Professional Documents
Culture Documents
44
apare
septembrie 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
CMYK
2 Eveniment
Zile de sãrbãtoare la Mãnãstirea Brâncoveanu
Jumãtatea lunii august a adus zile de mare sãrbãtoare la
Mãnãstirea Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus, care ºi-a prãznuit douã
hramuri: Adormirea Maicii Domnului ºi Sfinþii Brâncoveni. Sute
de credincioºi au venit sã se roage Maicii Domnului ºi Sfinþilor
Brâncoveni, ocrotitorii Þãrii Fãgãraºului.
Trei ierarhi gat ºi un sfat: cine vrea sã
Zilele de sãrbãtoare au început încã de fie desãvârºit trebuie sã
sâmbãtã, 14 august, când în altarul din pã- renunþe la ceea ce îl þine în
dure a fost oficiatã Vecernia, apoi Utrenia loc în aceastã lume”, a
cu Prohodul Maicii Domnului. adãugat ÎPS Laurenþiu.
Ziua praznicului a fost marcatã de pre- Mulþumiri ºi din
zenþa a trei ierarhi: ÎPS Laurenþiu, Mitro- nou împreunã-
politul Ardealului, PS Andrei Fãgãrãºea-
nul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Si- rugãciune
biului, ºi PS Paisie Lugojanul, Episcop În continuare, pãrinte-
vicar al Arhiepiscopiei Timiºoarei. Împre- le stareþ, arhimandritul
unã cu un sobor de preoþi ºi diaconi, cei Ilarion Urs, a mulþumit ie-
trei ierarhi au oficiat slujba de sfinþire a rarhilor, preoþilor ºi cre-
apei la fântâna din incinta mãnãstirii. dincioºilor, pentru dragos-
Slujba a continuat cu Sfânta Liturghie tea cu care au venit sã se
la altarul din pãdure, la care au participat roage împreunã Maicii
zeci de preoþi: profesori de la Facultatea de Domnului în strãvechea vatrã monahalã, Constantin, ªtefan, Radu ºi Matei, împreunã
Teologie din Sibiu, stareþi ºi duhovnici ai dar ºi pentru ajutorul permanent primit din cu sfetnicul Ianache. În câteva minute, la
mãnãstirilor din zonã, preoþi parohi din partea binefãcãtorilor. Ca semn de preþuire marginea Mãrii Marmara, într-un moment
satele din apropiere. ºi mulþumire, pãrintele stareþ a oferit ierar- mai mult decât sfânt ºi duhovnicesc, cape-
hilor câte o icoanã a Maicii Domnului. De tele martirilor au cãzut în momentul de tainã,
Praznicul ºi asemenea, au fost adresate mulþumiri ºi de maximã sfinþenie al Sfintei Liturghii.”
Evanghelia Duminicii corului „Armonia” de la Constanþa, care a Pentru întreaga zonã, a mai spus pãrin-
Cuvântul de învãþãturã din cadrul dat rãspunsurile la stranã. tele profesor, Sfinþii Brâncoveni reprezin-
Sfintei Liturghii a fost þinut de pãrintele ªirul de slujbe din prima zi de hram s-a tã un stâlp de apãrare a credinþei ortodoxe
arhidiacon prof. dr. Ioan Icã jr., de la Fa- încheiat cu Sfântul Maslu, urmat apoi de aga- pe aceste meleaguri, în timpuri grele, sub
cultatea de Teologie „Andrei ªaguna” din pa frãþeascã. În tot acest timp, credincioºii stãpânirea austriacã, când prin bisericile
Sibiu, care a vorbit despre Maica Dom- s-au putut închina la racla cu sfintele moaº- construite, cãrþile ortodoxe dãruite, voie-
nului ºi importanþa praznicului Adormirii te care se aflã în catedrala mitropolitanã din vodul a întãrit poporul român de aici.
ei pentru creºtini. Pãrintele profesor a Sibiu, aduse la Sâmbãta cu ocazia hramului.
fãcut ºi o explicare a icoanei praznicului, Militarii ºi-au sãrbãtorit
relatând evenimentele petrecute atunci, cu Exemplul ºi ocrotirea Sfinþilor ocrotitorul
explicarea detaliilor iconografice. Brâncoveni Alãturi de credincioºii veniþi sã se bu-
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltprea- Zilele de sãrbãtoare au continuat cu prãz- cure de sãrbãtoarea de la Sâmbãta s-au
sfinþitul Laurenþiu a vorbit despre Evanghe- nuirea Sfinþilor Martiri Brâncoveni, hramul aflat ºi militarii de la Centrul de Instruire
lia Duminicii, referitoare la tânãrul bogat. paraclisului mare al mãnãstirii. Sfânta Li- pentru Infanterie ºi Vânãtori de Munte
„A cunoscut Mântuitorul Iisus Hristos cã turghie a fost oficiatã de cãtre Înaltprea- „Constantin Brâncoveanu” din Fãgãraº,
tânãrul din Evanghelia de astãzi a iubit sfinþitul Laurenþiu, în lãcaºul închinat Mar- care au dorit sã-ºi cinsteascã sfinþii ocroti-
mai mult lumea, deºi împlinise formal tirilor Brâncoveni, împreunã cu un nume- tori într-un cadru spiritual deosebit. Ei au
voia lui Dumnezeu. N-a vrut, însã, sã lepe- ros sobor de preoþi ºi diaconi. fost însoþiþi ºi de preotul de la biserica uni-
de greutatea aceasta care era atât de mare În cuvântul de învãþãturã, pãrintele arhi- tãþii militare, pãrintele Gherasim Frãþilã.
pentru el”, a spus Pãrintele Mitropolit. Aºa diacon prof. dr. Ioan Icã jr. a vorbit despre În aceeaºi zi, în aula Academiei Brân-
cum existã legea gravitaþionalã, care ne viaþa Sfinþilor Brâncoveni: „Aceºti ºase bãr- coveanu, militarii au luat parte la o sesiune
þine legaþi de pãmânt, existã ºi o forþã care baþi au preferat în locul unei vieþi în altã de comunicãri, la care a fost prezent ºi ÎPS
ne atrage spre cele pãmânteºti, care ne pune credinþã moartea pentru Iisus Hristos, pen- Laurenþiu. Pãrintele Mitropolit le-a vorbit
în imposibilitatea de a progresa sufleteºte. tru credinþa creºtinã, pentru Biserica în care despre asemãnarea dintre ascultarea pe
Bucuriile pãmânteºti dupã care alergãm s-au nãscut ºi s-au renãscut dupã har. Amba- care trebuie sã o aibã creºtinii faþã de pã-
mereu sunt însã atât de efemere, încât ne sadorii europeni care au asistat la acel eve- rinþii spirituali, despre ascultarea mona-
petrecem viaþa alergând la nesfârºit dupã niment, care nu a durat decât 15 minute, au hilor în mãnãstiri ºi ascultarea pe care mi-
ele. Bucuria cereascã este însã statornicã. mãrturisit apoi cum au cãzut cele ºase cape- litarii o au faþã de ofiþerii superiori, care
„Mântuitorul a rostit astfel o poruncã ºi un te, ale Sfântului Voievod Constantin Brân- duce mereu la o viaþã ordonatã.
sfat. Porunca este obligatorie, dar a adãu- coveanu al Þãrii Româneºti, ale fiilor sãi, Pr. protopop Ioan Ciocan
3 Eveniment
Vizita Patriarhului României la Sâmbãta de Sus
Preafericitul Pãrinte Patriarh, înconjurat de un sobor de 16 ie-
rarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat duminicã, 5 septem-
brie, slujba de târnosire ºi apoi Sfânta Liturghie la catedrala „Ador-
mirea Maicii Domnului” din Blaj. Spre searã, în drumul de întoar-
cere spre capitalã, a poposit pe meleagurile fãgãrãºene, pentru a
participa în ziua urmãtoare la deschiderea lucrãrilor Consfãtuirii
naþionale anuale a inspectorilor de religie din Patriarhia Românã.
