CAPITOLUL 5

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII.

STATUTUL MAGISTRATILOR.

Pentru asigurarea independentei judecatorilor si a instantelor

judecatoresti, Constitutia din 1991 a interpus intre puterea executiva si
autoritatea judecatoreasca, reprezentata de ministrul justitiei, Consiliul
Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii este considerat un organ al autoritatii

judiciare, avand atributii administrative si de jurisdictie disciplinara. Art. 134 din
Constitutia Romaniei prevede “Consiliul Superior al Magistraturii este garantul
independentei justitiei.”

 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL

MAGISTRATURII

CSM este alcatuit din 19 membri, din care:

a) 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si

procurorilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru
judecatori si una pentru procurori;
b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care
se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;
c) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, reprezentant al puterii
judecatoresti, ministrul justitiei si procurorul general al Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care sunt membri de drept ai
Consiliului.

Sectia pentru judecatori a CSM este alcatuita din:

a) 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b) 3 judecatori de la curtile de apel;
c) 2 judecatori de la tribunale;
d) 2 judecatori de la judecatorii.

1
 Sectia pentru procurori a CSM este alcatuita din:

a) 1 procuror de la Parchetul de pe langa ICCJ sau de la Parchetul National

Anticoruptie;
b) 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale;
d) 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii.

Potrivit Legii 317/2004, nu pot fi alesi membri ai CSM judecatorii si

procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au
colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenteaza sau ar
putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor
prevazute de lege.

Judecatorii si procurorii, membri ai CSM, sunt alesi in adunarile generale

ale judecatorilor sau, dupa caz, ale procurorilor, cu majoritate de voturi.
Desemnarea lor se face prin vot secret, direct si personal.

Durata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani fara posibilitatea

reinvestirii. Membrii CSM au calitatea de demnitar.

Pot fi alesi ca membri ai CSM reprezentanti ai societatii civile care

indeplinesc urmatoarele conditii:

a) Sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani in

activitatea juridica;
b) Se bucura de inalta reputatie profesionala si morala;
c) Nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au
colaborat cu acestea si nu au un interes personal care influenteaza
activitatea ca membru al Consiliului;
d) Nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit in
ultimii 5 ani functii de demnitate publica.

Senatul alege, dintre candidatii propusi, cei doi reprezentanti ai societatii

civile potrivit procedurii prevazute in regulamentul acestei Camere.

Calitatea de membru al CSM inceteaza:

- la expirarea mandatului;
- prin demisie;
2
- prin revocare din functie;
- prin nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen de 15 zile de la data
alegerii ca membru al CSM;
- ca urmare a nerespectarii dispozitiilor art. 7 din legea nr 303/2004
(structurile securitatii).

Calitatea de membru al CSM se suspenda de drept:

a) cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta

sau rechizitoriu;
b) cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia in
mod corespunzator.

Membrii alesi ai CSM raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii.

Din CSM nu pot face parte, in timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori
afini pana la gradul al IV-lea inclusiv.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un

vicepresedinte, alesi dintre cei 9 judecatori si 5 procurori, desemnati de
adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, care compun cele doua
sectii ale Consiliului, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un
an, ce nu poate fi reinnoit.

Reprezentantii societatii civile participa numai la lucrarile Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii.

 ATRIBUTIILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

CSM are dreptul si obligatia de a se sesiza si din oficiu pentru a apara

judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta
independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De
asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputatia profesionala a
judecatorilor si procurorilor.

Consiliul asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica

profesionala in desfasurarea carierei profesionale a judecatorilor si
procurorilor.

