºte despre pocãinþa pe care ne-o cere Altã Cale eu nu cunosc!
Domnul în acea minunatã Descoperire. Cu dragoste ºi încredere ºi preþuire
Aºadar, sã trãim tot ce ne oferã „rãu- pentru profunzimea cãutãrii,
tatea zilei” fãcând „tot ce ne cere El” ºi sã Maica Siluana
 8 Familia ortodoxã
Familie numeroasã sau nebunie curatã? Alegerea de a
nu avea copii
Moda socialã dicteazã astãzi sã ai nu este creºtinã
unul, maxim doi copii. Dacã ai deja trei,
începi sã atragi priviri întrebãtoare, ba Când oamenii se uitã la mine cu neîncre-
chiar ºi mila celorlalþi, ca sã nu mai dere sau milã, zâmbesc ºi mã gândesc la cât
vorbim de comentarii. Despre aceste de plãcut este sã priveºti un teatru de pãpuºi,
„reguli” nescrise referitoare la numãrul spectacole minunate ºi recitaluri înregistra-
de copii ºi experienþa acceptãrii binecu- te, sã fii servit cu o nemaivãzutã abunden-
vântãrii lui Dumnezeu de a avea o fami- þã de mâncare de plastic, sã îþi priveºti co-
lie numeroasã ne vorbeºte Anna pilul croºetând sau construind ceva pentru
Crawford din Statele Unite, mãmicã a prima datã, sã intri în camerã ºi sã vezi un
Psalmul 126, 3-5: Iatã, fiii sunt moºtenirea copil mai mare citind fratelui lui care nu
cinci copii cu vârste între 3 ºi 11 ani. Domnului, rãsplata rodului pântecelui. ºtie sã citeascã ºi (bucuria bucuriilor!) sã-þi
Copiii ca binecuvântare Precum sunt sãgeþile în mâna celui viteaz, aºa þii copilul în braþe pentru prima datã. Sigur
sunt copiii pãrinþilor tineri. Fericit este omul cã o familie numeroasã nu este numai soa-
Noi nu suntem decât o familie for-
care-ºi va umple casa de copii; nu se va ruºina re ºi veselie, dar nici una micã nu este aºa!
matã din ºapte membri, însã tot atragem
când va grãi cu vrãjmaºii sãi în poartã. Iatã ce spune Pãrintele Thomas Hopko:
ceva priviri atunci când ieºim în lume. Ni
Psalmul 127, 1-4: Fericiþi toþi cei ce se tem „Potrivit învãþãturii ortodoxe, aºa cum este
se fac comentariile obiºnuite: „Toþi sunt
de Domnul, care umblã în cãile Lui. Rodul ea exprimatã în ritualul sfânt al cãsãtoriei,
ai tãi?”, „Cred cã sunteþi foarte ocupaþi!”,
muncii mâinilor tale vei mânca. Fericit eºti; naºterea de copii, îngrijirea ºi dragostea
dar ºi dispreþuitorul: „Nu ºtii câte proble-
bine-þi va fi! Femeia ta ca o vie roditoare, în pentru ei în interiorul familiei, sunt împli-
me ai?” (Existã oare vreun rãspuns po-
laturile casei tale; fiii tãi ca niºte vlãstare tinere nirea fireascã a iubirii dintre bãrbat ºi fe-
liticos la aceastã întrebare? Adicã: „Nu,
de mãslin, împrejurul mesei tale. Iatã, aºa se va meie în Hristos. În acest mod, cãsãtoria este
spune-mi tu!” - nu ar fi chiar potrivit).
binecuvânta omul, cel ce se teme de Domnul. exprimarea umanã a dragostei creatoare
De câþiva ani, miºcarea numitã
„Quiverfull Movement” (care promo- Întotdeauna mai este loc ºi protectoare a lui Dumnezeu, Dragostea
veazã naºterea de copii, vãzând în aceºtia pentru un copil perfectã a Celor Trei Persoane ale Sfintei
binecuvântarea lui Dumnezeu, ºi exclude Noi am avut copiii unul dupã altul, ºi Treimi care se revarsã în creaþie ºi grija pen-
orice metodã contraceptivã) a devenit sunt câteva lucruri pe care le-am învãþat tru lume. Aceastã credinþã cã dragostea
foarte cunoscutã. Iniþial, aceastã orientare pânã acum din propria experienþã: umanã, care imitã dragostea divinã, ar tre-
s-a rãspândit printre creºtinii evanghelici. I 1. Existã întotdeauna loc pentru încã
Familia Duggar este probabil cea mai cu- un copil; nu a trebuit niciodatã sã punem
bui sã se reverse la rândul ei în procreare
ºi grija pentru ceilalþi, nu înseamnã cã
noscutã, de când a apãrut la televizor. Dar, un pãtuþ în spatele curþii. naºterea de copii este în sine singurul scop
ºi ca ºi creºtin-ortodoxe, majoritatea fa- I 2. Cele mai mari cheltuieli din fami-
miliilor pe care le ºtim noi au cel puþin lie nu se schimbã prin apariþia unui copil
al cãsãtoriei, unica ºi exclusiva justificare
ºi legitimizare a existenþei ei. Nu înseamnã
patru copii, multe au chiar mai mulþi. sau a trei copii. cã un cuplu fãrã copii nu poate trãi o ade-
Acum, înainte ca mama mea sã facã un I 3. Existã întotdeauna destulã afecþi-
atac de cord citind asta, trebuie sã spun cã une pentru toþi. Vã amintiþi zicala: „În-
vãratã viaþã creºtinã împreunã. Înseamnã
însã cã, totuºi, alegerea conºtientã a unui
nu am niciun plan anume sã am 19 copii, mulþeºte dragostea, nu o împãrþi”? cuplu de a nu avea copii din motive de con-
ca familia Duggar. Sincer, nu cred cã I 4. Copiilor mai mari le place sã aibã un
mãrimea unei familii este un subiect de nou bebeluº în casã. Adesea se ceartã care
fort personal ºi bunãstare, dorinþã de lux ºi
libertate, teamã de responsabilitate, refuz
discuþie pentru altcineva decât pentru tine, sã îl þinã în braþe ºi de obicei aveam com- de a împãrþi averea ºi bunurile personale,
soþul/soþia ta ºi duhovnicul vostru. panie ori de câte ori hrãneam bebeluºul. Du- ura faþã de copii etc. nu este creºtinã ºi nu
Acestea fiind spuse, menþionez câteva pã ce am avut cel de-al treilea copil, nu a mai poate fi în niciun fel consideratã în acord
principii generale: trebuit niciodatã sã îl întreþin eu pe cel mic: cu învãþãturile biblice, morale ºi sacra-
H 1. Mai întâi ºi înainte de toate, copiii copiii mai mari erau încântaþi sã se prefacã
sunt un dar de la Dumnezeu, o binecu- cã îl plimbã sau sã cadã pe jos de vreo 473
mentale sau cu experienþa Bisericii Orto-
doxe în ceea ce priveºte sensul vieþii, al
vântare! Pierzând din vedere acest aspect, de ori, doar pentru a-l face pe bebeluº sã iubirii ºi al cãsãtoriei. (…)”
oamenii cad în foarte multe pãcate, cum ar râdã, în timp ce eu pregãteam cina. Marea majoritate dintre noi nu putem
fi avortul. I 5. În familiile cu mai mulþi copii, aceº- susþine în public o expunere despre rolul
H 2. Motivele de limitare a numãrului tia învaþã sã nu fie egoiºti, sã împartã cu cei-
de membri dintr-o familie sau de amânare lalþi, sã realizeze cã nu sunt cea mai impor-
cãsãtoriei creºtine. Ceea ce putem face
însã este sã nu ne mai simþim vinovaþi cã
a naºterii de copii nu includ sã aºtepþi sã ai tantã persoanã din lume. Aceasta îi va împlinim voia lui Dumnezeu pentru noi
o casã nou-nouþã cu trei dormitoare, douã ajuta în momentul în care vor ieºi în lume, înºine, în cãsniciile ºi familiile noastre.
