ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
ASOCIAŢIA EDUCATOARELOR DOLJ
ÎNVĂŢĂMÂNTULPREŞCOLAR
ÎN MILENIUL III
Activităţi integrate
Cunoaşterea mediului
Jocuri pe arii de stimulare
Activităţi matematice
Educarea limbajului
2008
Capitolul I
2
Apariţie semestrială
Consultant ştiinţific:
prof.dr. Cornel NOVAC
Colectivul de redacţie:
Silvia BREBEN –
redactor şef
Mihaela FULGAElena GONGEAGeorgeta RUIUCopyright © Editura Reprograph, 2008
Editura REPROGRAPH
Adresa: Craiova, str. G-
ral.dr. I. Cernătescu, bl. 52
-53, sc. 1, ap. 1Telefon/Fax: 0251-430076Tiparul executat la:Tipografia REPROGRAPH
Adresa: Craiova, str. Mărăşeşti, nr. 26
e-mail:reprograf@rdslink.rowww.reprograph.ro
I.S.S.N.1583-557x
Opţiunile şi ideile exprimate de autori aparţin în
exclusivitate acestora.
Articolele pentru publicare vor fi trimise până
pe 15februarie 2009 pe adresa de email silvica_eco@yahoo.comAlte inform
aţii privind conţinutul revistei, consiliere la
telefon 0746117020.
Este interzisă multiplicarea sau xeroxarea.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III
3
PROGRES ŞI CALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ROMÂNESC
CAPITOLUL I
Progres şi calitate în învăţământul preşcolar românesc
Viorica Preda, M.E.C.
Valoarea formativă şi beneficiile metodelo
r interactive degrup
Georgeta Ruiu, Grădiniţa nr.52,
Craiova
Competenţele educatoarei
Elena Gongea, Grădiniţa ,,Pinocchio”, Craiova
Metode interactive de grup
Mariana Opran,
Grădiniţa nr. 14 „Luceafărul”
E
ficienţa grupurilor în cadrul metodelor inte
ractive de grup
Silvia Breben
Abordări metodice ale gândirii critice
Dan Dorina ,
Grădiniţa nr. 15, Alba Iulia
Proiect de activitate
Călătorie misterioasă
Laura Gabor,
Grădiniţa nr. 2 Târgu
-
Mureş
Proiect de parteneriat educaţional „Micul Creştin”
Daniela Borcosi ,Kraus Ana,
Grădiniţa. Ostroveni nr.3,
Râmnicu. Valcea
Comunicare internă şi imaginea organizaţiei
Marilena Onescu, Grădiniţa ,,N.Romanescu”, Craiova
Valorificarea obiceiurilor tradiţionale româneşti prin serbări şiactivităţi extracur
riculare
Ionela-
Iuliana Segărceanu, Grădiniţa nr.22, ,,Sf.Ana”, Craiova
Structurile relaionale şi rolul lor în educaia morală acopilului preşcolar
Cristina Duhalmu, Maria Zatu, Grădiniţa nr.24, Bacău
Dezvoltarea sociabilităţii prin joc şi activităţ
i distractive
Ileana Mitelea, Grădiniţa nr.21, Târgu
-Jiu
Inteligenţe multiple.Caracteristici.
Silvia Breben, Mariana Opran
Proiect de intervenţie personalizată
Maria Barbu, Elena Dobre
Plan de intervenţie personalizată
Prof.Eugenia Pascu
Capitolul I
4
Viorica Preda Inspector general,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Învăţământul preşcolar românesc se numără printr
e subsistemele de
învăţământ cu cea mai lungă tradiţie, care încă de la începuturi a răspuns prompt noutăţilor din domeniul educaţiei copiilor mici.