Cuvânt pentru obºtea mã- împreunã-lucrãtori sunt
nãstirii cu Dumnezeu atunci când
dau naºtere copiilor ºi nici
Întrunirea de la Mãnãstirea Brânco- profesorii de religie nu
veanu - Sâmbãta de Sus a fost organizatã, realizeazã totdeauna fap-
la propunerea Ministerului Educaþiei, de tul cã ei formeazã cetãþeni
cãtre Patriarhia Românã, Arhiepiscopia ai Raiului, nu doar cetã-
Sibiului ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean þeni ai României”, a spus
Sibiu, sub patronajul Prea Fericitului Pã- Pãrintele Patriarh.
rinte Patriarh Daniel ºi a Înaltpreasfinþitu-
lui Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului. Tabere creºtine
Înainte de a deschide ºedinþa de lucru, De asemenea, Patriar-
Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel, în- hul României a arãtat cã
soþit de ÎPS Laurenþiu, Mitropolitul Ar- programul Patriarhiei Române „Hristos spiritualã a copiilor ºi a îndemnat la o bunã
dealului, ºi de arhimandritul Ilarion Urs, împãrtãºit copiilor” nu se doreºte a fi un colaborare între preoþi ºi profesorii de
stareþul mãnãstirii, s-a închinat în vechea program concurent, ci este complementar religie în organizarea acestora.
bisericã a mãnãstirii, ctitorie a domnitoru- orei de religie, copiii având astfel posibili- Vizita Întâistãtãtorului Bisericii Orto-
lui martir Constantin Brâncoveanu. Aici, tatea sã participe la sfintele slujbe, la viaþa doxe Române la mãnãstirea de la poalele
Întâistãtãtorul Bisericii Ortodoxe Române Bisericii ºi activitãþile parohiale. În finalul Munþilor Fãgãraº s-a încheiat cu vizitarea
a binecuvântat obºtea monahalã ºi a rostit cuvântului sãu, Pãrintele Patriarh a vorbit magazinului de cãrþi ºi obiecte bisericeºti
un scurt cuvânt, apoi a trecut pe la mor- despre necesitatea organizãrii de tabere ºi a mormântului Pãrintelui Teofil Pãrãian.
mintele mitropoliþilor ardeleni Antonie creºtine, despre importanþa lor în formarea Pr. Vasile Stan
Plãmãdealã, Nicolae Mladin, Nicolae
Bãlan ºi Nicolae Colan, aducându-le un
prinos de cinstire.
Ocrotitorii Þãrii Fãgãraºului, prãznuiþi
Ora de religie la catedralã
În cuvântul de deschidere al mani- Ca semn al recunoaºterii rolului pe
festãrii, Pãrintele Patriarh a arãtat impor- care familia Sfântului Voievod Con-
tanþa orei de religie pentru formarea tine- stantin Brâncoveanu l-a avut în viaþa
rilor, menþionând cã profesorul de religie spiritualã a zonei noastre, anul trecut, în
îi pregãteºte pe copii atât pentru societate, prezenþa Pãrintelui Patriarh Daniel,
cât mai ales pentru a fi „cetãþeni ai raiu- Sfinþii Brâncoveni au fost proclamaþi
lui”. „În privinþa orei de religie dorim sã ocrotitori ai Þãrii Fãgãraºului. Sãrbã-
ne exprimãm mulþumirea, recunoºtinþa toarea, care marcheazã ºi deschiderea
noastrã pentru lucrarea misionarã pe care Zilelor Fãgãraºului, s-a bucurat de
o desfãºoarã profesorii ºi profesoarele de prezenþa Preasfinþitului Andrei Fãgãrã- o bucãþicã de lemn din Sf. Cruce.
religie pe tot cuprinsul Patriarhiei Româ- ºeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei La slujbã a fost prezent ºi primarul
ne. Este o lucrare atât de mare, încât nici Sibiului. Constantin Mãnduc, iniþiatorul acestui
nu poate fi evaluatã la momentul de faþã, Sfânta Liturghie a fost oficiatã în demers: „Am cerut Înaltpreasfinþitului Lau-
ci doar dacã, printr-o minune, am putea sã demisolul catedralei din Fãgãraº de cãtre renþiu sprijin pentru aducerea unor sfinte
vedem impactul peste timp al acestei lu- Preasfinþitul Andrei, înconjurat de un moaºte la Fãgãraº, într-un semn de binecu-
crãri. Noi avem doar semne privind sobor de preoþi ºi diaconi fãgãrãºeni. vântare a locuitorilor municipiului Fãgãraº
impactul orei de religie asupra generaþi- Credincioºii prezenþi au avut bucuria de a ºi pentru a respecta tradiþia pe care am
ilor de tineri. Ora de religie este o sfinþire se închina la racla adusã de la catedrala început-o anul trecut, atunci când i-am
a timpului ºi o înveºnicire a timpului prin mitropolitanã din Sibiu, în care se aflã proclamat pe Sfinþii Brâncoveni drept pro-
persoanele umane. Educaþia creºtinã nu moaºtele mai multor sfinþi, printre care: Sf. tectori spirituali ai oraºului. Aceastã zi
pregãteºte doar cetãþeni pentru patria Teodor Tiron, Sf. Dimitrie, Sf. Ierarh anticipeazã «Zilele Cetãþii», sãrbãtoarea
pãmânteascã, ci ºi cetãþeni pentru patria Nectarie din Eghina, Sf. Mucenic Lau- fãgãrãºenilor de pretutindeni.”
cereascã. Pãrinþii nu-ºi dau seama cât de renþiu, Sf. Iosif cel Nou de la Partoº, dar ºi Pr. protopop Ioan Ciocan
4 Actual
CMYK
Actual 5
decât un câine sau un vrej al lor ºi al vostru? Cum?