maºini, o carierã stabilã ºi o excursie în vor fi pregãtiþi sã facã faþã acestei realitãþi. Putem sã încetãm sã ne mai cerem scuze
Jamaica la activ. I 6. Aºa cum duhovnicul meu a spus
Dincolo de aceste „reguli” generale, odatã: „Nu ºtii cât de egoist eºti, pânã nu ai
pentru numãrul de copii pe care îi avem
sau pentru dorinþa de avea mulþi copii.
mai sunt ºi alte aspecte, care trebuie cel copii”. Este atât de adevãrat! Copiii te Matushka Anna Crawford
mai bine stabilite cu duhovnicul vostru. forþeazã se te maturizezi. Traducere de prof. Mihaela Tatu
CMYK
 Fii tânãr cu Hristos 9
Mereu mã simt obosit ºi starea apãsãtoare în care mã gãseam.
Spovedaniile se rãriserã destul de mult, simþeam
cã niciodatã nu sunt pregãtit pentru a vorbi cu duhov-
fãrã chef de a face nimic nicul. Nu doar de el m-am îndepãrtat, ci ºi
de prieteni, cunoºtinþe, familie. Mã feream
Nu am dus o viaþã plãcutã lui Dumnezeu... În pe cât posibil sã le descopãr celorlalþi sta-
liceu, trãiam dobitoceºte, eram mort cu sufletul. rea mea interioarã.
Acum, când mã gândesc la cele pe care le La un moment dat însã, a avut loc un
sãvârºeam, mi se face greaþã, mi se pare de eveniment care parcã a schimbat ceva; sau
necrezut. Pe lângã toate acestea aveam ºi o a fost începutul unei schimbãri. Am fost în
pãrere extraordinarã despre mine. Eram doar pelerinaj pentru câteva zile la o mãnãstire
elev al celui mai bun liceu din oraº, intrasem din Munþii Apuseni. Acolo am avut ocazia
printre primii, eram sârguincios, mã bucuram de sã vorbesc cu un pãrinte deosebit. Reve-
aprecierea colegilor ºi a profesorilor. Cel puþin nind apoi acasã, a urmat o reluare a legã-
aºa a fost la început, pânã când patimile ce se turilor cu pãrintele duhovnic ºi o încercare
încuibaserã în sufletul meu au început sã ia proporþii monstruoase de a-mi reclãdi iarãºi sufletul.
ºi sã mã macine încet, dar sigur. Atunci mi-a venit pentru prima Acum îmi dau seama cã în acele perioade dureroase, Domnul
oarã gândul sinuciderii (de neconceput înainte). a dezrãdãcinat încetul cu încetul patimile adânc înfipte în inima
Apoi, lucrurile au început sã îmi meargã din ce în ce mai prost, mea. Deºi încã trebuie sã mã lupt cu vigilenþã împotriva patimilor
dar parcã începeam ºi eu sã mã trezesc puþin câte puþin. Domnul trupeºti mai ales, sunt conºtient cã nu mai au puterea pe care o
mi-a scos în cale un duhovnic ce m-a ajutat foarte mult. Îmi aduc aveau asupra mea altã datã.
aminte cât de liber m-am simþit dupã prima mea spovedanie, ce ªi totuºi, încã simt în mine acea neputinþã de care spuneam.
uºurat îmi era sufletul dupã ce a lepãdat povara multor ani de Am terminat, în cele din urmã, cu bine (dar nu fãrã peripeþii ºi
pãcate groaznice, nefireºti, strigãtoare la cer. Credeam atunci cã chiar întâmplãri miraculoase - pentru care îi mulþumesc Dom-
am lãsat totul în urmã, dar de fapt lupta abia începea. nului :-) facultatea ºi acum sunt masterand. Trebuie sã mãrturi-
Am intrat apoi la facultate ºi începusem sã mã întorc, parþial, sesc cã îmi e greu sã mã descurc ºi cu serviciul ºi cu masteratul,
la patimile de dinainte. Dar eram hotãrât cã aºa nu se mai poate, ºi, spre ruºinea mea, am avut de multe ori momente în care m-am
cã trebuie sã scap neapãrat de patimile care încã mã þineau legat, rãzvrãtit, momente în care voiam sã-I cer socotealã lui Dumnezeu
cã, decât sã cad iarãºi în hãul din care mã scosese Dumnezeu, mai pentru cã nu îmi ia aceastã neputinþã, aceastã trândãvie (cu altã
bine sã mor. patimã nu am putut sã o asociez) ºi încercam sã o alung de unul
Aºa cã am încercat sã lupt, dar cu cât încercam mai tare, cu singur, folosindu-mã de alte patimi ale mele: muzica rock, dulciu-
atât mã simþeam mai neputincios. Cu atât mai mult mã simþeam rile ºi cafeaua.
pãrãsit de Domnul în strãdania mea de a începe o nouã viaþã. Acum am o grãmadã de lucruri pe cap ºi nu ºtiu cum voi reuºi
ªi nu era doar o neputinþã de a lupta împotriva patimilor, ci ºi sã le duc la capãt: serviciu, masterat, alte proiecte de cercetare (sper
o neputinþã în a îmi împlini îndatoririle de zi cu zi, cele ce þineau sã reuºesc pe viitor a prinde o bursã de studii în strãinãtate). Pãrin-
de facultate. Mi se pãrea cã viaþa mea devine un dezastru, cã sunt tele duhovnic mi-a dat binecuvântarea pentru toate aceste proiecte,
un ratat. Trãiam într-o tensiune enormã, mereu în minte purtând deci într-un fel mã simt obligat sã le duc la capãt. ªi totuºi, demo-
gândul cã nu sunt în stare de nimic, cã am ratat-o cu toate. Mi se nul acesta al trândãviei nu mã slãbeºte deloc. Mereu mã simt obo-
pãrea cã, dintr-un moment în altul, ceva va ceda în mine. sit ºi fãrã chef de a face nimic. Dacã încerc sã mã forþez prea tare
Mã urmãreau adesea gânduri de sinucidere, dar ºi gânduri ce ºi sã apelez la mijloace ajutãtoare de tipul celor de care spuneam
mã impulsionau sã mã întorc la traiul pãtimaº de dinainte (la care mai sus (în special muzica rock) nu mã mai pot apoi ruga deloc.
nu renunþasem nici acum total), promiþându-mi astfel ieºirea din Ce mã sfãtuiþi sã fac? M.