3
  ATRIBUTIILE PLENULUI CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Referitor la cariera magistratilor, Plenul CSM are urmatoarele atributii:

a) Propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din

functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari;
b) Numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor
obtinute la examenul de absolvire a Institutului National de
Magistratura;
c) Dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor;
d) Elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari;
e) Propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru judecatori
si procurori, in conditiile legii;
f) Indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Referitor la admiterea in magistratura, evaluarea, formarea si examenele

judecatorilor si procurorilor, Plenul CSM are urmatoarele atributii:

a) La propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii,

stabileste numarul anual de cursanti ai INM, aproba anual data si locul
pentru organizarea concursului de admitere la INM, stabileste tematica
de concurs si aproba programul de formare profesionala a auditorilor de
justitie, emite avize si adopta regulamente, in cazurile si in conditiile
prevazute de lege;
b) Numeste comisia de admitere si comisia de elaborare a subiectelor
pentru admiterea in INM;
c) Organizeaza si valideaza, examenul de capacitate al magistratilor si
aproba programul de formare profesionala continua a acestora;
d) Organizeaza si valideaza, concursurile pentru numirea in functii de
conducere a magistratilor;
e) Dispune organizarea concursurilor de promovare a judecatorilor si
procurorilor;
f) Numeste comisiile pentru evaluarea activitatii profesionale a
magistratilor;

4
 g) Numeste si revoca directorul si directorii adjuncti ai INM si desemneaza
judecatorii si procurorii care vor face parte din Consiliul stiintific al INM;
h) La propunerea Consiliului stiintific al INM, aproba structura
organizatorica, statele de functii si statele de personal ale Institutului;
i) Numeste directorul si directorii adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri si
desemneaza judecatorii si procurorii membri in consiliul de conducere al
scolii;
j) Indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament

Referitor la organizarea si functionarea instantelor si a parchetelor:

a) Convoaca adunarile generale ale magistratilor;

b) Aproba masurile pentru suplimentarea sau reducerea numarului de
posturi pentru instante si parchete;
c) Elaboreaza propriul proiect de buget ale instantelor si parchetelor;
d) Indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Alte atributii ale Plenului CSM:

a) Adopta Codul deontologic al magistratilor;

b) Adopta Regulamentul de organizare si functionare a CSM;
c) Adopta Regulamentul de ordine interioara al instantelor si parchetelor si
statutul magistratilor;
d) Avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii
judecatoresti.

 STATUTUL JUDECATORILOR SI PROCURORILOR

Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul

infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale
societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Potrivit legii, judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt

inamovibili, in conditiile legii. Judecatorii inamovibili pot fi mutati prin transfer,

5
delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendati
sau eliberati din functie numai in conditiile prevazute de lege.

Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie

impartiali, orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa
respecte independenta judecatorilor.

Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si

sunt independenti, in conditiile legii. Ca si in cazul judecatorilor, procurorii care
se bucura de stabilitate, pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare,
numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie in
conditiile prevazute de lege.

Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este

neclara sau incompleta.

 INCOMPATIBILITATI SI INTERDICTII

Pentru a asigura independenta judecatorilor si procurorilor:

- Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar, sunt

incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor
didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul
INM si al Scolii Nationale de Grefieri;
- Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata
de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre
interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a
intereselor generale ale societatii;
- Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de
specialitate sunt obligati sa dea, anual, o declaratie pe propria raspundere in
care sa mentioneze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea
inclusiv exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de
investigare sau cercetare penala, precum si locul de munca al acestora;
- Persoanele mentionate, sunt obligate sa faca o declaratie autentica, pe
propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau
neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca
politia politica;

6
- Nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori
ai serviciilor de informatii;
- Judecatorii sau procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni
politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic;
- Nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de
desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul;
- Por fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor
de acte normative;
- Pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror
persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial;
- Pot participa la elaborari de publicatii, pot elabora articole, studii de
specialitate cu exceptia celor cu caracter politic.

Judecatorilor si procurorilor le este interzis:

a) Sa desfasoare activitati comerciale direct sau prin persoane interpuse;

b) Sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta
natura;
c) Sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere,
administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv
banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare,
companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) Sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.