Simplu, rãspund ei. Foarte sim-
plu. Pe oameni îi vom arde cu foc, iar
pãdurile ºi viile ºi þarinile lor le vom
Vrejul preþuieºte mai mult decât omul? rãpi. Pe oameni îi vom cosi, iar grãdina lor
o vom lãsa sã creascã pentru noi. Pe oameni
Episcopul Nicolae Velimirovici (1880 - 1956) a fost episcop al Jicei, în îi vom prinde, iar hainele le vom lua pen-
Serbia. În perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, în 1941, este arestat de tru noi, ºi pe ei goi îi vom îneca. Pe oameni
cãtre naziºti pe când se afla în Mãnãstirea Jicia (care a fost la scurtã vreme îi vom nimici ca pe omizi, iar bunurile ºi
jefuitã ºi dãrâmatã), fiind apoi închis în Mãnãstirea Liubostinia. Aici, dupã o aurul lor le vom lua pentru noi. Pe oameni
execuþie în masã, a replicat spunând urmãtoarele: "Aceasta este cultura ger- îi vom otrãvi cu gaze toxice, iar grâul,
manã, sã ucizi sute de sârbi nevinovaþi, din pricina morþii unui soldat german?! vinul ºi uleiul lor îl vom þine pentru noi. Pe
ªi turcii erau mai drepþi…". Sfântul Nicolae Velimirovici (canonizat în 2003), oameni îi vom goni în pustiuri, ca sã
vorbeºte despre aceastã nedreptate ºi indiferenþã la adresa valorii umane ºi într- moarã de foame, iar noi vom sta la masa
o cuvântare, plecând de la un episod din viaþa proorocului Iona: lor, vom mânca, vom bea ºi ne vom veseli.
Iona ºi vrejul de prãpãdirea lucrului mâinilor omeneºti, Economia politicã preþuieºte
"ªi acum, Doamne, ia-mi sufletul meu, de tablouri, statui, veºminte, felurite unelte, mai mult vrejul
cãci este mai bine sã mor decât sã fiu viu!". maºinãrii, case ºi curþi, oraºe de mortar ºi O, fraþilor, acestea nu sunt cuvinte
Aºa s-a tânguit de douã ori Prorocul Iona piatrã, ºi nu îþi pare rãu de oamenii vii, goale, nici ameninþãri exagerate.
cãtre Dumnezeu. Întâia oarã - când Dumne- fraþii tãi ºi copiii mei? Cine þi-a întunecat Toate au avut loc sub ochii noºtri, cu
zeu l-a trimis în marea cetate Ninive ca sã ºi þi-a stricat mintea, de le preþuieºti pe cele noi ca ºi cu mulþi alþii. Ce s-a întâmplat? S-
vesteascã pieirea ei din pricina pãcatelor. ieftine mai mult decât pe cele scumpe? au întâmplat cele scrise în Sfânta Scripturã
Auzind acestea, ninivitenii s-au pocãit ºi Cine te-a înºelat sã preþuieºti mai mult lu- a lui Dumnezeu. Fãþarnicii au ars Ninevi,
crãrile oamenilor decât lucrãrile lui Dum-
s-au îndreptat, iar Dumnezeu ºi-a schim- cetatea lui Dumnezeu cea cu mulþi oameni,
nezeu, dacã nu acel ºarpe ce i-a înºelat ºi
bat hotãrârea ºi a pãstrat cetatea Ninivei ºi au ocrotit vrejul - cãci vrejul le era de
pe Eva ºi Adam? Cine te-a înºelat sã
pentru pocãinþa ei. Cãci toþi se cãiserã cu trebuinþã, iar oamenii nu. A încuviinþat
preþuieºti mai mult pe cele moarte decât pe
amar, de la împãrat la cerºetor, ºi au rân- oare Dumnezeu acestea? Doamne Dumne-
cele vii? Pe cele sortite grabnicei pieiri,
duit post pentru ei ºi pentru dobitoacele decât cele sortite veºniciei? zeule, oare ai zidit vrejurile pentru oameni,
lor, ca nimeni sã nu mãnânce nimic, ci sã ori oamenii pentru vrejuri? Rãspunde
se pocãiascã pânã ce Dumnezeu se va milos- Rãnile celor douã rãzboaie Hristos: vrejurile sunt pentru oameni.
tivi ºi le va ierta pãcatele. ªi a vãzut Dum- mondiale Rãspunde Islamul: vrejurile sunt pentru
nezeu aceasta, ºi ºi-a schimbat hotãrârea, Negreºit aþi auzit de o þarã veche, oameni. Strigã ºi neamurile pãgâne: vre-
ºi n-a mai nimicit cetatea Ninivei. numitã Europa. Cei dintre voi care n-au jurile sunt pentru oameni. Întreg cosmosul
S-a întâmplat apoi cã Iona a ieºit pe câmp, mai auzit de ea au simþit-o pe spinarea lor mãrturiseºte în felul lui: nu numai vre-
ºi Dumnezeu a fãcut sã creascã un vrej dea- ca un samar ferecat, cu cuie ascuþite pe jurile, ci ºi stelele sunt pentru oameni! Dar
supra lui Iona, care se odihnea, ºi îi þinea um- dinlãuntru aºa cum ariciul are pe dinafarã. Europa devoratoare de oameni crede cã
brã. ªi Iona s-a bucurat. Dar îndatã, a doua Acea povarã aþi purtat-o voi, pãrinþii voºtri ºtie mai bine decât toþi, ºi zice: Nu e ade-
zi, Domnul îi porunci unui vierme sã mã- ºi copiii voºtri în douã dãþi, vreme de trei vãrat, oamenii sunt pentru vrejuri, cãci
nânce vrejul, care se veºteji ºi se uscã degra- ani. Mulþi dintre cei mai apropiaþi ºi mai vrejul preþuieºte mai mult decât oamenii!
bã, fãcând sã disparã umbra plãcutã de dragi ai voºtri au murit din pricina rãnilor, De aceea trebuie sã purtãm rãzboaie, adicã
deasupra capului lui Iona. ªi iarãºi a strigat în vreme ce voi, toþi care-aþi lepãdat acea sã ucidem milioane de oameni, ca sã
Iona: "ªi acum, Stãpâne Doamne, ia sufle- povarã, aþi rãmas greu rãniþi ºi însângeraþi. putem avea milioane de vrejuri.
tul meu de la mine, pentru cã mai bine este Pentru ce oamenii s-au purtat aºa cu alþi Auzi tu, sârbule, acestea? Tu, þãranule,
a muri eu decât a trãi", cãci îi pãrea rãu oameni? Ca treziþi dintr-un somn adânc, ºtiu cã auzi, dar nu ºtiu dacã aud câr-
dupã vrejul care se uscase ºi se prãpãdise. vã întrebaþi: Pentru ce ne-au muncit, ne-au muitorii tãi, cãrturarii ºi politicienii tãi, pe
chinuit si ne-au omorât atâta? Pentru ce, care îi îndestulezi cu hranã ºi bãuturã. ªtiu
Cele moarte sunt mai presus cã ei nu aud, cãci dacã ar fi avut urechi sã
pentru ce? Întrebaþi-l pe Prorocul Iona, ºi
decât cele vii vã va rãspunde lãmurit: Pentru cã aceia au audã ºi ochi pentru Dumnezeu, nu ar fi
O, fraþii mei, ce mare învãþãturã este preþuit mai mult un vrej decât mii ºi mii de trâmbiþat pe cheltuiala ta, în urechile copi-
aceasta pentru noi toþi, cei din aceastã gen- oameni. Pentru cã au socotit oamenii mai ilor tãi, cã vrejul e mai scump decât omul;
eraþie! Iona este o pildã de nedreptate, aºa ieftini decât iarba. Toþi ºtim filosofia lor aceasta e experienþa economiei politice.