Dragul meu Bãiat, care clipã de neputinþã, nu te împotrivi ei, ninge, cã te miºti... Bucurã-te de lucrurile
Aceastã lene despre care vorbeºti este nu o nega ºi roagã pe Domnul sã lucreze mãrunte din jurul tãu... Cere ochii Lui ca
suferinþa sufletului ºi trupului tãu care, ceea ce ne-a fãgãduit: „Ce nu e cu putinþã sã vezi, cere auzul Lui ca sã asculþi! Fã din
renunþând la plãcerile patimilor, nu au la om, e cu putinþã la Dumnezeu”! Spune: fiecare gest al tãu o liturghie...
cunoscut încã bucuria virtuþii. Nu e îndea- „Doamne, nu pot sã fac asta, acum. Vino Te rog sã faci Seminarul nostru online
juns sã lupþi cu pãcatul, omule drag, ci e Tu ºi fã cu mine!” Asta e lucrarea ta de „Sã ne vindecãm iertând”, ca sã înveþi arta
nevoie sã dobândeºti bucuria! ªi asta nu acum. Înþelegi? Este extrem de simplu! asta de a te bucura întregindu-te cu tot ce
va veni nici prin numãrul mare de proiecte Sã spunem cã nu te poþi da jos din pat. ai negat, uitat sau neglijat pânã acum.
ºi nici din satisfacþia împlinirii lor, ci prin Aratã Domnului aceastã neputinþã ºi Viaþa e un miracol lãuntric! Intrã acolo
strãdania lucidã ºi responsabilã de a fi cre- cheamã-L în ajutor! Sau cã nu te poþi ruga. ºi trãieºte-o cât poþi mai conºtient, Om
dincios peste talanþii tãi. Acum, de exemplu, Aºeazã-te în genunchi ºi spune-I asta, drag! Fã din ea o liturghie (jertfind ale tale
ai primit marele dar de a-þi simþi neputinþa, aratã-I asta ºi cere-I sã facã ce ºtie cu ca sã devinã ale Sale) ºi multe se vor
neputinþele. E cu adevãrat un mare dar, pen- neputinþa ta ºi acceptã ce va face. schimba ºi în afarã!
tru cã mulþi oameni cred cã ei pot sau ar Nu uita cuvântul apostolului: „Când Cu drag ºi încredere,
putea, dacã ar voi. Dar tu ºtii cã nu poþi ºi sunt slab, atunci sunt tare!” Maica Siluana
asta te face apt sã primeºti ce are Domnul Apoi, nu uita sã mulþumeºti pentru Centrul de formare ºi consiliere Sfinþii
pregãtit pentru tine acum. Asumã-þi fie- toate, sã te minunezi de faptul cã respiri, cã Arhangheli Mihail ºi Gavriil, Iaºi
CMYK
 10 Pas în doi
Ce sã fac când mã ocãrãºte femeia? spunea Pãrintele Ghelasie, iar
femeia sã treacã peste su-
pãrarea muiereascã, ca sã îm-
Cuvânt al Pãrintelui Ghelasie de la Frãsinei
Un ucenic care era tot
timpul ispitit de mânie,
pãrându-i-se a fi dis-
preþuit ºi ocãrât de cãtre
soþia sa, l-a întrebat: „Ce
sã fac, Pãrinte, cã vin
multe ispite ºi din nimica
toatã se aprinde cearta ºi
judecata ºi mânia violen-
tã ºi rãstãlmãcirea, de
ajungi sã nu te mai înþele-
gi om cu om. Greºind eu
fãrã de voie sau cu voie ºi
cerându-mi iertare, soþia
se tulburã ºi mã ocãrãºte
ºi foarte greu îi trece su-
pãrarea. Eu încerc sã rabd ºi sã explic cã
am intenþii bune ºi vreau sã repar, dar ea
îmi taie vorba ºi îmi rãstãlmãceºte cuvin-
tele ºi intenþia, lovindu-mã cu asprime ºi
învinuindu-mã ºi închizându-se faþã de
mine. ªtiu cã mã iubeºte foarte mult, dar
din mândrie mã mânii apoi ºi eu mai tare
ºi mã împietresc în mânie ºi þinerea de
minte a rãului, care ajung sã acopere iu-
birea, amestecând în ea justificare de sine,
judecatã, urã chiar. Deci ce sã fac când mã
ocãrãºte femeia ºi nu îmi primeºte apoi
nici cererea de iertare?”
„Sã taci”, a spus Avva, „ºi sã nu fii su-
Remarcile ironice în public
Se întâmplã uneori ca unul
dintre soþi sã râdã de celãlalt, de
faþã cu alte persoane. Trebuie
sã îi schimbãm, cu orice preþ,
stilul acesta de comunicare?
Sigur cã da. Aceasta este o
obiºnuinþã proastã de care este
greu sã scapi, dacã ai deprins-o.
Dacã aceste fel de comunicare
ironicã se produce între soþi,
atunci e foarte greu ca ei sã dis-
cute vreodatã sincer. Aceasta
este, pe lângã altele, o încãlcare
gravã a regulii vieþii de familie
care prevede ca soþii sã fie ca o
stâncã faþã de lumea din afarã, ca sã nu se
poatã bate nici un cui între ei. Toate pro-
blemele trebuie rezolvate în interior.
Indiferent ce s-ar întâmpla, ºi de ne-am
certa o orã întreagã chiar, lucrurile
rãmânând încã neclarificate, atunci când
pãrãcios ca o muiere cu barbã. Femeia cat, nu sunt urâtã ºi nici proastã.
prin firea ei este mai sensibilã, mai iute
la mânie ºi mai aprigã la vorbã, dar bãr-
batul are mai proprie tãcerea. Mare este
taina tãcerii ce opreºte dezbinarea ºi
cãderea în stricãciunea pãcatului, a neiu-
birii. Sã-þi asumi tu însuþi vina ta ºi a
celuilalt, dar sã nu le diseci în toiul
ispitei, sã nu te fixezi la ele, ci sã le
arunci în focul închinãrii tãcute ºi rãbdã-
toare, ca sã ardã ºi sã crape dracul
mâniei din tine.”
Bãrbatul trebuie sã fie ca un para-
trãsnet pentru femeie în clipele de ispitã,
ieºim în lume (fie acasã la rude, prieteni
sau colegi) trebuie sã fim uniþi, fiindcã
altfel cel viclean ne ispiteºte ºi ne
dezbinã.
Pr. Maxim Kozlov -
Familia, ultimul bastion
brace chipul de maicã, prin
care sã-l nascã duhovniceºte pe celãlalt.
Florin Caragiu -
„Cuviosul Ghelasie Isihastul”
Aº putea sã am
cununiile legate?
V-aº mulþumi din suflet dacã mi-aþi
rãspunde ºi mie. Am auzit multe despre
blesteme ºi în special despre o persoanã
care ar putea sã aibã cununiile legate. Ce
înseamnã asta? Chiar aº putea sã am
cununiile legate? Pentru cã am avut o re-
laþie cu cineva acum patru ani ºi de atunci
nu mai pot avea nicio relaþie. Am tot încer-
Vã mulþumeºte anticipat,
Un suflet neliniºtit
Suflet drag, neliniºtit,
Despre aceste probleme te rog sã vor-
beºti cu pãrintele tãu duhovnic. Eu nu cred
în „legarea cununiilor”, dar cred în „le-
garea” ºi chiar înrobirea pe care ne-o aduce
pãcatul în viaþa noastrã. Ca sã te eliberezi de
puterea oricãrui blestem, învaþã sã nu mai
pãcãtuieºti, sã te spovedeºti curat ºi cu pocã-
inþã pentru pãcatele trecute ºi sã-i binecu-
vântezi, cum ne cere Domnul, pe cei ce te
blestemã ºi îþi fac rãu. Aºa va veni harul în
viaþa ta ºi toate se vor schimba. Nu uita,
copil drag, cã sensul vieþii noastre este o via-
þã plãcutã lui Dumnezeu pentru bucuria sfân-
tã ºi veºnicã. Abia când vom muri vom ve-
dea la ce fel de viaþã ne-am nãscut dincolo.
