Editor $.C, ENMAR COMSERV s.r © Bucuresti 1998, Toate drepturile apartin societati ENMAR COM! chiar si fragmentarg, sub orice forma sau prin orice mijloace cunoseute sau viitoare, sunt f.emise numai cu acordul seris al Editorului Grafiea Florin Anghel ‘Consilier editorial Gheorghe Zarafi revizuith gi addugité de Silviu N, Dragomir eal ‘Tipit Ia INFOPRESS S.A Odorheiu Secuiese ISBN: 973-98396-4-9 ERV s.r. Reproducerca sau transmiterea, CESARE LOMBROSO Hipnotism at piritism Editic revizuita si adaugita de SILVIU N. DRAGOMIR Editura ENMAR - Bucuresti,1998INTRODUCERE Scurtaé punere in tema Cesare Lombroso (1835-1909), faimosul medic si criminolog italian, este cunoscut mai ales ca intemeietor al scolii mondiale de antropologie, prin care a lansat teoria ,infractorului innaseut* - teorie considerata de marxisti ca antistiintificd, deoarece se baza pe aya numitele ,stigmate™ corporale tipice. Spirit de o acribie rar intalnita, profesorul univers Latilor din Pavia si Torino este mai putin cunoscut in, afara operelor sale capitale (Omul delinevent - 1889 si Crima, cauzele si remediile ei ~ 1899), deoarece asemenea cercetiri mai rar intdlnite - precum cele rele- vate in cartea de fad - apar intr-un domeniu considerat deosebit de labil si, ca atare, evitat de oamenii de stiint, Am numit hipnotismul si spiritismul. Aceste cercetiri ale faimosului savant, pe care vi le prezentam in cele ce urmeaz’, au fost marginalizate si pe cit se poate evitate, deoarece amprenta sa de renumit, reetdtor le conferea un prea pregnant accent de credibilitate, cea ce pe multi ii deranja,6 CESARE LOMBROSO Tntrucat spiritul stiinific al lui Cesare Lombroso este covarsitor, indiferent de domeniul lui de mani- festare, nu ne vom permite nici si-i redam teoriile de ‘magie alba sau neagra prin rezumari de tip ,.Digest* gi nici macar si-l completam; chiar dacd dupa un secol de la elaborare, stiinfele oculte sintetizate de el au mai facut cftiva pasi inainte fay de acea vreme a inceputurilor. Sa rememorim, deci, cele sustinute, la celdtalt sfargit de secol, de un savant de o asemenea talic, precum gi care erau concluziile unui model de om de stiin{a despre un domeniu tenebros caruia multi, foarte multi oameni inc’ mai evita sd-i recunoascd mi cexistenfa; necum si-| mai si parcurga sau si-l analizeze! Silviu N. Dragomir HIPNOTISM SI SPIRITISM 7 O profesiune de credinta Cand m-am hotarit sa seriu 0 carte despre fenomenele spiritismulut, dupa ce toata viata mda ‘ocupasem cu psihiatria si antropologia criminala, cet ‘mai buni prieteni ai met m-au dojentt si mi-au spus cd 0 siiomi stric renumele. Totusi mi-am urmat calea, socotindu-md dator de a incheia luptele mele peniru credinte si adevar, incercénd si anulizes stiinific idleca cea mai negata si cea mai batjocortta a secolului. Dusmanii mei au asifel cateva argumente bune impotriva mea Nui prea multd vreme de cand gandeam ca dans, S-ar parea ca spiritismul nu se poate injelege cu monismut. Dacé le asemiindim cu experientele stimtifice. precise $i statornice, care se produc iotdeauna la fel in orice timp si spatiu, experientele spiriiste sunt schimba toure dupd metoda, orele si dispozitia celor care sunt de faja; ele au totdeauna ceva fugitiv si nesigur, cu 101 controlul instrumentelor de precizie si al unor obser- vatori severi ca Morselli, de Vesme, Crookes, Richet, Lodge, James, Hislop, Walace, Botuzzi, de Rochas, Herlitzka, Fog, d’Arsonval etc. Dar chiar daca observasiile ficute se prezinta in parte asa cum am zis, ele formeaza, in intregime privite, un bloc de dovezi care inldturd orice indoiald, cu alét mai mult cu cét studiul radioactivitatit aratis cd, cel putin in aparenta, marele principiu: nici 08 CESARE LOMBROSO functie Prd organ si nici o manifestare d pierdere de substantia suferd o exceptic in anumi cazuri, (Sa nu se piarda din vedere c& Iucrarea este serisd la ineeputul secolulu, 0.1). De alifel, conctuciile spiritismului mu cont monismul, edci sufletul, reducéndu-se ta 0 substan curgiitoare (fuidicd).. vizibila si pipaibild edteodaté, continua sa apartind lumit materiale. Asta impuci, pentru prima oard, experienta sitinfificd cu experienta uturor secolelor si farilor, cristalizatd in legenda religioasd care, prin numérul si injelegerea celor ce au pramit-o, capita 0 autoritate egal, ducé nu chiar