cum Toma este pildã de necredinþã. "Ce despre spaþiu ºi cucerire. Sã ne extindem, Iar tu, sârbule, dacã vrei ce e bine pentru
zici tu, Iona?", grãi Domnul. "Þi-a pãrut rãu sã cotropim. Ce sã cotropim? Grãdini, vii, tine ºi pentru copii tãi, astupã-þi urechile
pentru acest vrej, care a apãrut într-o noap- þarini, livezi, pãduri, râuri, munþi, ºi câte ºi când devoratorii de oameni vorbesc des-
te ºi într-alta a pierit, dar nu îþi pare rãu de mai câte. Dar, veþi striga cu mânie voi, sâr- pre economie politicã ºi deschide-le bine
o sutã de mii de oameni vii, care nu sânt bii, împreunã cu Dumnezeu, cum sã faceþi când auzi cã se vorbeºte despre Evan-ghe-
vrejuri, ci oameni ca tine?" (Iona 4, 10- 11) toate acestea, când acolo vieþuiesc mii ºi lia lui Hristos, Dumnezeul tãu. Amin.
Ce zici tu, Europa?, ar zice astãzi Dom- mii de fiinþe omeneºti, fraþi ai voºtri, care Sf. Nicolae Velimirovici -
nul cel iubitor de oameni. Oare îþi pare rãu recunosc pe unul ºi acelaºi Ziditor, Pãrinte „Prin fereastra temniþei“
CMYK
6 Catehism
Liturghia înseamnã Jertfã pentru toþi cei
care participã la ea
Sfânta Liturghie reprezintã cel mai preþios dar pe care ni l-a
încredinþat Dumnezeu nouã, Bisericii Sale, ºi nouã personal,
fiecãrui creºtin în parte. Actul împãrtãºirii cu însuºi Trupul ºi
Sângele Domnului nostru Iisus Hristos reprezintã supremul act
de comuniune dintre om ºi Dumnezeu ºi, totodatã, cea mai puter-
nicã legãturã între noi, oamenii, mãdularele vii ale Bisericii Sale.
Mâncarea, de la egoism nezeu. Jertfa lui Dum-
nezeu de pe Cruce este
la iubire una mântuitoare, pentru
Prin Înþelepciunea Sa infinitã, Dum- cã a fost înfãptuitã de
nezeu a rânduit ca acþiunea umanã prin Dumnezeu-Fiul, Care a
care am cãzut din starea paradisiacã, mân- binevoit sã fie purtãtor de trup ºi sã-ªi Altarului pâinea ºi vinul se prefac în
carea (din Pomul cunoºtinþei binelui ºi asume toate neputinþele ºi toate pãcatele Trupul ºi Sângele Domnului. Caracterul
rãului), actul care devenise unul banal ºi omenirii. de Jertfã al Sfintei Liturghii trebuie sã ne
prilej al satisfacerii plãcerilor, mai ales la Aceastã jertfã a stat la baza primei angajeze ºi pe noi, în mod personal ºi
popoarele pãgâne (doar poporul evreu mai celebrãri euharistice, cea din foiºorul Cinei comunitar în acelaºi timp, ca înaintea lui
pãstra o anumitã sacralitate a mesei), sã fie celei de Tainã, înfãptuitã de Domnul Dumnezeu sã ne prezentãm în stare de
convertit într-o acþiune de supremã iubire Hristos. Aceastã Jertfã a fost prefiguratã jertfã.
ºi comuniune. de toate sacrificiile sângeroase din cadrul Darurile de pâine ºi vin, pe care le du-
Una dintre acuzaþiile care erau aduse cultului iudaic; în acelaºi timp, aceastã cem la bisericã la Sf. Liturghie, ne repre-
de farisei ºi cãrturari Mântuitorului Jertfã stã la temelia Bisericii ºi a poruncii zintã pe noi înºine, viaþa noastrã, jertfa
Hristos, era aceea cã stã la masã cu va- date de Mântuitorul Apostolilor ºi urma- noastrã. De asemenea, în timpul Sfintei
meºii ºi cu pãcãtoºii. Cu un an înainte de ºilor Sãi, de a sãvârºi Sfânta Liturghie Liturghii trebuie sã aducem jertfa buzelor
Patima Sa, Domnul Hristos proclamã în pânã la sfârºitul veacurilor, atunci când noastre prin intonarea cântãrilor, trebuie sã
sinagoga din Capernaum cã nu ne vom Domnul va veni. avem conºtiinþa cã aducem înaintea lui
mântui dacã nu vom mânca Trupul Sãu ºi Sfânta Liturghie poartã un caracter de Dumnezeu „toatã grija cea lumeascã” pe
nu vom bea Sângele Sãu, cãci acestea sunt jertfã care nu este unul adiacent, ci unul care o încredinþãm Proniei Sale, trebuie sã
adevãrata mâncare ºi adevãrata bãuturã fundamental, principal. Aceastã trãsãturã fim cu mintea treazã atunci când îi spunem
(Ioan 6). De asemenea, prima împãrtãºire evidentã a Sfintei Liturghii este purtatã ca lui Dumnezeu duminicã de duminicã fap-
a Sfinþilor Apostoli a avut loc în cadrul o pecete neºtearsã la care au fãcut referire tul cã îi aducem „milã, pace, jertfã de
unei Cine. Dumnezeu a conferit o nouã ºi de care au þinut seama toþi liturghisitorii laudã”, ºi aceasta sã exprime o realitate
semnificaþie acestei necesitãþi umane, care (sãvârºitorii Sfintei Liturghii) ºi liturgiºtii trãitã în cursul sãptãmânii care tocmai a
dintr-o formã a egoismului (lupta con- (comentatorii Sfintei Liturghii) din toate trecut. Trebuie, atunci când ne împãrtãºim
curenþialã pentru hranã) a fost transfor- timpurile ºi locurile. Toate anaforalele cu Trupul ºi Sângele Domnului care se
matã în prilej de manifestare a iubirii liturgice (anafora = partea centralã a rugã- gãseºte în stare de jertfã, ca ºi noi sã ne
(semnul preþuirii cuiva este sã îl inviþi la ciunii euharistice, care conþine prefacerea gãsim tot în stare de jertfã, realizatã prin
masã, sã-l primeºti la masa ta). Ba mai darurilor în Trupul ºi Sângele Mântuito- smerenie ºi renunþare la plãcerile proprii,
mult, hrana care ne uneºte este însuºi rului) au la bazã ºi fac referire la Jertfa prin rugãciunea fãcutã la momentele
Trupul ºi Sângele Domnului, dãruite nouã. Mântuitorului. Toate gesturile preotului importante ale zilei sau legate de lucrul
care sãvârºeºte Sfânta Liturghie (împun- nostru cotidian, prin postul rânduit de
Jertfa stã la baza gerea, turnarea, frângerea, tãmâierea, Bisericã, prin punerea persoanei noastre în
înãlþarea) asupra materiilor de pâine ºi vin slujba aproapelui ºi prin toate celelalte
Sfintei Liturghii fac de asemenea referire la Jertfa Dom- fapte bune.