Te rog, ai grijã de tine ºi Domnul te va
mângâia!
Cu dragoste ºi încredere,
Maica Siluana
Centrul de formare ºi consiliere Sfinþii
Arhangheli Mihail ºi Gavriil, Iaºi
 Educaþie creºtinã 11
Copiii ºi rugãciunea copiilor, astfel în-
cât copiii sã ajungã
sã înþeleagã cã este
„Persoana care Îi aparþine lui Hristos transfor- rugãciune; mai important sã te
mã totul în rugãciune” - Bãtrânul Porfirie ´2. Implicaþi-i rogi pentru ceilalþi de-
Cum putem sã îi facem pe copiii noºtri pe copii; cât pentru tine. Pu-
sã devinã iubitori ai rugãciunii? Bãtrânul ´3. Mai întâi arãtaþi-le, terea rugãciunii este
Porfirie abordeazã acest subiect spunând: apoi lãsaþi-i sã vã imite. mare, foarte mare, în
„Copiii ar trebui sã înveþe sã se roage. Dar, De asemenea, foarte special când este fã-
pentru a se ruga, copiii trebuie sã aibã în ei folositoare ar fi întocmirea cutã de mai multe per-
sângele unor pãrinþi rugãtori... Nu este unei „Liste a familiei pen- soane împreunã. Vã
suficient ca pãrinþii sã fie evlavioºi. Ei nu tru rugãciune”, care oferã amintiþi de eliberarea
trebuie sã îi oblige pe copii, sã îi facã buni copiilor ºansa de a se ruga din închisoare a Sfân-
cu forþa. Atunci când încercãm sã ne pentru alþii. Aceastã listã tului Apostol Petru,
urmãm credinþa cu egoism, îi putem înde- poate fi fãcutã fie pe o simplã foaie de hâr- atunci când rugãciunea a fost fãcutã de
pãrta pe copii de Hristos... Secretul este sã tie, fie v-aþi putea bucura decorând ºi cãtre Bisericã fãrã încetare? (Fapte 12, 5)
fim buni ºi sã aspirãm spre sfinþenie, sã-i creând ceva mai elaborat, cu mici imagini Bãtrânul Porfirie a spus: „Mai bine
inspirãm pe cei din jurul nostru, sã radiem. ºi simboluri. În fiecare searã, cereþi-le este ca noi sã îi ajutãm pe oameni de la dis-
Viaþa copiilor este marcatã de ceea ce le copiilor sã pomeneascã numele celor pen- tanþã prin rugãciune, pentru cã aceasta este
inspirã pãrinþii.” tru care vor sã se roage. Puteþi sã alcãtuiþi cea mai bunã ºi perfectã metodã de a-i
Iatã trei lucruri care ne ajutã foarte ºi o listã separatã cu cei adormiþi. sprijini pe ceilalþi.”
mult: Prin aceste câteva gesturi mici, Îl lã- www.orthodoxeducation.blogspot.com
´1. Fiþi constanþi în programul de sãm pe Dumnezeu sã lucreze în sufletul Traducere de prof. Mihaela Tatu
Aveþi rãbdare cu el. E limpede cã are nevoie de apreciere ºi tan-
„E violent ºi nu mai vrea dreþe, de vreme ce la grãdiniþã se poartã bine. Rãbdare ºi atenþie
sporitã, sã nu fie ceva ce trebuie rezolvat fãrã amânare. Pune-l sã
sã meargã la bisericã” deseneze, adicã jucaþi-vã „de-a poveºtile pe benzi desenate” sau
de-a desenele animate. Pune-l sã facã poveºti ºi vezi ce spune!
Sunt o mãmicã care luptã zi de zi pentru fericirea copiilor ei. Poate cã a ajuns la vârsta la care nu mai vrea sã fie bãiatul cel
Întotdeauna am crezut cã nimeni nu mã poate înlocui, iar epoca cuminte, doar simplã anexã a mamei care se mândreºte cu el!
modernã, în care toate femeile nasc ºi apoi se grãbesc sã ajungã Vrea sã se mândreascã singur cu sine! Încurajeazã-l puþin, pen-
cât mai repede la un job, dãuneazã sau afecteazã viitorul copilu- tru cã nu se învaþã smerenia prin pedepse. Trebuie lãudat ºi încu-
lui. Nu degeaba înainte femeile stãteau acasã ºi se ocupau cu rajat pentru cele bune ºi certat cu explicaþii pentru cele rele ºi
educaþia copiilor ºi rostul casei. Îmi doresc ºi eu sã am un servi- pedepsit cu dragoste! Sã simtã dragostea ºi nu deznãdejdea ºi
ciu, dar prioritatea o au copiii, iar cel mai mic are 1 an ºi jumã- pãrerea cã nu mai e „bãit bun”! Când se bate, când loveºte pe
tate, deci... Toþi cei 3 copii ai mei au crescut în Bisericã: adicã cineva, sã-l împiedici spunându-i cã îl înþelegi cã este supãrat ºi
am cãutat cât am putut de mult sã practicãm. Au avut Biblii pen- cã îl rogi sã-þi spunã de ce este supãrat. Sã-l înveþi sã-ºi arate
tru copii, ne-am rugat împreunã, se împãrtãºeau duminica, la supãrarea altfel, nu prin lovituri! ªi când începe sã-þi spunã de ce
sãrbãtori, încercând sã nu le impun ºi sã devinã o obiºnuinþã sau e supãrat, sã nu-i spui cã nu are dreptate, cã nu e bine, cã nu e fru-
o datorie a lor personalã. Când bãiatul mijlociu avea doar 2 ani, mos, ci cã îl înþelegi, cã are dreptate sã fie supãrat, dar cã nu ne
toþi preoþii care-l vedeau rãmâneau uimiþi ºi-mi spuneau cã o sã foloseºte la nimic sã facem rãu când suntem supãraþi. Dacã ai
ajungã un mare preot. Acum are 5 ani ºi parcã totul s-a întors rãbdare vei afla ce „necazuri” are ºi îl vei ajuta ascultându-l cum
cu susul în jos. Este foarte violent, sare la bãtaie, nu mai vrea sã se plânge ºi înþelegându-l chiar dacã nu are dreptate. Important
meargã la sfânta bisericã ºi nu ºtiu cum sã procedez cu el. La este sã vezi ce simte, nu de ce. Dacã îºi va putea exprima ºi trãi
grãdiniþã este un exemplu ºi educatoarele mã asigurã cã este emoþiile, va trece cu bine prin aceste încercãri! Poate e gelos pe
cum nu se poate mai bine: cuminte, deºtept, ce mai vrei? Dar cel mic? Nu e nimic grav dacã ai rãbdare sã-i asculþi durerea ºi
când ajunge acasã este un alt copil. Bãtaia nu este o soluþie, dar nu-i ceri sã înþeleagã pentru cã „este mai mare”!
nici pedeapsa zi de zi... Rãbdare ºi înþelegere. Când trebuie sã-l pedepseºti, sã-i spui
Cu dragoste multã, Mery ºi Sorin, împreunã cu copiii lor cã te doare cã-l pedepseºti, dar cã nu ai de ales, pentru cã el sin-
Miriam, Rãzvan ºi David gur a ales asta când s-a hotãrât sã face ceva ce nu e bine.
