* Maria Treben Sanatate din farmacia DomnuluiStimate Cititorule! . & Le in vremea din urm& apar tot mai multe c&rti si alte publicafii care, intr-un mod mal mutt sau mai putin direct, se ocup& de medi- cina naturist, pun in evident virtutile remediilor oferite de natura. Aceste c&rfi exprima un protest implicit faji de mediul nostru social cuprins fhtr-un proces de accelerare resimtit ca o goan& de-a dreptul sdlbatica, fenomen ce Pprezinté. se- rioase pericole pentru individul uman. Este un fapt dovedit ca starea noastra de s4n&tate se deterioreaz& continuu, ca sistemul nostru nervos e supus unei supraso- licit&ri deloc lipsite de nocivitate. - Din pacate, nici drastica majorare a preturilor diverselor stimulente de tipul drogu- rilor nu a avut, respectiv nu are efect. Se poate presupune cA, printre altele, aici se regasegte mobilul fundamental al re- orient&rii interesului chiar si in cazul specialistilor spre modalitatile terapeutice naturale menfinute atita timp, si fr vreo indreptatire, intr-un con de umbr&, aproape uitate; se descopera acum, din nou, ancestrala putere curativa continuta in fiorile p&durii, ale cimpului, in iertouri gi arbori. : Cartea pe care f-0 oferim, draga Cititorule — gi care s-a vindut pind acum fh nu- meroase tri aleEuropei in peste 5 milioane de exemplare — @ destinat& si ea acestul scop. Autoarea, Maria Treben, incearc&, prin bogatele sale cunostinje, precum gl printr-o remarcabilA experient& practic’, s& se puna in slujtia acelora care cred cu sinceritate tn puterea uneori aproape inexplicabila a naturi fh acelas timp, Editura, In deplin acord cu autoarea, fine s& precizeze cu toatd taria c, in ciuda bogatulul ma- terial bazat pe practica unei experiene benefice, nici aceast& carte - ca, de altel, nial alte publicatii din domeniu — nu poate inlocui cunostintele pe care stiinja medicala le-a acumulat de-a lungul vremii, nici procedeele si metodele specifice de diagnostic gi tra- tament gi nici medicamentele de mare eficacitate capabile nu o data s& actioneze In situafile limita. : : Cartea noastra vine ins in completarea celor de mai sus, apta fiind s& grabeasc& si, adesea, s& fac& mai usor suportabil procesul vindec&ri $i, gratie credinfel gi fortel interioare, s&-| facd ireversibil, s4 ne redea s4n&tatea, s4 ne intareasca intru credint& gl Incredere. Cu aceste ginduri vA recomand’im cartea Mariel Treben gi va dorim s& fil s&n&togil EdituraPrefata Din St. Serptur, Sirach 38, volumul Domnul tess doctoria #8 creased din Paint ‘tun infloptn- cispropiogte! In ciuda numeroaselor atacuri din diverse parti la adresa persoanei mele si a sfaturilor mele din brosura ,Gesundheit aus der Apotheke Gottes" (Séndtate din famacia Domnului), muitimea de scrisori primite de la oameni s&ndtosi si bolnavi, de la medici si timaduitori din fara si strainatate m-a determinat sd-mi pun ‘camenilor cunostintele gi cele mai noi experiente in legatura cu plantele medicinale, intr-o Nout exif, imbunstast si irgt, a brosur menfionate, Wr-0 epoca in care att de multi oameni se indepérteazé tot mai tare de modul de Viat& naturist si sint amenintati de boli grave din cauza unei false atitudini in fata viefi, ar trebui 4 regasim drumul ce duce spre plantele noastre medicinale, pe care Dumnezeu ni |e daruieste din timpuri stravechi prin bundtatea LUI. Preotul Kneipp scrie th c&rtile sale 48 pentru fiecare boalé a crescut o mica planta!" Astfel, oricare om fsi poate ajuta propria s&natate, dac& va culege cu gfijé si la timp plante din ‘farmacia Domnului", daca va bea Zinic sau in tmpul cure ifuzis lor (ub formnd de cea), Gacd leva intrebuinfa exractele ca frectii sau comprese, inhalatfi sau adaos la apa de baie. Cel ce se decide sa intrebuinteze plarte mecicinaie ar sbui 8 none cx cele derauatve (care curata singele), cum ar fi irda, urzica, ventriica, papadia si pétlagina. Astiel de cure urmate exact dupa prescriptie hu pot face niciodatd ru. Daca ele nu aduc alinare si ajutor sau le aduc doar foarte timid, “este posibil s8 existe in locuinté sau la locul de munca zone geografice de perturbare. -Atunci ar trebui chemata 0 persoandi care cauta surse de apa subterana sau z&caminte cu ajutgrul unei nuiele, pentru a gasi niste zone fér& radiati. in caz de indispozitie serioasa, de febra si alte simptome clare de boala trebule cerut neaparat sfatul medicului, consulfindu-| la timp pentru stabilirea diagnosticului. Bineinteles c& desf&gurarea Unei boli grele si consecintele ei trebuie urmérite scrupulos de etre medic. Faptul c& medicina