Tema: Psihologia elevilor de vârstă şcolară mică

1. Caracterizarea generală a vârstei şcolare mici.

2. Dezvoltarea proceselor cognitive la elevii de vârstă şcolară mică.
3. Dezvoltarea personalităţii elevului de vârstă şcolară mică.

1. Vârsta şcolară cuprinde vârsta de la 6/7-10/11 ani. Este prima vârstă în care începe procesul de socializare intensă. Situaţia socială a dezvoltării
se caracterizează prin următoarele proprietăţi:
a) se schimbă felul dominant al activităţii;
b) este prima vârstă pe parcursul căreia copilului i se înaintează un set de cerinţe şi obligaţii;
c) copilul se integrează într-un grup social nou în cadrul căruia relaţiile dintre membri sunt determinate de nivelul şi calitatea îndeplinirii
obligaţiilor.Se schimbă radical relaţiile cu adulţii . Factorul determinant al dezvoltării la această vârstă începe să-l îndeplinească calitatea învăţării.
Această situaţie socială a dezvoltării modifică şi forţa motrică a dezvoltării psihice.
Forţele motrice a elevului de vârstă şcolară mică a dezvoltării este contradicţia dintre cerinţele sociale, brusc crescînde, înaintate faţă de om pe
de o parte, şi al dezvoltării psihice pe de altă parte.Copilul nu posedă cunoştinţe ce ar satisface aceste cerinţe.
Particularităţile dezvoltării psiho-fiziologice
1) Are loc o formare intensă a sistemului osos.
2) Are loc dezvoltarea intensă a sistemului muscular, în special se dezvoltă grupul de muşchi ai aparatului locomotor, muşchii
inimii şi a vaselor sangvine, muşchii mici însă sunt dezvoltaţi insuficient.
3) Se dezvoltă intens aparatul digestiv .
Particularităţile sistemului nervos :
- creşte numărul fibrelor asociative
- se modifică relaţia sau corelaţia dintre procesele de excitaţie şi inhibiţie . Se dezvoltă funcţia inhibatoare ( stă la baza
reţinerii şi autocontrolului).
- se dezvoltă intens creierul cerebral şi sistemul nervos central: se dezvoltă considerabil lobii frontali, se schimbă
corelaţia dintre procesele de excitaţie şi inhibiţie.
Vârsta şcolară mică este vârsta pe parcursul căreia dezvoltarea fizică şi psihică depinde de doi factori sociali:
- regimul de viaţă şi alimentar;
- fonul psihic al relaţiilor cu mediul.

2. Vârsta şcolară mică este vârsta pe parcursul căreia dezvoltarea proceselor cognitive este determinată de apariţia intereselor cognitive şi a
necesităţilor cognitive.
Formarea intereselor cognitive parcurge următoarele etape:
1. Cuprinde primul an de şcoală şi este etapa de însuşire a activităţii de învăţare. Interesul cognitiv la această etapă este stimulat de nota
ce i-o dă profesorul copilului.
2. A doua etapă începe către finele clasei a II-a , ea se sondează cu apariţia interesului cognitiv faţă de conşinutul cunoştinţelor.
3. A treia etapă se manifestă aproximativ în primele 2-3 luni din clasa a treia prin dezvoltarea necesităţilor cognitive.

Conţinutul procesului de învăţare la vârsta şcolară mică

a) Are loc perceperea elementelor instructive; elevul de vârstă şcolară mică realizează diferite acţiuni de învăţămînt ce se bazează pe un şir
de operaţii.
b) Cuprinde forme de învăţare ce conţin elemente de muncă individuală, de joc, de competiţie .
c) Dezvoltarea proceselor cognitive este determinată şi de specificul influienţei personalităţii învăţătorului asupra copilului.