Domnul te va învãþa cum sã faci!
Dragã ºi minunatã mãmicã, Acum, tata are mai multã importanþã. Sã se plimbe amândoi
Te îmbrãþiºez cu drag ºi cu bucurie! Vã îmbrãþiºez pe toþi ºi ºi sã se joace ca între bãrbaþi! ªi nu uitaþi de poveºti! Sunt impor-
Îl rog pe Domnul sã vã apere cu harul Sãu! tante pentru exprimarea supãrãrilor cãrora nici nu ºtie sã le spunã
Cât despre Rãzvan cel nãzdrãvan, cred cã are o problemã pe pe nume.
Cu drag mult ºi încredere,
care nu ºtie cum sã v-o comunice. Nu ºtie sã vã anunþe altfel
M. Siluana
decât prin violenþã. Poate cã e ºi puþin supãrat pe Doamne-
Centrul de formare ºi consiliere
Doamne, Care nu i-o fi împlinit cine ºtie ce rugãciune ascunsã!
Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil, Iaºi
 Într-o zi, Domnul Hristos se afla
lângã Marea Galileii. Pentru a le Pescuirea minunatã pescar de oameni.
vorbim mai uºor oamenilor care se
adunaserã sã Îl asculte, El S-a
urcat într-o barcã de pescari ºi le vorbea
de acolo. Era chiar barca lui Petru. Dupã
ce a terminat de vorbit, Iisus i-a spus lui
Petru:
- Porneºte în larg ºi coborâþi mrejele,
ca sã pescuiþi.
- Învãþãtorule, toatã noaptea ne-am
trudit ºi nimic nu am prins, a rãspuns
Petru. Dar, dacã spui Tu, mergem.
ªi ce minune! Fãcând ei cum le-a spus
Hristos, au prins atât de mulþi peºti încât
mrejele au început sã li se rupã sub greu-
tatea lor.
CMYK
ªi trãgând bãrcile la mal,
(Duminicã, 26 septembrie) pescarii au lãsat totul ºi L-au
- Veniþi ºi ajutaþi-ne!, au strigat urmat pe Iisus.
pescarii cãtre prietenii
lor, Iacov ºi Ioan, care Despre ce este vorba?
se aflau într-o altã 1. unealtã de pescuit formatã dintr-o plasã uºoarã,
barcã. Scoteau însã atât împletitã din aþã subþire
de mult peºte, încât bãr- a. barcã b. mal c. mreajã d. punte
cile erau mai-mai sã se
scufunde. 2. animal care trãieºte în apã, acoperit cu solzi
Vãzând aceastã min- a. caracatiþã b. peºte c. pescãruº d. scoicã
une, Petru era mut de 3. a te aºeza în spatele cuiva ºi a merge unde merge el
uimire, dar s-a ºi speriat. a. a alerga b. a te ascunde c. a te scufunda d. a urma
- Nu te teme, i-a zis
Domnul Hristos. De
acum înainte vei fi Ascultarea
Petru ºi prietenii lui pescuiau de mulþi ani. ªtiau tot ce se
poate ºti despre pescuit. Ei ªTIAU cã dacã toatã noaptea
s-au chinuit ºi nu au prins niciun peºte, ziua nu au nicio
ºansã. Dar, cu toate acestea, dacã le-a spus Învãþãtorul sã
iasã la pescuit, au ieºit la pescuit. ªi ai vãzut ce mari min-
uni face ascultarea? Nu au prins niciodatã în viaþa lor atât
de mult peºte.
De multe ori nu vrem sã ascultãm de cei care ne îngri-
jesc ºi ne iubesc, de pãrinþi. Dar gândeºte-te, ce s-ar fi
întâmplat dacã Petru nu ar fi ascultat? Nu uita cã ascultarea
ne fereºte de rãu ºi ne aduce bine.
Uniþi punctele din desenul de
Hai la joc! mai jos, în ordinea numerotãrii,
apoi decupaþi conturul. Ce animal aþi obþinut? Prindeþi apoi
de coada animalului decupat o agrafã de metal ºi aºezaþi-l
pe masã. Luaþi un bãþ de care legaþi o aþã care are la capãt
un magnet. Încercaþi sã pescuiþi obiectul de pe masã.
Paginã realizatã de Natalia Corlean
 Jurnal de pelerin 13
Eu recomand o stare de veselie interioarã
O stare de veselie, de Nu-i supãrat Dumnezeu pe noi
prezenþã permanentã atât de mult pentru pãcate, cât
Ce le recomandaþi în primul este supãrat cã suntem nepãsãtori.
rând creºtinilor care doresc sã Unde credeþi Sfinþia voastrã cã a fost mai
sporeascã în viaþa duhovniceascã? greu: la pustie sau în închisoare?
Eu recomand o stare de veselie Acum, vã daþi seama, în închisoare nu credeau
interioarã, lãuntricã, din inimã, o în Dumnezeu, nenorociþii paznici. ªi erau foarte
stare ce înseamnã rugãciune neînce- sãlbãticiþi, îndârjiþi. La Aiud am avut un ºef de gar-
tatã. O stare de veselie adevãratã, dieni acolo, la zarcã, se numea Biro. Pe ungureºte
degajatã de problemele vieþii, de înseamnã primar. Era rãu de tot. Sã revin: cei de la
problemele cãrãrilor vieþii, ale unuia puºcãrie nu credeau în Dumnezeu. ªi erau primej-
ºi ale altuia. O stare de veselie, cu dioºi. În pustiu luptai cu dracul. Dracul credea în
orice chip. Dacã-i întristare, se clo- Dumnezeu. Se temea de El. Puteai sã-l þii pe diavol
cesc ouãle diavolului. Este o stare de la distanþã, de aceea nu mã speriam. Cã te trãgea,
absenþã, de întunecare. Dacã un om trãgea haina de sub tine, o blanã de piele pe care
nu moare de pe poziþia de trãire, de stãteam lungit noaptea. Se întâmplau multe lucruri.
înãlþare, de steag, toatã creaþia suferã. Dar nu era primejdios. Eram totuºi liber. ªi oamenii
Noi trãim într-o mare unitate, toatã nu preþuiesc viaþa de libertate. Mai mult, nu preþu-
creaþia lui Dumnezeu este o unitate. iesc suflarea ºi rãsuflarea, cã tot de la Dumnezeu
Daca ne despãrþim de marea unitate, sunt. Nu-i supãrat Dumnezeu pe noi atât de mult
suntem pe poziþie de anulare, de auto pentru pãcate, cât este supãrat cã suntem nepãsã-
anulare. Deci, recomand o poziþie de tori. Asta trebuie propovãduit la toatã lumea. ªi vã
trãire. Pentru cã tragedia întregii lumi trebuie plânsã ca pro- spun ºi eu vouã, acum, tot aºa. Faceþi act de prezenþã la Dumnezeu:
priile noastre pãcate. ªi starea de rugãciune înseamnã o stare „Doamne, Tu m-ai fãcut, Tu mã iei”. Ne-a creat singuri numai pen-
de prezenþã. Eu, ca duhovnic ce toatã ziua stau de vorbã cu tru El, nu ºi pentru dracul, pentru patimi. Nu ne jucãm cu timpul
lumea care are nevoie de verticalitate, nu recomand nevoinþe. vieþii noastre.