Primele exemple şi poate cele mai semnificative sunt cele care privesc absorbţia rapidă a ideilor
pedagogie
i froebeliene (în a doua jumătate a secolului al XIX
-
lea) şi ale pedagogiei montessoriene (în prima jumătate a secolului al XX
-
lea) în spaţiuleducaţiei copilului mic. Ambele curente au avut un puternic răsunet în planeuropean, dar în aceeaşi măsură în plan naţional. Exceptând perioada de„închidere” a porţilor inovaţiei şi trasarea unei funcţii îndeosebi sociale ainstituţiei „grădiniţă”, în timpul celei de
-
a doua jumătăţi a secolului XX, cu
deosebire în anii ’70-
’80, învăţământul preşcolar a fost permane
nt infuzat cu
idei, concepţii, practici inovative, inspirate de cercetări din ţară sau dinstrăinătate, care au creat premisele unor schimbări întotdeauna benefice pentrucopil dar şi, de cele mai multe ori, cu impact deosebit asupra întregului sistem
educ
aţional. În acest sens, putem enumera:
prima programă curriculară de reformă a învăţământului preşcolar românesc, care lansează ideea de abordare transdisciplinară a conţinuturilor
-1993.
multitudinea programelor educaţionale promovate, cu efecte at
ât la
nivelul grădiniţei, cât şi al celorlalte niveluri ale învăţământului: Program deeducaţie Timpurie pe Arii de Stimulare, Programare de stimulare a interesului pentru lectură, Program de educaţie a părinţilor, Program de înfiinţare a
Centrelor de Resu
rse pentru părinţi, Program de constituire a Centrelor deResurse şi Informare în Comunitate, Program de educaţie ecologică, Program degeneralizare a grupei pregătitoare etc
.
În contextul actual, când se acordă o importanţă deosebită educaţiei pentru toţi, când societatea românească tinde spre a deveni o societateeducaţională, învăţământul preşcolar românesc parcurge o perioadă devalorizare şi de compatibilizare cu trepte similare din alte ţări.Aşadar, obiectivul programelor de dezvoltare Timpurie es
te acela de a
ajuta dezvoltarea psihică, emoţională şi socială a copiilor şi, pe termen lung, dea promova supravieţuirea copilului. În acest sens, suntem conştienţi de faptul căfocalizarea pe educaţia timpurie şi anii preşcolarităţii este importantă, deo
arece
aceasta este perioada când copiii e dezvoltă rapid şi, dacă procesul de dezvoltareeste neglijat în acest stadiu, este mult mai dificil şi mai costisitor să compenseziaceste pierderi mai târziu. De asemenea, este bine cunoscut şi evident faptul că
a
legerile făcute acum şi acţiunile întreprinse de părinţi şi de societate încopilăria timpurie au o puternică şi mai de durată influenţă asupra progresului
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III
5
individului al copilului şi asupra progresului naţiunilor în sens larg, conducând,
pe termen lung, l
a dezvoltare socială.O analiză din punct de vedere economic a intervenţiilor în perioadaeducaţiei timpurii arată câştiguri mari, beneficii indirecte pentru mame în ceeace priveşte economisire timpului şi reducerea cheltuielilor pentru serviciile
publ
ice de sănătate şi sociale care se adresează copiilor. O serie de evaluări ale programelor de educaţie timpurie în diferite colţuri ale globului indică economiiulterioare de 7$ pentru fiecare dolar investit în educaţia copilului.
Astfel, în ultimii ani, s-
a înregistrat o creştere a interesului MinisteruluiEducaţiei în direcţia întăririi programelor de educaţie preşcolară, cu scopulfurnizării unei educaţii formale solide copiilor. Interesul ministerului înextinderea duratei învăţământului obligatoriu de
la 10 la 12 ai este un prim pas
în această direcţie. Ministerul a promovat, de asemenea, în Strategia naţională privind educaţia timpurie (2006), conceptul de educaţie timpurie ca şicomponentă importantă a dezvoltării unei politici coerente pentru educaţ
ia
copiilor de la naştere până la 6
-
7 ani, în contextul în care creşele sunt înresponsabilitatea administrativă a autorităţilor locale şi nu răspund nevoilor complexe şi multiple ale copiilor sub 3 ani de îngrijire, nutriţie, educaţie, etc.