Particularităţile dezvoltării proceselor psihice

1) Senzaţiile, percepţiile:
- au un caracter nediferenţiat( copiii definesc cu greu obiectele ce se aseamănă);
- au un caracter emoţional ( copilul observă şi percepe doar ceea ce îl atrage , îi trezeşte emoţii pozitive);
- elevul de vârstă şcolară mică sesizează şi percepe doar acele obiecte pe care le poate manipula;
- sunt insuficient dezvoltate percepţiile de timp şi de spaţiu.
2) Atenţia :
- particularitatea principală constă în faptul că este insuficient dezvoltată atenţia voluntară. La această vârstă predomină
atenţia involuntară;
- atenţia are un volum şi o stabilitate redusă. Stabilitatea atenţiei la vârsta şcolară mică este de aproximativ 30 minute;
volumul atenţiei este foarte mic , copilul poate să ţină în cîmpul atenţiei nu mai mult de două obiecte;
- constă în faptul că este insuficient dezvoltată distibuţia , copilul nu poate să treacă uşor de la o activitate la alta, de la
un subiect la altul.
3) Memoria – pe parcursul vârstei şcolare mici memoria se dezvoltăpe două direcţii:
a) se măreşte considerabil memoria verbal-logică;
b) se ridică capacitatea copilului de a dirija volitiv cu procesele memoriei.
Particularităţi:
a) copilul de vârstă şcolară mică are înclinaţie spre memoria mecanică;
b) se modifică cantitativ şi calitativ memoria voluntară şi de lungă durată;
c) se dezvoltă intens reproducerea;
d) elevul de vârstă şcolară mică poate să posede procedee raţionale de memorare.
4) Gândirea- la vârsta şcolară mică are loc o dezvoltare intensă a funcţiei analitice a gândirii , ce favorizează dezvoltarea generală agândirii.
Funcţia analitică se bazează pe primul sistem de semnalizare . Efectuînd analiza copilul începe să sintetizeze trăsăturile distinctive nu doar a
obiectelor, dar şi a categoriilor ştiinţifice.
Elevul de vârstă şcolară mică poate să raţionalizeze vizavi de obiectele ce se află nemijlocit în cîmpul perceptiv , şi este mult mai greu atunci
cînd trebuie să extragă fenomene şi obiecte din memorie. Cauza unei astfel de gândiri este limitarea experienţei de cunoaştere şi predominarea I
sistem de semnalizare asupra celui de-al II-lea.
Gândirea se dezvoltă în două direcţii opuse:
~ se dezvoltă gândirea concret acţională( se schimbă viteza, devine mai profundă, detaliată);

1
~ se dezvoltă gândirea abstractă.
5). Imaginaţia- vârsta şcolară mică mai este numită şi vârsta creativă, deoarece copiiiau o imaginaţie bogată, cauza este limitarea experienţei de
cunoaştere.
Particularităţi:
Pe parcursul primului an de şcoală se dezvoltă imaginaţia reproductivă, care duce la îngustarea imaginaţiei creatoare. Imaginaţia la vârsta
şcolară mică are trei particularităţi esenţiale :
- devine mult mai realistă;
- se eliberează treptat de expresia senzorială nemijlocită;
- scăderea imaginaţiei creative provoacă scăderea nivelului general al fanteziei.
Pe parcursul vârstei şcolare mici se formează un şir de formaţiuni psihologice noi: comportarea voluntară, reflexia, autocontrolul şi planul
interior al acţiunilor.
3. Dezvoltarea personalităţii.
Vârsta şcolară mică este vârsta unor schimbări radicale şi în personalitatea copilului. Cauza este dublă:
- are loc criza şcolarizării;
- copilul este tot mai mult influenţat de diferite norme morale.
Criza şcolarizării/ şocul şcolar presupune ansamblul de trăiri psihice interne şi acte comportamentale externe care se manifestă la copil în
rezultatul confruntărilor cu noua situaţie socială a dezvoltării psihice . Aceste confruntări ale copilului provoacă şi schimbarea afectivităţii
interioare. La elevul de vârstă şcolară mică apare aşa numita „ foame afectivă ” ( după primul an de şcoală). Şocul şcolarizării se manifestă prin
acte comportamentale externe :
- prin acţiuni de linguşire;
- acte diplomatice.
Însuşirea normelor morale. Vârsta şcolară mică este prima vârstă a obligaţiilor morale deoarece existenţa în cadrul societăţii umane presupune
respectarea anumitor norme morale. Acei copii care în cadrul familiei au fost deprinşi să respecte anumite norme şi care au avut responsabilităţi
proprii, trec mai uşor peste şocul şcolarizării. În primii ani de şcoală formarea personalităţii decurge cel mai intens sub aspect social.
Particularităţile dezvoltării personalităţii
1) Vârsta şcolară mică este vârsta formării intense a trăsăturilor de caracter.
2) La elevul de vărstă şcolară mică predomină trăsăturile emotive de caracter care generează emotivitatea înaltă a copilului.
3) Copilul de vârstă şcolară mică este încă foarte sincer şi foarte empatic în relaţiile cu oamenii.l
4) Insuficienţa dezvoltării voinţei este provocată de insuficienţa dezvoltării inhibiţiei. Aceasta determină lipsa trăsăturilor volitive ale
personalităţii.
5) Specificul formării sferei afective:
a) se dezvoltă intens sentimentele superioare;
b) dispoziţia fluctuează ( se schimbă frecvent);
c) copilul este înclinat spre încăpăţînare, iar capriciul este o trăsătură esnţială a stării lui afective.