Recomand o stare de prezenþã permanentã, care înseamnã Am avut ocazie sã fiu chemat de multe ori la cãpãtâi de morþi.
recunoaºterea forþelor de bine din tine. Cã eu, peste cinci ani (discuþia avea loc în 2008 - n.n.), împlinesc o
sutã de ani de viaþã pe acest pãmânt. Am avut o viaþã trãitã
Sf. Liturghie e cel mai important, cel mai cu adevãrat: puºcãrii, viaþã intensã, viaþã care mãsura su-
flarea ºi rãsuflarea zi de zi, clipã de clipã chiar. Deci te
mare lucru posibil obliga sã iei o atitudine. Cãci nu puteai sã cedezi: era proba
De ce Sfânta Liturghie este consideratã de cãtre toþi Pãrinþii ca de credinþã sau de necredinþã. Nu te jucai. Dar nu m-am
fiind cerul coborât pe pãmânt? folosit aºa, pânã în adâncul deliberativ al lucrurilor, ca la
Sfânta Liturghie face abstracþie de la orice fel de comparaþie. cãpãtâiul morþilor. Þipete… sentimente omeneºti… muri-
Sfânta Liturghie este Cer, este Dumnezeu. În mâna omului, bineînþe- bunzii vedeau draci, aºa cum ºtim cã vin. Vedeau pãcatele
les. E cel mai important, cel mai mare lucru posibil. ªi de multe ori aºa cum le-au fãcut, nu cum le-au spovedit. ªi vroiau sã le
mã gândesc ce cinste are omul. Pentru cã Dumnezeu a creat douã spovedeascã, dar nu mai puteau… Înapoi nu se mai putea,
lucruri nemaipomenite care nu se pot repeta. A creat o femeie distin- cãci venise aia, moartea. Moartea nu vine sã-i faci o cafea.
sã care L-a nãscut pe Dumnezeu ºi a creat preoþia care-L coboarã de Vã daþi seama ce spaimã era, cã erau suflete trezite
sus ºi îl naºte din nou pe Sfânta Masã. Ce ziceþi de lucrul acesta? Nu acum, înainte de moarte, ºi intrau într-un necunoscut ºi înce-
e o coajã de pâine acolo, este un Dumnezeu, este o creaþie întreagã! peau sã aparã toate aºa cum ni se aratã în Scripturile divine.
Cum aº îndrãzni sã o compar, cu cine, cu ce rugãciune, cu ce sfinþe- Spune aºa un Sfânt Pãrinte: „Aº vrea sã înþelegeþi: dacã
nie? Este chiar Dumnezeu, întrutotul pe Sfânta Masã. ªi lucrarea chinurile iadului sunt la nivelul chinurilor din ziua morþii,
aceasta o sãvârºeºte omul. este destul”. Este groaznic. ªi uite, toþi doreau sã mai trã-
iascã o zi. ªi zicem noi, care ne
Nu refuzaþi suferinþa scãldãm în ani: „Ce faci într-o
zi?” Nu într-o zi, într-o clipã poþi
Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu! sã faci mult! Cã Dumnezeu n-are
Toþi Sfinþii Pãrinþi spun lucrul acesta. Aºa cã nu ignoraþi, nu refuzaþi suferinþa. Nu cãutaþi nevoie de cuvintele noastre, are
Crucea, dar dacã vine, þineþi-o! Mântuitorul Iisus Hristos n-a vrut Crucea, dar când I S-a dat n-a nevoie de inima noastrã. ªi
mai lepãdat-o. N-a cedat deloc. L-au jupuit, dar n-a cedat. N-a zis deloc precum vroiau duºmanii putem sã I-o dãm într-o clipã.
Lui. Aºa cã numai ºi numai prin Cruce putem ajunge la
înviere. În concluzie, trebuie sã ºtii sã mori ºi sã înviezi în Fragmente dintr-un interviu cu Pãrintele Arsenie Papacioc,
fiecare zi. Pentru cã viaþã înseamnã moarte continuã. realizat pentru Lãcaºuri Ortodoxe de drd. Stelian Gomboº

CMYK
 14 Cu Dumnezeu în casã

Înlocuitorii zahãrului ºi faþa lor ascunsã

Despre îndulcitorii artificiali s-au scris nenumãrate articole ºi cãrþi,
pro ºi contra, existã o multitudine de studii efectuate în toate þãrile lumii.
O mare parte din acestea, finanþate în general de industria alimentarã
sau farmaceuticã, demonstreazã cât de buni sunt aceºti îndulcitori
produºi industrial ºi ce îmbunãtãþire a calitãþii vieþii aduc. Dar orice
medalie are douã feþe; existã deci ºi un numãr mai redus de studii, reali-
zate de cele mai multe ori în cadrul unor universitãþi, sub conducerea
unor profesori reputaþi ºi cu ani grei de experienþã în spate, care trag
semnale de alarmã ºi ne previn asupra efectelor nocive ale acestora pen-
tru sãnãtate; mulþi oameni de ºtiinþã recomandã eliminarea totalã a
acestor produse din alimentaþia noastrã.
Aspartamul defectele de naºtere cau-
Este unul dintre cei mai controversaþi zate de excesul de fenila-
îndulcitori artificiali, este de 150-200 de laninã. ªi iatã care este în-
grijorarea mea: aspartamul este o neuro- tensiunii arteriale, obezitate ºi creºterea
ori mai dulce ca zahãrul ºi este prezent în nivelului de colesterol din sânge.
mii de produse alimentare industriale. Este toxinã ºi o substanþã teratogenã binecu-
lipsit de calorii, de aceea îl gãsim cu pre- noscutã, care, în doze nedefinite încã, pro-
duce efecte adverse grave reversibile la „Natural” puternic procesat
cãdere în alimentele numite „dietetice”.
Ceea ce mulþi dintre noi nu ºtiu este cã adult, dar ireversibile în creierul fãtului sau Mai existã ºi alþi îndulcitori, aºa-nu-
aspartamul are capacitatea chelatoare al copilului.” miþii îndulcitori naturali, care au la bazã
foarte mare (prin substanþã chelatoare se Interesele comerciale sunt însã mult într-adevãr substanþe naturale, procesate
înþelege o substanþã chimicã ce reþine alte mai puternice decât vocea cercetãtorilor. însã foarte intens, ºi care la momentul
substanþe chimice, cel mai adesea metale). actual sunt încã priviþi ca inofensivi, cum
Apare astfel, de exemplu, pericolul de
Zaharina ar fi:
otrãvire cu plumb al creierului ºi al altor Este cel mai renumit îndulcitor artifi- - Malitol sau sirop de malitol: este
organe. cial, este de 500 de ori mai dulce ca zahã- obþinut din porumb ºi este mai puþin dulce
Consumul de aspartam se aflã în strân- rul ºi este obþinutã din petrol. ªi în cazul decât zahãrul. Apare sub forma E 965.
sã legãturã cu o serie mare de afecþiuni: la zaharinei existã studii care demonstreazã - Xilitolul este la fel de dulce ca za-
nivelul ochilor (conjunctivitã, iritaþii etc.), efetul cancerigen al consumului de zaha- hãrul; este folosit în special la guma de
la nivelul urechilor (tinitus ºi alte proble- rinã pe o perioadã îndelungatã de timp. mestecat ºi apare sub forma E 967.