Acest act al supremei iubiri dumne- nului Hristos. Numai þinând seama de toate acestea
zeieºti a fost realizat prin jertfã, pentru cã vom ieºi din bisericã la sfârºitul Sfintei
iubirea înseamnã dãruire de sine, iar
Noi ce jertfim? Liturghii schimbaþi în mai bine, vom pãs-
aceastã dãruire a sinelui propriu este întot- În zilele noastre, din cauza seculari- tra în inimile noastre dumnezeieºtile
deauna un act de jertfã. Însuºi actul cre- zãrii ºi indiferenþei prezente în mijlocul cuvinte care s-au rostit acolo, vom putea
aþiei nu trebuie vãzut ca o autonegare a lui creºtinilor, a început sã se piardã din con- conlucra cu harul primit la fiecare Îm-
Dumnezeu, cum sugereazã unii filozofi, ci ºtiinþa noastrã acest sens al Liturghiei. pãrtãºanie, vom fi pãrtaºi ai vieþii veºnice
trebuie vãzutã aºa cum este: o jertfã a Trebuie sã redescoperim cã acest caracter în comuniune cu toþi Sfinþii, în Împãrãþia
iubirii dumnezeieºti. La baza a tot ce de jertfã al Sfintei Liturghii nu este impri- Tatãlui.
existã stã iubirea jertfelnicã a lui Dum- mat doar de faptul cã pe Sfânta Masã a Pr. Ovidiu Bostan
Actual 7
oglindã ne uitãm mai
De la „De ce eu?” la „De ce nu eu?” ales ca sã vedem de-
fectele noastre ºi nu cali-
Ne-am învãþat sã cãutãm vinovaþi
pentru eºecurile noastre, în loc sã ne tãþile. Oglinda sufletului (con-
uitãm la noi. Mereu e de vinã celãlalt, ºtiinþa) are în fond acelaºi rol. ªi
dar niciodatã Eu. În cazul nostru, nu dacã ne putem uita în oglinda
cred cã (vorba lui Ivan Karamazov, per- altuia la faþa noastrã, nu acelaºi
sonajul lui Dostoievski) „existã sufe- lucru se poate spune ºi despre
rinþã ºi nu existã vinovaþi”. Ci, mai oglinda sufleteascã. Nãdãjduiesc
degrabã, noi cãutãm vinovaþii acolo sã ajung zilele în care majoritatea
unde nu-s. dintre noi n-o sã se mai întrebe
„de ce eu, de ce sunt eu de vinã,
Cãutãm întotdeauna vina de ce sã mã schimb eu?” ºi o sã
la ceilalþi înceapã sã se-ntrebe „de ce nu
Ne îndoim mereu de cel de lângã noi, eu?” ªi aceasta trebuie înþeleasã
dar nu ºi de propria persoanã. Umorul nu ca o lipsã de smerenie, ci ca o
nostru proverbial a ajuns în punctul în îndrãznealã binecuvântatã.
care nu mai râdem atât de necazul nostru, mine mã vãd mai întâi, ºi nu pe cel de Hristos ne-a avertizat cã o sã
cât mai ales de necazul celuilalt; iar hotã- lângã mine. avem necazuri în lume, dar ne-a îndemnat
rârea de a schimba ceva în propria viaþã spre îndrãzneala de a le birui (Ioan 16, 33).
dispare atunci când, în loc sã ne întrebãm Examen în faþa oglinzii Ori prima „îndrãznealã” este sã ne vedem
„De ce nu eu?”, noi ne întrebãm ºi acum: Dacã facem acest lucru, o sã începem pe noi înºine aºa cum suntem.
„De ce eu? De ce sã mã schimb eu?” sã vedem în sfârºit adevãratul vinovat. În Pr. Marius Demeter
E semnul resemnãrii noastre. Pânã ºi
cei care se abþin sunt tot niºte resemnaþi,
prin incapacitatea lor de a se plasa de o
E vremea pocãinþei celei de pe urmã
parte sau alta. Încã nu ne-am dat seama cã Sãrut mâna. Criza despre care se vorbeºte în ultimul timp este o crizã aparentã
Vreau nu înseamnã neapãrat ºi cã Poþi, iar sau este o crizã a omului din afara Bisericii? Se poate spune cã aceastã crizã repre-
dacã Poþi nu înseamnã neapãrat ºi cã Ai zintã pentru mulþi un fel de iad din cauza neputinþei de satisfacere a unor dorinþe?
dreptul ºi dacã Ai dreptul nu înseamnã Cum putem trece peste aceste probleme? Ovidiu
neapãrat ºi cã Ai dreptate. Dragul meu Ovidiu,
ªi cum putem sã ne dãm seama de Minunatele tale prime do-
toate astea, câtã vreme noi nici mãcar nu uã întrebãri sunt ºi niºte la fel
ºtim cu exactitate ce vrem? Am ajuns sã de minunate rãspunsuri! Doar
ne întrebãm dacã e mai bine „sã ne rugãm ultima are nevoie de un cuvânt
ºi apoi sã jucãm la Loto?” sau „sã jucãm la nou.
Loto ºi apoi sã ne rugãm?”. Probabil ºi cel Mai întâi, nu putem ºi nu
care câºtigã la Loto e tot în dilemã: „Am ne este de folos sã trecem
avut noroc sau mi-a ajutat Dumnezeu?” peste aceste probleme, ci e de
Pãcatul cel mai mare e mare trebuinþã sã trecem prin
ele, cu toatã fiinþa noastrã ºi nu
pãcatul tãu singuri, ci cu Domnul. Mulþi
Am mai spus-o ºi o repet: Eu sunt de dintre noi am trãit ºi mai trãim
vinã ºi nu celãlalt (nu Dumnezeu, nu bazându-ne pe „eu pot”!
preºedintele, nu guvernul, nu Miticã, nu Acum e vremea sã lucreze Domnul, cerem ajutorul Maicii Domnului care
Georgicã)! Eu! ªi eu port o parte din vina cum spune Psalmistul! E vremea sã ne ne-a învãþat aceastã cale! Aºa, vom de-
rãului care se întâmplã. ªi atunci pot sã asumãm atât neputinþa actualã, cât ºi în- veni conºtienþi de prezenþa Lui în noi ºi cu
încep schimbarea cu mine însumi. Sfinþii tregul noian de faceri rãtãcite din trecut, noi „pânã la sfârºit”! Aºa vom descoperi
Pãrinþi ne învaþã cã cel mai mare pãcat pe ca sã le oferim Domnului, sã le trans- cã nimeni ºi nimic, nici mãcar „sfârºitul
lume este trufia, iar cuvintele pãrintelui forme în „ale Sale”! lumii”, nu ne poate lua Bucuria pe care
Cleopa parcã vin cu o completare de care Acum e vremea pocãinþei celei de pe ne-o dã El! Doar sã ne îndurãm sã pier-
e bine sã þinem cont: „Pãcatul cel mai urmã. Sunt, de multe ori, uimitã de cât de dem tot ce am avut fãrã sã fim credincioºi
mare e pãcatul tãu!” Cuvintele acestea nu mult se vorbeºte despre vremurile apoca- ºi sã devenim credincioºi peste puþinul pe
numai cã sunt adevãrate, dar pun înaintea liptice ºi grozãvia lor, dar cât de puþin se care ni-l va oferi în fiecare zi!