superioara, gdudirit maritor filo~ zofi. De aceed, in aceste cercetari am evitat orice con- cluzii teoretice; am vrut ca ele si izvorascé direct si spontan in minted cititorului, doar din multimea Jfaptelor De alifel nici eu nu am o siguranta desdivarsitd in cele sustinute, Dupa studi obosttoure si intinse pe par- ccursul mulior ni, ipoteza spiritisté ne apare ca 0 mare intinsd pe care rasar - ici-colo - cdteva insule; doar ochiul geografilui vede in ele urmele unui vechi con- tinent; cei mai mulfi isi bat joc de presupunerea tui, care le apare prea indrizneata si aparent - nefondatd. Inainte de a intra in conginutul sustinerilor mele, adc mulfumiri vit domnilor Murzoratti, Ochorovie:, Richer side Vesme, care au avut bundtatea de a mé sfitui si a-mi ardta care este chintesenta probleme Cesare Lombroso CESARE LOMBROSO Hopnotism si SpinitismCapitolul I HIPNOTISMUL Fenomene psihice si fizice la hipnotizati Mi se pare ci toate fenomenele observate la hipnoti- ati ies de sub stipanirea legilor fiziologiei si patologici si intra in necunoscut. Jata cdteva cercetir’ in aceasta directie: Memoria Cel mai mult m-au impresionat fenomenele de ‘memorie prin schimbarite lor curioase, dupa indivizi si cazuri. B interesant de vazut cd, pe cdnd in starea hip- noticd inteligenta e intunecat, memoria, dimpotriva, ¢ adeseori intefité, ascutita. am insirat lui Chiare, un tandr student hipnotizat, 12 grupe de numere si, dupa jumatate de ceas, mi-a repetat primele gase grupe cu o singura gregeala. ordonat s& citeascd un rand seris in nemteste gi s2 CESARE LOMBROSO transerie dupa jumatate de ceas, desi nu stia nemteste, EL reugi si sere literele cu caracterul lor gotic, si nu a Pacut decat tei gregeli la 60 de litere. M-am convins si eu, dup’ Delboeut, sugerezi cuiva un vis, amintirea visului se pastreaza si la desteptare, mai ales dacd persoana are in mand un obiect in legdturd cu visul, Ordinul de a pastra amintirea actului Rpluit in vis nu mi s-a parut cB ar fi ascultat. Se pastrea7i numai 0 amintire vagi si asta Pied nici o ordine. larigi am observat 0 schimbare a personalit giindire si scris, sub inrdurirea sugestici, Sugestionez pe Col...~ un alt medium - cd este Garibaldi gi el serie un inimos ordin de zi: ,Soldatt, agteptam azi de la voi minuni de vitejie*. Scrisul era foarte energic. (Ordinele se executd chiar gi cind sunt sugerate pentru mai tarziu: dar_numai in cinei din sapte cazuri Subiectul treaz si ocupat in toate chipurile, se intrerupe dintr-o data, se simte tulburat si tocmai la ceasul sugerat, executé ordinul. Se stie acelasi Iucru despre histerici, care prevad cu mult inainte, ziua, ceasul si chiar minutul aecesului fra a avea la indemand ceasornicul, care este in prealabil oprit, ‘Acest fapt, semnalat de Richel, pare de neexplicat: caci diviziunea timpului pare operd absolut omeneasc’ si arlificiald, deci conventionala. Trebuie si admitem HIPNOTISM SI SPIRITISM 1B cc in ereier se poate forma un centru pentru masurarca timpului, tot asa cum existd unul pentru seris, de pild, Si €¥ acest centru poate deveni foarte simtitor in starile de hipnoza si histerie. Dar sunt si abateri, Chiare yi o femeie, Vero], ne dau © dovada in cauz8. Aceste doud persoane uit, dupa Pulin timp, chiar s& execute un ordin sugerat, Ei se aratd totuyi nelinistiti, ea gi cur ar fi uitat si-si fact datoria, De indatd ce te aduci aminte ceea ee au de Ricut, ei actioneaza pared impingi de o nevoie ce nu poate fi stapinitd, iar nelinistea dispare. Daca, de pilds, ii styerezi lui Chiare s& citeased dupa 30 J ‘minute un rind anumit dintr-o carte nemtease’, dupa ce rece acest timp, el pare ingrijorat si priveste in toate partile fara ca si facd ceva, Dar de indatd ee-i pui la indemana cartea, printre alte obieete, el o apucd nlin de multumire, 0 deschide si citeste randul indicat prin sugestia hipnotie’, Aceste cazuri arati cd si in hipnoza se adeve mersul obignuit al asociatiilor de idei, Una pe alta gi determina vointa, Acceasi verificare a legii de asociatic o gasim in cazurile ce urmeazd, Sugerind lui Col... si tie bandit, cl primeste, ins cu dezgust. Dar de in dati ce a primit, sugestisa, se arat’ violent, apued un ereion pe eare il ia drept pumnal si strapunge cu el dugmani inchipuiti Serie, de asemenea, cu trasiturile brutale, impulsive ale ctiminatilor. este wre Se trezese