me auditive), la nivel neurologic (ame- Zaharina „pãcãleºte” corpul uman prin cre- - Izomalþul se obþine din porumb, se
þealã, amorþeli, atacuri de panicã, confuzie, area senzaþiei de dulce, însã nu poate fi me- foloseºte foarte mult la ciocolata dieteticã,
hiperactivitate, halucinaþii, migrene etc.), tabolizatã, aºa cum se întâmplã cu ceilalþi apare sub forma E 421 ºi are efect uºor
la nivel psihologic/psihiatric (agresivitate, compuºi pe bazã de zahãr. Utilizarea laxativ.
anxietate, depresii moderate pânã la zaharinei este interzisã în Canada, putând
severe, probleme de somn, iritabilitate fi prescrisã doar diabeticilor. Obezitate, diabet,
etc.), la nivel gastrointestinal (balonare, boli de inimã
constipaþie, dureri abdominale etc.), la Fructoza Indiferent de tipul îndulcitorului, aces-
nivel dermatologic (eczeme, reacþii aler- Este o legãturã chimicã, care are for- ta contribuie la instalarea obezitãþii, a dia-
gice, urticarie etc.), la nivel endocrin ºi mula C6 H12 O6 ºi care apare în naturã în betului, bolilor de inimã ºi riscului de atac
metabolic (influenþeazã negativ apariþia ºi fructe ºi în miere. Mâncând un fruct, nu se cerebral - relateazã agenþia de ºtiri Reu-
evoluþia diabetului, anemie, multe pro- consumã numai fructozã izolatã, ci orga- ters, citând un raport apãrut în Journal of
bleme metabolice, obezitate etc.), la nivel nismul primeºte ºi vitamine, minerale ºi the American Society of Nephrology.
urogenital (tulburãri sexuale, probleme alte substanþe vitale. Fructoza care se gã- Consumul de îndulcitori nu este deci
urogenitale etc.), la nivelul aparatului den- seºte frumos împachetatã în rafturile ma- nici pe departe o acþiune fãrã riscuri, chiar
tar, precum ºi multe alte tulburãri, asparta- gazinelor ºi ale farmaciilor este un produs dacã campaniile publicitare ne prezintã
mul jucând un rol foarte mare pânã ºi în izolat, obþinut industrial, foarte puternic doar partea lor pozitivã. Pentru a reduce la
apariþia ºi evoluþia cancerului. procesat! maxim riscurile, cea mai bunã cale este sã
Consumul de aspartam în timpul sar- În 2005, o echipã de specialiºti de la nu înlocuim zahãrul cu îndulcitori artifi-
cinii poate avea efecte ireversibile pentru Universitatea din Florida a descoperit cã ciali, ci sã consumãm pe post de „ceva
copil. Iatã ce spune dr. Louis J. Elsas, pro- fructoza blocheazã temporar acþiunea dulce” fructe proaspete sau uscate ºi, în
fesor de pediatrie de la Universitatea insulinei, responsabilã de activitatea celu- mod raþional, miere de albine, netratatã
Emory din Atlanta, în faþa Congresului larã de folosire ºi transformare a zaha- termic.
American: „Am petrecut 25 de ani în rurilor ºi altor elemente în energie. Blo- Mihaela Walter
cercetãri biomedicale, încercând sã previn carea insulinei duce în timp la creºterea Alianþa pentru sãnãtate, Germania
 Cu Dumnezeu în casã 15
Femeia creºtinã Pe prispa casei
Simplitate ºi naturaleþe Mâhniri
Sã trãiþi o viaþã simplã, cât mai simplã. Ne încruntãm la floarea înfloritã,
Participaþi cu viaþa voastrã la simplitatea ºi Þipãm la iarba care creºte,
frumuseþea naturii. Îmbrãcaþi-vã modest ºi Nesimþitori la orice rãsãrit de soare,
curat. Rochiþele întotdeauna sã vi le faceþi Indiferenþi când el apune-n zare.
lungi, pânã mai jos de genunchi. Pantofii Noi suntem toþi profesori de moralã
sã aibã tocurile cât mai joase cu putinþã. Sã ªi toþi creºtini, dar fãrã Dumnezeu.
nu vã fardaþi. Cât de frumos ºade unor fete Bunicu-ºi ia nepoata soaþã
în þinuta lor naturalã… Sub niciun motiv ªi are-un prunc cu trei femei.
sã nu vã boiþi buzele sau obrajii!
Pãstraþi-vã curate aºa cum Dumnezeu Prea mulþi din cei cu facultate
v-a lãsat, cãci curãþenia - naturaleþea este Cei ºapte ani de-acasã nu îi au;
adevãrata frumuseþe ºi podoabã… Cu toate astea, pieptu-l scot în faþã
Din scrisorile lui Valeriu Gafencu cãtre surorile sale, 1945 ªi-þi zic cã s-au nãscut pe la opt ani.
Demascarea efectelor nocive Sunt deprimaþi cã haina nu-i la modã
Nu mai consumaþi E-uri ale E-urilor ºi excluderea lor din
alimentaþie este o problemã de
ªi nu au euro destui în buzunar;
Ei îþi rãspund, de-i cerþi pentru o notã,
Un principiu strãvechi ai medicinei conºtiinþã civicã, este o problemã de atitu- Cã-n viaþã, de ai bani, eºti premiant.
spune cã „nimic nu este mai periculos decât dine moralã, luatã atât de consumatori, cât Sunt triºti cã n-au mobil de firmã
a administra o substanþã timp îndelungat, în ºi de cercetãtorii în domeniu. ªi merg la psiholog, de îi priveºti urât;
mod repetat”. În S.U.A. existã Centrul ªtiinþific pen- Fac crize cã maºina lor nu-i nouã
Numai alimentele pot fi administrate tru Interes Public, care numãrã 800.000 de ªi n-au teren pe lunã, sã poa' sã fie ºic.
timp îndelungat în mod repetat. Toate cele- cotizanþi ºi are un rol esenþial în blocarea pe
lalte substanþe, nonalimente, adicã aditivii cale legislativã a otrãvirii lente a populaþiei. Ne lamentãm, de trandafirii-s roºii
alimentari, medicamentele chimice ºi natu- ªi de vedem portocaliu în curcubeu;
Concluzia care se impune: nu con-
rale nu pot fi administrate timp îndelungat, sumaþi alimente cu E-uri, cãci vã vor fi date Ne plictisim când cerul e albastru
ªi zicem cã de vinã-i Dumnezeu.
în mod repetat, cãci cad sub incidenþa aces- mereu. Refuzaþi sã le cumpãraþi ºi ei nu le
tei axiome biologice ºi în cele din urmã pro- vor mai produce. Noi zicem cã ºi curba-i dreaptã
duc diferite sindroame în corpul omenesc. Dr. Pavel Chirilã ªi punem vorbe în pãmânt,
Apoi culegem la hectar... o frazã
Farmacia Domnului: înmuiate prunele uscate.
Cel mai sãnãtos este sã
ªi zicem ... cã-i hambarul plin.