noastrã o virtute strãinã nouã, ºi anume vorbeºte despre pocãinþa pe care ne-o cere Altã Cale eu nu cunosc!
smerenia. Dacã vedem pãcatul nostru ca Domnul în acea minunatã Descoperire. Cu dragoste ºi încredere ºi preþuire
fiind cel mai mare, atunci înseamnã cã Aºadar, sã trãim tot ce ne oferã „rãu- pentru profunzimea cãutãrii,
suntem pe calea cea bunã, înseamnã cã pe tatea zilei” fãcând „tot ce ne cere El” ºi sã Maica Siluana
8 Familia ortodoxã
Familie numeroasã sau nebunie curatã? Alegerea de a
nu avea copii
Moda socialã dicteazã astãzi sã ai nu este creºtinã
unul, maxim doi copii. Dacã ai deja trei,
începi sã atragi priviri întrebãtoare, ba Când oamenii se uitã la mine cu neîncre-
chiar ºi mila celorlalþi, ca sã nu mai dere sau milã, zâmbesc ºi mã gândesc la cât
vorbim de comentarii. Despre aceste de plãcut este sã priveºti un teatru de pãpuºi,
„reguli” nescrise referitoare la numãrul spectacole minunate ºi recitaluri înregistra-
de copii ºi experienþa acceptãrii binecu- te, sã fii servit cu o nemaivãzutã abunden-
vântãrii lui Dumnezeu de a avea o fami- þã de mâncare de plastic, sã îþi priveºti co-
lie numeroasã ne vorbeºte Anna pilul croºetând sau construind ceva pentru
Crawford din Statele Unite, mãmicã a prima datã, sã intri în camerã ºi sã vezi un
Psalmul 126, 3-5: Iatã, fiii sunt moºtenirea copil mai mare citind fratelui lui care nu
cinci copii cu vârste între 3 ºi 11 ani. Domnului, rãsplata rodului pântecelui. ºtie sã citeascã ºi (bucuria bucuriilor!) sã-þi
Copiii ca binecuvântare Precum sunt sãgeþile în mâna celui viteaz, aºa þii copilul în braþe pentru prima datã. Sigur
sunt copiii pãrinþilor tineri. Fericit este omul cã o familie numeroasã nu este numai soa-
Noi nu suntem decât o familie for-
care-ºi va umple casa de copii; nu se va ruºina re ºi veselie, dar nici una micã nu este aºa!
matã din ºapte membri, însã tot atragem
când va grãi cu vrãjmaºii sãi în poartã. Iatã ce spune Pãrintele Thomas Hopko:
ceva priviri atunci când ieºim în lume. Ni
Psalmul 127, 1-4: Fericiþi toþi cei ce se tem „Potrivit învãþãturii ortodoxe, aºa cum este
se fac comentariile obiºnuite: „Toþi sunt
de Domnul, care umblã în cãile Lui. Rodul ea exprimatã în ritualul sfânt al cãsãtoriei,
ai tãi?”, „Cred cã sunteþi foarte ocupaþi!”,
muncii mâinilor tale vei mânca. Fericit eºti; naºterea de copii, îngrijirea ºi dragostea
dar ºi dispreþuitorul: „Nu ºtii câte proble-
bine-þi va fi! Femeia ta ca o vie roditoare, în pentru ei în interiorul familiei, sunt împli-
me ai?” (Existã oare vreun rãspuns po-
laturile casei tale; fiii tãi ca niºte vlãstare tinere nirea fireascã a iubirii dintre bãrbat ºi fe-
liticos la aceastã întrebare? Adicã: „Nu,
de mãslin, împrejurul mesei tale. Iatã, aºa se va meie în Hristos. În acest mod, cãsãtoria este
spune-mi tu!” - nu ar fi chiar potrivit).
binecuvânta omul, cel ce se teme de Domnul. exprimarea umanã a dragostei creatoare
De câþiva ani, miºcarea numitã
„Quiverfull Movement” (care promo- Întotdeauna mai este loc ºi protectoare a lui Dumnezeu, Dragostea
veazã naºterea de copii, vãzând în aceºtia pentru un copil perfectã a Celor Trei Persoane ale Sfintei
binecuvântarea lui Dumnezeu, ºi exclude Noi am avut copiii unul dupã altul, ºi Treimi care se revarsã în creaþie ºi grija pen-
orice metodã contraceptivã) a devenit sunt câteva lucruri pe care le-am învãþat tru lume. Aceastã credinþã cã dragostea
foarte cunoscutã. Iniþial, aceastã orientare pânã acum din propria experienþã: umanã, care imitã dragostea divinã, ar tre-
s-a rãspândit printre creºtinii evanghelici. I 1. Existã întotdeauna loc pentru încã
Familia Duggar este probabil cea mai cu- un copil; nu a trebuit niciodatã sã punem
bui sã se reverse la rândul ei în procreare
ºi grija pentru ceilalþi, nu înseamnã cã
noscutã, de când a apãrut la televizor. Dar, un pãtuþ în spatele curþii. naºterea de copii este în sine singurul scop
ºi ca ºi creºtin-ortodoxe, majoritatea fa- I 2. Cele mai mari cheltuieli din fami-
miliilor pe care le ºtim noi au cel puþin lie nu se schimbã prin apariþia unui copil
al cãsãtoriei, unica ºi exclusiva justificare
ºi legitimizare a existenþei ei. Nu înseamnã
patru copii, multe au chiar mai mulþi. sau a trei copii. cã un cuplu fãrã copii nu poate trãi o ade-
Acum, înainte ca mama mea sã facã un I 3. Existã întotdeauna destulã afecþi-
atac de cord citind asta, trebuie sã spun cã une pentru toþi. Vã amintiþi zicala: „În-
vãratã viaþã creºtinã împreunã. Înseamnã
însã cã, totuºi, alegerea conºtientã a unui
nu am niciun plan anume sã am 19 copii, mulþeºte dragostea, nu o împãrþi”? cuplu de a nu avea copii din motive de con-
ca familia Duggar. Sincer, nu cred cã I 4. Copiilor mai mari le place sã aibã un
mãrimea unei familii este un subiect de nou bebeluº în casã. Adesea se ceartã care
fort personal ºi bunãstare, dorinþã de lux ºi
libertate, teamã de responsabilitate, refuz
discuþie pentru altcineva decât pentru tine, sã îl þinã în braþe ºi de obicei aveam com- de a împãrþi averea ºi bunurile personale,
soþul/soþia ta ºi duhovnicul vostru. panie ori de câte ori hrãneam bebeluºul. Du- ura faþã de copii etc. nu este creºtinã ºi nu
Acestea fiind spuse, menþionez câteva pã ce am avut cel de-al treilea copil, nu a mai poate fi în niciun fel consideratã în acord
principii generale: trebuit niciodatã sã îl întreþin eu pe cel mic: cu învãþãturile biblice, morale ºi sacra-
H 1. Mai întâi ºi înainte de toate, copiii copiii mai mari erau încântaþi sã se prefacã
sunt un dar de la Dumnezeu, o binecu- cã îl plimbã sau sã cadã pe jos de vreo 473
mentale sau cu experienþa Bisericii Orto-
doxe în ceea ce priveºte sensul vieþii, al
vântare! Pierzând din vedere acest aspect, de ori, doar pentru a-l face pe bebeluº sã iubirii ºi al cãsãtoriei. (…)”
oamenii cad în foarte multe pãcate, cum ar râdã, în timp ce eu pregãteam cina. Marea majoritate dintre noi nu putem
fi avortul. I 5. În familiile cu mai mulþi copii, aceº- susþine în public o expunere despre rolul
H 2. Motivele de limitare a numãrului tia învaþã sã nu fie egoiºti, sã împartã cu cei-
de membri dintr-o familie sau de amânare lalþi, sã realizeze cã nu sunt cea mai impor-
cãsãtoriei creºtine. Ceea ce putem face
însã este sã nu ne mai simþim vinovaþi cã
a naºterii de copii nu includ sã aºtepþi sã ai tantã persoanã din lume. Aceasta îi va împlinim voia lui Dumnezeu pentru noi
o casã nou-nouþã cu trei dormitoare, douã ajuta în momentul în care vor ieºi în lume, înºine, în cãsniciile ºi familiile noastre.