În prezent,
atât priorităţile pe plan naţional, cât şi cele pe planinternaţional impun cu stringenţă stabilirea unei politici şi a unui sistem deeducaţie timpurie în interiorul cadrului mare al programului de Dezvoltare
Timpurie a Copilului. De asemenea, este import
ant ca sistemul naţional deeducaţie timpurie să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru DrepturileCopilului, de Ţintele Ministerului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în
2015.
În urma elaborării Strategiei naţionale în domeniul educaţ
iei timpurii,
Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului a demarat două proiecte cufinanţare externă în acest domeniu, respectiv: Proiectul de Reformă a EducaţieiTimpurii (PRET), finanţat de Banca Mondială, în valoare de 7,5 mil
. USD. Încadrul celor
două proiecte cu finanţare externă, care se adresează dezvoltăriiunui sistem de educaţie timpurie în România, se preconizează elaborarea decurriculum specific şi ghiduri pentru cadrele didactice, a unor standardeinstituţionale, de dezvoltare a copiilor şi pentru formarea cadrelor didactice;derularea unor formări cu toate categoriile de personal care interacţionează cucopiii care beneficiază de servicii pentru educaţie timpurie, precum şiconstruirea, la nivelul întregii ţări a 425 de unităţi noi şi re
abilitarea a altor 395
de unităţi existente.
Capitolul I
6
VALOAREA FORMATIVĂ ŞI BENEFICIILE METODELOR INTERACTIVE DE
GRUP
Georgeta Ruiu, Gr
ă
dini
ţ
a nr.52, Craiova
Realizarea idealului educaţional mai bine spus concretizarea lui încomportamente şi mentalităţi este sigură dacă activitatea de predare şi învăţaredispune de un sistem coerent de căi, mijloace de înfăptuire, de oinstrumentalizare procedurală şi tehnică a paşilor ce urmează a fi făcuţi pentru
atingerea scopului propus.
Reforma învăţământului prin obiectivele sale vizează un învăţământdiversificat, care permite şi stimulează rute individuale de pregătire „
un
învăţământ orientat spre cercetare ştiinţifică
,
spre valori
, un învăţământ careîncurajează competiţia şi favorizează înnoirea
”, un învăţământ a
ncorat în
realităţile europene.Ca dascăl într
-
o şcoală ce se doreşte compatibilă cu şcoala europeană,se impune însuşirea metodologiei şi tehnologiei didactice care să conducăcopilul în evoluţia sa specific individuală şi să ofere sprijin educaţional, dar şiuman, în fiecare etapă a dezvoltării sale.
Aşadar, educatoarea trebuie să creeze un proces de învăţare lejer, în carecopilul învaţă lucruri noi stabilindu
-
şi singur, sau în grup, împreună cueducatoarea, tema, subiectul învăţăturii, pentru că aşa
cum spunea F. Froebel,„
scopul educaţiei şi instrucţiei este de a scoate din ce în ce mai multeinformaţii de la individ, decât de a introduce din ce în ce mai multe informaţii
în mintea acestuia
”.
Este imperios necesar ca în activitatea cu preşcolarii
educatoarea
să deadovadă de flexibilitate şi creativitate în abordarea situaţiilor didactice, pentru aevita rutina şi a acţiona pentru transformarea învăţământului care încă se bazează pe informaţie, pe reproducerea ei, într
-
un învăţământ global, integrat şicreativ, bazat pe educaţie, pe formare.
Citându-l pe Gaston Maialorit „
orice metodă pedagogică rezultă dinîntâlnirea mai multor factori şi, din acest punct de vedere, educaţia va rămânemereu o artă: arta de adapta, la o situaţie precisă, indicaţi
ile generale date de
cărţile de metodologie”
.În acest context, am adoptat metodele interactive de grup la specificul
învăţământului preşcolar, accentuând beneficiile fiecărei metode pentrudezvoltarea preşcolarului.Valoarea formativă a metodelor interactive de grup a fost detaliată şi de psihologi, pedagogi în lucrări de specialitate, încă din secolul trecut.
Astfel, J.Piaget susţin că „
cerinţa primordială a educaţiei progresivisteeste de a asigura o metodologie diversificată, bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţareîn grup şi de muncă independentă
”.
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