De buni ce suntem, dãm pomanã
Prunele consumãm prunele cu cel
puþin o jumãtate de orã
Critici ºi multe sfaturi reci;
Prunul este unul dintre cei NOI azi muncim cu toatã forþa
înainte de masã, de ªi mâine… poate… ºi gândim.
mai întâlniþi pomi fructiferi; preferat dimineaþa.
iar prunele sunt… banale. Pr. Marius Demeter
Natalia Corlean
Nu acelaºi lucru se poate
spune însã despre calitãþile
lor. Prunele proaspete sunt Zacuscã de fasole verde seuleiuladaugã peste
încins, se
bogate în vitaminele A, B1, Ingrediente necesare: lasã 2-3 minute,
B2, B5, B6, D, dar au ºi ceva 1 litru ulei apoi se adaugã ceapa. Se toarnã o
vitamina C. Conþin ºi calciu, mie, surmenaj, intoxi- 1 kg ceapã canã cu apã ºi se înãbuºã 20-30 de
fier, potasiu, magneziu. caþii, colici biliare, he- 1 kg morcov minute, amestecând continuu. Se
Sunt o sursã de energie ºi moroizi, constipaþie. Pen- 4 kg fasole verde adaugã fasolea ºi ardeii ºi se lasã
vitalitate, diuretice, dezinfec-
tante, decongestionante. Sunt
tru cã au mult zahãr, nu
sunt indicate pentru dia-
3 kg ardei (capia, gogoºari, pânã iese uleiul deasupra (aproxi-
mativ 2 ore). Spre final se sãreazã
ardei gras) copþi ºi curãþaþi
recomandate pentru reglarea betici. 1 canã apã dupã gust, iar dupã ce se stinge
tranzitului intestinal, favo- În sezonul în care nu o legãturã frunze de þelinã focul se adaugã verdeaþa.
rizeazã eliminarea toxinelor gãsim prune proaspete, le o legãturã frunze de pãtrunjel Borcanele se þin la cuptor 30
ºi ajutã sistemul nervos, da-
toritã potasiului, înlãturând
putem consuma uscate;
acestea sunt foarte nutri-
sare de minute, dupã care se scot ºi se
toarnã în ele zacusca fierbinte. Se
Mod de preparare:
stãrile de nervozitate ºi agi- tive, tonice ale sistemului Fasolea fiartã, ardeii copþi ºi leagã ºi se þin împãturite pânã se
taþie. Sunt uºor de digerat ºi nervos ºi laxative. Cei ceapa se trec prin maºina de tocat. rãcesc.
stimuleazã ficatul ºi splina. care se baloneazã pot bea Morcovul ras pe rãzãtoarea micã Reþetã oferitã de doamna
Sunt recomandate ºi în ane- doar zeama în care au fost Cornelia Bucur
 16 Trecut ºi prezent
Biserica „Sf. Cuv. Paraschiva“ din
ªercãiþa
ªercãiþa se aflã în capãtul estic al lanþului de sate fãgã-
rãºene „de pe sub munte”, cum se spune în zonã. Aici munþii
sunt mai domoli, peisajele liniºtitoare, iar oamenii din sat,
primitori ºi gospodari, se mândresc cu faptul cã au fost ºi au
rãmas în totalitate mereu ortodocºi, nelepãdându-ºi credinþa.
Despre lãcaºul lor de cult ne vorbeºte pãrintele Daniel Doga-
riu, fiu al satului, paroh din octombrie 2008: Pr. paroh
Daniel Dogariu
Toþi ortodocºi, dintotdeauna mele arhitecturale
Originile întemeierii satului nu se preluate de la ctito-
cunosc. Bãtrânii spun cã localitatea ar fi riile brâncoveneºti
fost înfiinþatã în urma prigoanei împãrãte- ºi tradiþia construc-
sei Maria Tereza împotriva ortodocºilor, tivã autohtonã. În
când mai multe familii din ªercaia au interior, pronaosul
pãrãsit satul, pentru cã nu vroiau sã treacã ºi naosul sunt des-
la greco-catolicism. Datele istorice însã pãrþite printr-un zid
în care se deschid
menþioneazã primul preot din ªercãiþa în
trei arcade, ce se
1584, pãrintele Simion Bãrbat, originar Popa, fiu al satului, a
sprijinã în partea cen-
din Drãguº. Astfel cã, probabil, familiile iniþiat ridicarea unei
tralã pe doi stâlpi. ªi
care au fugit din ªercaia s-au alipit unei clopotniþe noi, pentru
tâmpla este de zid, în
comunitãþi ortodoxe deja existente. a proteja turnul foarte
zonã neexistând nici
În secolul al XVIII-lea, poalele Mun- mijloacele materiale ºi vechi. Între anii 2001-
þilor Fãgãraº erau împodobite de mãnãs- nici tradiþia sculpturii în 2003, tot sub condu-
tiri, puternice apãrãtoare ale Ortodoxiei lemn, care sã permitã cerea pãrintelui Emil
împotriva unirii cu Biserica catolicã - pro- realizarea unui iconos- Popa, au avut loc
movatã de stãpânirea habsburgicã. Rezis- tas de lemn. Deasupra importante lucrãri de
tenþa acestora a atras furia împãrãtesei pridvorului închis de la consolidare a biseri-
Maria Tereza, care a poruncit distrugerea intrare se aflã turnul cii seculare. A fost
lor. Printre aºezãmintele monahale arse clopotniþã. schimbatã pardoseala
sau dãrâmate cu tunul de cãtre generalul Pictura în frescã, din interior, care era
Buccow a fost ºi o mãnãstire aflatã pe având aproape aceeaºi atacatã de o ciupercã,
hotarul ªercãiþei. Ca ºi în alte sate, dis- vârstã cu biserica, a fost s-a fãcut sistemul de
trugerea ei a fost urmatã de ridicarea unei realizatã, potrivit inscrip- încãlzire centralã prin
biserici în sat, închinatã Cuvioasei þiilor, de cãtre pictorul Teodor Zugravul, pardosealã, s-a refãcut faþada ºi s-a schim-
Paraschiva. care a pictat ºi la Ohaba ºi în Veneþia de bat în întregime acoperiºul, turnându-se ºi
Sus. Pe lângã pictura muralã în frescã, o centurã de siguranþã, pentru susþinerea
Îmbinare între stilul zidurilor.
ansamblul pictural al bisericii cuprinde ºi
brâncovenesc ºi cel autohton un ºir de imagini situate pe faþada sudicã, Stadiul avansat de degradare al ansam-
Potrivit inscripþiei din pronaos, astãzi dintre care trei, pictate în niºe practicate în blului pictural de la ªercãiþa era consem-
ºtearsã de patina timpului, dar consemnatã zid, s-au conservat mai bine. nat încã din 1930, de cãtre istoricul
de Nicolae Iorga la începutul secolului Valeriu Literat. De aceea pãrintele Emil
XX, biserica a fost ziditã în 1798 cu aju- Conservare ºi restaurare Popa a început ºi dosarul necesar pentru
torul sãtenilor, cu osteneala protopopului Biserica din ªercãiþa este declaratã restaurarea ei. În 2007 au început lucrãrile,
Gheorghe Petraºcu de la Fãgãraº ºi a preo- monument istoric, de aceea lucrãrile efec- care au continuat ºi în anii urmãtori, astãzi
tului paroh Bucur Bãrbat. tuate în timp au necesitat aprobãri ºi mate- fiind aproape gata. Odatã cu finalizarea
Ca arhitecturã, biserica din ªercãiþa fa- riale speciale, durând mai mult ºi fiind mai restaurãrii, sperãm sã încheiem ºi lucrarea
ce parte din grupul de monumente fãgã- costisitoare. La scurt timp dupã instalarea de reînnoire a strãnilor.
rãºene care realizeazã o sintezã între for- sa în parohie, în 1996, pãrintele Emil Pr. paroh Daniel Dogariu
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae redacþiei sau pe e-mail la
Preºedinte fondator: Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), apostolatfagaras@yahoo.com
Pr. protopop Ioan Ciocan Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu
Redactor ºef: Natalia Corlean (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL Detalii abonamente la tel. 0743/097245
CMYK