maºini, o carierã stabilã ºi o excursie în vor fi pregãtiþi sã facã faþã acestei realitãþi. Putem sã încetãm sã ne mai cerem scuze
Jamaica la activ. I 6. Aºa cum duhovnicul meu a spus
Dincolo de aceste „reguli” generale, odatã: „Nu ºtii cât de egoist eºti, pânã nu ai
pentru numãrul de copii pe care îi avem
sau pentru dorinþa de avea mulþi copii.
mai sunt ºi alte aspecte, care trebuie cel copii”. Este atât de adevãrat! Copiii te Matushka Anna Crawford
mai bine stabilite cu duhovnicul vostru. forþeazã se te maturizezi. Traducere de prof. Mihaela Tatu
CMYK
Fii tânãr cu Hristos 9
Mereu mã simt obosit ºi starea apãsãtoare în care mã gãseam.
Spovedaniile se rãriserã destul de mult, simþeam
cã niciodatã nu sunt pregãtit pentru a vorbi cu duhov-
fãrã chef de a face nimic nicul. Nu doar de el m-am îndepãrtat, ci ºi
de prieteni, cunoºtinþe, familie. Mã feream
Nu am dus o viaþã plãcutã lui Dumnezeu... În pe cât posibil sã le descopãr celorlalþi sta-
liceu, trãiam dobitoceºte, eram mort cu sufletul. rea mea interioarã.
Acum, când mã gândesc la cele pe care le La un moment dat însã, a avut loc un
sãvârºeam, mi se face greaþã, mi se pare de eveniment care parcã a schimbat ceva; sau
necrezut. Pe lângã toate acestea aveam ºi o a fost începutul unei schimbãri. Am fost în
pãrere extraordinarã despre mine. Eram doar pelerinaj pentru câteva zile la o mãnãstire
elev al celui mai bun liceu din oraº, intrasem din Munþii Apuseni. Acolo am avut ocazia
printre primii, eram sârguincios, mã bucuram de sã vorbesc cu un pãrinte deosebit. Reve-
aprecierea colegilor ºi a profesorilor. Cel puþin nind apoi acasã, a urmat o reluare a legã-
aºa a fost la început, pânã când patimile ce se turilor cu pãrintele duhovnic ºi o încercare
încuibaserã în sufletul meu au început sã ia proporþii monstruoase de a-mi reclãdi iarãºi sufletul.
ºi sã mã macine încet, dar sigur. Atunci mi-a venit pentru prima Acum îmi dau seama cã în acele perioade dureroase, Domnul
oarã gândul sinuciderii (de neconceput înainte). a dezrãdãcinat încetul cu încetul patimile adânc înfipte în inima
Apoi, lucrurile au început sã îmi meargã din ce în ce mai prost, mea. Deºi încã trebuie sã mã lupt cu vigilenþã împotriva patimilor
dar parcã începeam ºi eu sã mã trezesc puþin câte puþin. Domnul trupeºti mai ales, sunt conºtient cã nu mai au puterea pe care o
mi-a scos în cale un duhovnic ce m-a ajutat foarte mult. Îmi aduc aveau asupra mea altã datã.
aminte cât de liber m-am simþit dupã prima mea spovedanie, ce ªi totuºi, încã simt în mine acea neputinþã de care spuneam.
uºurat îmi era sufletul dupã ce a lepãdat povara multor ani de Am terminat, în cele din urmã, cu bine (dar nu fãrã peripeþii ºi
pãcate groaznice, nefireºti, strigãtoare la cer. Credeam atunci cã chiar întâmplãri miraculoase - pentru care îi mulþumesc Dom-
am lãsat totul în urmã, dar de fapt lupta abia începea. nului :-) facultatea ºi acum sunt masterand. Trebuie sã mãrturi-
Am intrat apoi la facultate ºi începusem sã mã întorc, parþial, sesc cã îmi e greu sã mã descurc ºi cu serviciul ºi cu masteratul,
la patimile de dinainte. Dar eram hotãrât cã aºa nu se mai poate, ºi, spre ruºinea mea, am avut de multe ori momente în care m-am
cã trebuie sã scap neapãrat de patimile care încã mã þineau legat, rãzvrãtit, momente în care voiam sã-I cer socotealã lui Dumnezeu
cã, decât sã cad iarãºi în hãul din care mã scosese Dumnezeu, mai pentru cã nu îmi ia aceastã neputinþã, aceastã trândãvie (cu altã
bine sã mor. patimã nu am putut sã o asociez) ºi încercam sã o alung de unul
Aºa cã am încercat sã lupt, dar cu cât încercam mai tare, cu singur, folosindu-mã de alte patimi ale mele: muzica rock, dulciu-
atât mã simþeam mai neputincios. Cu atât mai mult mã simþeam rile ºi cafeaua.