 ADMITEREA IN MAGISTRATURA SI FORMAREA PROFESIONALA

INITIALA A JUDECATORILOR SI PROCURORILOR

Admiterea in magistratura a judecatorilor si procurorilor se face prin

concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii.

Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala in vederea

ocuparii functiei de judecator si procuror se realizeaza prin Institutul National al
Magistraturii.

7
  JUDECATORII SI PROCURORII STAGIARI

Magistratii stagiari sunt numiti in functie de catre Consiliul Superior al

Magistraturii, pe baza mediei generale, obtinuta prin insumarea celor trei medii
de la sfarsitul fiecarui an de studiu si de la examenul de abolvire a INM.

Pot fi numiti in functie numai la judecatorii sau, dupa caz, la parchetele

de pe langa acestea.

Judecatorii stagiari se bucura de stabilitate.

Durata stagiului este de un an. In perioada stagiului, judecatorii si

procurorii sunt obligati sa continue formarea profesionala, sub coordonarea
unui judecator sau procuror anume desemnat de presedintele judecatoriei sau
de prim-procurorul parchetului de pe langa aceasta instanta.

Judecatorii stagiari judeca:

a) Cererile privind pensiile de intretinere, cererile privind inregistrarile si

rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind propririle,
incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si luarea
unor masuri asiguratorii;
b) Litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau
predarea unui bun in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu
depaseste 10.000 RON;
c) Plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si
de aplicare a sanctiunilor contraventionale;
d) Somatia de plata;
e) Reabilitarea;
f) Constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
g) Infractiunile cu pericol social redus.

Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii in instanta, sa efectueze si

sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de
stabilitate.

Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii

coordoneaza.

8
 Judecatorul sau procurorul care raspunde de coordonarea judecatorilor
sau procurorilor stagiari intocmeste trimestrial un referat de evaluare
individuala privind insusirea cunostiintelor practice specifice activitatii de
judecator sau procuror.

Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt

obligati sa se prezinte la examenul de capacitate. In cazul in care judecatorul
stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este
obligat sa se prezinte la sesiunea urmatoare.

Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea

candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator stagiar sau
de procuror stagiar. In aceasta situatie, judecatorul stagiar sau procurorul
stagiar este obligat sa restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de
scolarizare efectuate pentru formarea sa profesionala.

Examenul de capacitate al magistratilor stagiari se organizeaza anual de

Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului National al
Magistraturii.

Examenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si

practice prin probe scrise si orale. Probele cu caracter practic constau in
solutionarea de spete si intocmirea de acte judiciare.

Candidatii declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul, in

ordinea mediilor, sa-si aleaga posturile in termen de 15 zile de la publicarea
acestora in Monitorul Oficial al Romaniei. Canditatului care nu si-a exercitat
dreptul de alegere a postului in termen de 15 zile, i se propune din oficiu un
post de catre CSM. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

 NUMIREA JUDECATORILOR SI PROCURORILOR

Judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt

numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea CSM. Presedintele Romaniei
poate refuza o singura data numirea judecatorilor si procurorilor. Refuzul
motivat se comunica de indata CSM.

9
 Pot fi numiti in magistratura pe baza de concurs, daca indeplinesc
conditiile mentionate, fostii judecatori si procurori care si-au incetat activitatea
din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica, avocatii, notarii,
asistentii judiciari, consilierii juridici, ofiterii de politie judiciara cu studii
superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice etc.

Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun

urmatorul juramant “Jur sa respect Constitutia si legii tarii, sa apar drepturile si
libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare,
cunostiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”

Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit

credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa.

Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in

functie.

 SUSPENDAREA DIN FUNCTIE SI INCETAREA FUNCTIEI DE JUDECATOR

SI PROCUROR

Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie in urmatoarele

cazuri (art. 62 alin. 1 din legea 303/2004):

a) Cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta

sau rechizitoriu;
b) Cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia in
mod corespunzator;

Suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune de

CSM.

Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri:

a) Demisie;
b) Pensionare;
c) Transfer intr-o alta functie;
d) Incapacitate profesionala;
e) Ca sanctiune disciplinara;

10
 f) Condamnare definitiva a magistratului pentru o infractiune;
g) Daca au devenit lucratori operativi;
h) Nepromovarea examenului
i) Neindeplinirea conditiilor referitoare la cetatenia romana si starea de
sanatate;

Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune prin

decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii. Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor stagiari se
face de CSM.

Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile

isi pastreaza gradul profesional dobandit in ierarhia instantelor sau a
parchetelor.

 RASPUNDEREA JUDECATORILOR SI PROCURORILOR

Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile

legii. Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la
indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul
justitiei.

Constituie abateri disciplinare:

a) Incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere,

declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii
si procurorii;
b) Interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea
rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor
persoane, in afara legii, precum si imixtiunea in activitatea altui judecator
sau procuror;
c) Desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea
convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;
d) Nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care
au acest caracter;

11
 e) Nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor
legale privitoare la solutionarea cu celeritate (urgenta cu care trebuie sa
fie solutionata o cauza) a cauzelor;
f) Refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau
actele depuse de partile din proces;
g) Refuzul nejustificat de a indeplini a indatorire de serviciu;
h) Exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu
rea-credinta sau din grava neglijenta, daca fapta nu constituie
infractiune;
i) Efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile;
j) Absentele nemotivate de la serviciu, in mod repetat;
k) Atitudinea nedemna in timpul exercitatii atributiilor de serviciu fata de
colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili;
l) Neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta
sau parchetul la care functioneaza;
m) Nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cazurilor;
n) Participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip
piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este
asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.

Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor,

proportional cu gravitatea abaterilor sunt:

a) Avertismentul;
b) Diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 15% pe o
perioada de la o luna la 3 luni;
c) Mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta
sau la un parchet, situate in circumscriptia aceleiasi curti de apel ori in
circumscriptia aceluiasi parchet de pe langa aceasta;
d) Excluderea din magistratura.

Sanctiunile disciplinare se aplica de sectiile CSM, in conditiile legii sale

organice.

12
  REGULI DEONTOLOGICE PRIVIND MAGISTRATII:

Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor stabileste standardele

de conduita a acestora, conforme cu onoarea si demnitatea profesiei.

Respectarea normelor cuprinse in codul deontologic constituie un

criteriu pentru evaluarea eficientei calitatii activitatii si integritatii judecatorilor
si procurorilor.

Au fost retinute ca norme ale deontologiei judiciare, ce au ca valori

persoane cu toate atributele ei, ordinea normativa si justitia, urmatoarele zece
principii:

a) Magistratii trebuie sa promoveze suprematia legii, statul de drept si sa

apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor;
b) Sa apere independenta justitiei;
c) Sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate;
d) Nu pot sa acorde niciun fel de sprijin unui candidat la o functie publica cu
caracter politic;
e) Magistratilor le este permis sa acorde asistenta juridica, numai in cauzele
lor personale, ale ascendentilor, descendentilor sau sotilor lor;
f) Le este interzis sa intervina pentru solutionarea unor cereri, sa pretinda
ori sa accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei
ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal;
g) Magistratii sunt obligati sa-si indeplineasca cu competenta corectitudine
indatoririle profesionale;
h) Sa impuna ordine si solemnitate in timpul solutionarii cauzelor si sa
adopte o atitudine demna si civilizata fata de parti avocati si martori,
experti ori alte persoane si sa solicite acestora un comportament
adecvat;
i) Sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa
compromita demnitatea lor in functie si in societate;
j) Pot fi membri ai societatilor civile sau academice, precum si ai oricaror
persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial;
k) Sa apere egalitatea cetatenilor in fata legii si sa promoveze
impartialitatea;

13
l) Sa promoveze proportionalitatea masurilor coercitive, privative sau
restrictive de drepturi pe care le ia in virtutea legii;
m) Sa promoveze celeritatea;

14