pãrãsit de Domnul în strãdania mea de a începe o nouã viaþã. Acum am o grãmadã de lucruri pe cap ºi nu ºtiu cum voi reuºi
ªi nu era doar o neputinþã de a lupta împotriva patimilor, ci ºi sã le duc la capãt: serviciu, masterat, alte proiecte de cercetare (sper
o neputinþã în a îmi împlini îndatoririle de zi cu zi, cele ce þineau sã reuºesc pe viitor a prinde o bursã de studii în strãinãtate). Pãrin-
de facultate. Mi se pãrea cã viaþa mea devine un dezastru, cã sunt tele duhovnic mi-a dat binecuvântarea pentru toate aceste proiecte,
un ratat. Trãiam într-o tensiune enormã, mereu în minte purtând deci într-un fel mã simt obligat sã le duc la capãt. ªi totuºi, demo-
gândul cã nu sunt în stare de nimic, cã am ratat-o cu toate. Mi se nul acesta al trândãviei nu mã slãbeºte deloc. Mereu mã simt obo-
pãrea cã, dintr-un moment în altul, ceva va ceda în mine. sit ºi fãrã chef de a face nimic. Dacã încerc sã mã forþez prea tare
Mã urmãreau adesea gânduri de sinucidere, dar ºi gânduri ce ºi sã apelez la mijloace ajutãtoare de tipul celor de care spuneam
mã impulsionau sã mã întorc la traiul pãtimaº de dinainte (la care mai sus (în special muzica rock) nu mã mai pot apoi ruga deloc.
nu renunþasem nici acum total), promiþându-mi astfel ieºirea din Ce mã sfãtuiþi sã fac? M.
Dragul meu Bãiat, care clipã de neputinþã, nu te împotrivi ei, ninge, cã te miºti... Bucurã-te de lucrurile
Aceastã lene despre care vorbeºti este nu o nega ºi roagã pe Domnul sã lucreze mãrunte din jurul tãu... Cere ochii Lui ca
suferinþa sufletului ºi trupului tãu care, ceea ce ne-a fãgãduit: „Ce nu e cu putinþã sã vezi, cere auzul Lui ca sã asculþi! Fã din
renunþând la plãcerile patimilor, nu au la om, e cu putinþã la Dumnezeu”! Spune: fiecare gest al tãu o liturghie...
cunoscut încã bucuria virtuþii. Nu e îndea- „Doamne, nu pot sã fac asta, acum. Vino Te rog sã faci Seminarul nostru online
juns sã lupþi cu pãcatul, omule drag, ci e Tu ºi fã cu mine!” Asta e lucrarea ta de „Sã ne vindecãm iertând”, ca sã înveþi arta
nevoie sã dobândeºti bucuria! ªi asta nu acum. Înþelegi? Este extrem de simplu! asta de a te bucura întregindu-te cu tot ce
va veni nici prin numãrul mare de proiecte Sã spunem cã nu te poþi da jos din pat. ai negat, uitat sau neglijat pânã acum.
ºi nici din satisfacþia împlinirii lor, ci prin Aratã Domnului aceastã neputinþã ºi Viaþa e un miracol lãuntric! Intrã acolo
strãdania lucidã ºi responsabilã de a fi cre- cheamã-L în ajutor! Sau cã nu te poþi ruga. ºi trãieºte-o cât poþi mai conºtient, Om
dincios peste talanþii tãi. Acum, de exemplu, Aºeazã-te în genunchi ºi spune-I asta, drag! Fã din ea o liturghie (jertfind ale tale
ai primit marele dar de a-þi simþi neputinþa, aratã-I asta ºi cere-I sã facã ce ºtie cu ca sã devinã ale Sale) ºi multe se vor
neputinþele. E cu adevãrat un mare dar, pen- neputinþa ta ºi acceptã ce va face. schimba ºi în afarã!
tru cã mulþi oameni cred cã ei pot sau ar Nu uita cuvântul apostolului: „Când Cu drag ºi încredere,
putea, dacã ar voi. Dar tu ºtii cã nu poþi ºi sunt slab, atunci sunt tare!” Maica Siluana
asta te face apt sã primeºti ce are Domnul Apoi, nu uita sã mulþumeºti pentru Centrul de formare ºi consiliere Sfinþii
pregãtit pentru tine acum. Asumã-þi fie- toate, sã te minunezi de faptul cã respiri, cã Arhangheli Mihail ºi Gavriil, Iaºi
CMYK
10 Pas în doi
Ce sã fac când mã ocãrãºte femeia? spunea Pãrintele Ghelasie, iar
femeia sã treacã peste su-
pãrarea muiereascã, ca sã îm-
Cuvânt al Pãrintelui Ghelasie de la Frãsinei brace chipul de maicã, prin
Un ucenic care era tot care sã-l nascã duhovniceºte pe celãlalt.
timpul ispitit de mânie, Florin Caragiu -
pãrându-i-se a fi dis- „Cuviosul Ghelasie Isihastul”
preþuit ºi ocãrât de cãtre
soþia sa, l-a întrebat: „Ce
sã fac, Pãrinte, cã vin
Aº putea sã am
multe ispite ºi din nimica
toatã se aprinde cearta ºi
cununiile legate?
judecata ºi mânia violen- V-aº mulþumi din suflet dacã mi-aþi
tã ºi rãstãlmãcirea, de rãspunde ºi mie. Am auzit multe despre
ajungi sã nu te mai înþele- blesteme ºi în special despre o persoanã
gi om cu om. Greºind eu care ar putea sã aibã cununiile legate. Ce
fãrã de voie sau cu voie ºi înseamnã asta? Chiar aº putea sã am
cerându-mi iertare, soþia cununiile legate? Pentru cã am avut o re-
se tulburã ºi mã ocãrãºte laþie cu cineva acum patru ani ºi de atunci
ºi foarte greu îi trece su- nu mai pot avea nicio relaþie. Am tot încer-
pãrarea. Eu încerc sã rabd ºi sã explic cã pãrãcios ca o muiere cu barbã. Femeia cat, nu sunt urâtã ºi nici proastã.
am intenþii bune ºi vreau sã repar, dar ea prin firea ei este mai sensibilã, mai iute Vã mulþumeºte anticipat,
îmi taie vorba ºi îmi rãstãlmãceºte cuvin- la mânie ºi mai aprigã la vorbã, dar bãr- Un suflet neliniºtit
tele ºi intenþia, lovindu-mã cu asprime ºi batul are mai proprie tãcerea. Mare este
învinuindu-mã ºi închizându-se faþã de taina tãcerii ce opreºte dezbinarea ºi
mine. ªtiu cã mã iubeºte foarte mult, dar cãderea în stricãciunea pãcatului, a neiu-
din mândrie mã mânii apoi ºi eu mai tare birii. Sã-þi asumi tu însuþi vina ta ºi a
ºi mã împietresc în mânie ºi þinerea de celuilalt, dar sã nu le diseci în toiul
minte a rãului, care ajung sã acopere iu- ispitei, sã nu te fixezi la ele, ci sã le
birea, amestecând în ea justificare de sine, arunci în focul închinãrii tãcute ºi rãbdã-
judecatã, urã chiar. Deci ce sã fac când mã toare, ca sã ardã ºi sã crape dracul
ocãrãºte femeia ºi nu îmi primeºte apoi mâniei din tine.”
nici cererea de iertare?” Bãrbatul trebuie sã fie ca un para-
„Sã taci”, a spus Avva, „ºi sã nu fii su- trãsnet pentru femeie în clipele de ispitã,
CMYK
14 Cu Dumnezeu în casã