predata la facultate incepe treptat sé se intereseze gi de medicina © naturist reiese din cel de-al XXV-lea Congres International de Perfectionare al Camerei « Federale Germane a Medicilor si al Camerei Austriece a Medicilor, din mai 1980, de la Badgastein (landul Salzburg), la care au participat in jur de 1500 mecici. Profesorul universitar dr. Carl Alken (Universitatea din Saarland, R.F.G.) argumenteaz& * o Indreptare tot mai puternic’ a mecicinii predate la facultate spre forfele taméduitoare ale naturil in felul urmétor: ,Dupa cel de-al doilea rézboi mondial, medici s-au aflat practic Tieputinciosi in fata tuberculozei sau, de exemplu, a proastei functionéiria rinichilor. A urmat marea schimbare o data cu introducerea antibioticelor, iar astazi trebuie sd ne luptam deja cu urmarile negative ale utiizari' partial exagerate, parfial gresite a acestor >. La aceasta se adauga o crestere de forta unei avalange a micozelor de- Clangate de o perturbare a echilibrului biologic normal, de prea multe medicamente si de alte infiuente ale mediului." Urmaresc de ani de zile sesiuni si congrese medicale ale c&ror rezultate apar gi in co- tidiene. Multi medici cu constiinta responsabilitéqii pun in garda in fata unel folosiri excesive a medicamentelor. Se arat mai ales ct de periculoase pot deveni calman- tele. Ele sint luate de nenumarati cameni fara, control medical si pot dauna foarte serios diferitelor organe. Medicamentele pentru sc&derea tensiuni, de exemplu, luate timp findelungat, provoaca la femei cancer mamar, dup& cum au constatat trei grupe de cer- * cettori care au lucrat independent unele de altele, la Boston, Bristol si Helsinki ‘As dori acum s& dau acces bolnavilor la forta lecuitoare si actiunea unor plante im- portante, prin experienta mea din uttimii doi ani si jumatate, adic’ din timpul scurs de la 3 ‘mai departe la dispozitia .aparitia brogurii ,Sandtate din farmacia Domnulul’, si s& le intind mina pentru a se ins&n&togi, Este inditStor ca omul sd poata iesi din disperarea pricinuita de boal, prin pro- prille sale forfe si propria sa vont, grafie ajutorului divin al plantelor noastre medicinale. ‘Asi recuceri sandtatea, a purta singur aceasta réspundere ridica demnitatea omulul intr-o masura care il scoate pe bolnav din lipsa de speranta a vietii sale. Sint intrebata tot mereu de unde mi-am dobindit cunostintele despre plantele medicl- nale. Nu pot da un raspuns precis. In copilarie imi petreceam vacantele scolare la familia unui inspector sitvic. Aici puteam trai si simti intens corelatile din natura intr-un mod ce depasea posibiltaie virstei mele. Astfel, copil find, eram deja in stare sA deosebesc orice planta, stiindu-i si numele; nui cunosteam ins importanta ca planta medicinal. Mama mea, 0 adept entuziasté a lui Kneipp, se straduia s ne creasc pe nol, copill, in mod naturist, fra influent’ chi * Doud evenimente mi: au fhtip&rit in mod deosebit in minte gi viata pe cind eram cop, O vaduva fn virsta de aproximativ 40 de ani, mama a trei copii si bolnav8 de leucemle, fusese trimis acasé de la spital ca find un caz incurabil. Medicii fi mai d&iduser& trei zile de trait. Sora ei, gindindu-se < spevata la copii ce urmau s& ramind orfani, a dus urina bol- navei la 0 vinzatoare de bur\ani de leac din apropiere de Karlsbad. Desi aceasté femele & exclamat speriat&: Abia acum venitil" - ierburile date au ajutat. La un consult clinic efectuat zece zile mai tirziu nu s-a mai gasit nici urma de leucemie. - Un caz aseménator s-a intimplat cu o femeie de 38 de ani, mama a patru copii. $i aici era vorba de leucemie si medicii n-au mai dat nici o speranté. Femeia a cutat sfat tot la © vinzdtoare de plante medicinale, procurindu:-si ierburile corespunzétoare. $i-a preparat zilnic cRteva cesti cu ceaiuri. De fiecare data cind trecea prin fata lor lua cite o inghifitura zdravana, Chiar daca n-ajutd, n-are nici ce s3-mi strice, s-a gindit. Zece zile mai tirziu, re- zultatul examenului mecical a fost: Nici o urma de leucemie! Din aceste exemple se poate recunoaste cit de important este sa se bea in timpul zilei o mare cantitate de ceai in cazul bolilor ce par incurabile. Mie mi-a fost clar de atunci ca plantele pot ajuta chiar si in bolile foarte grave, cum ar fi cele canceroase. in 1961, de ziua Intrarii Maicii Domului in biserica, a murit buna mea mama. De atuncl am avut sentimentul precis de a fi impinsa catre fitoterapie. S-au adéugat noi experionfe gi treptat m-am integrat tot mai puternic in_ problema piantelor medicinale din farmacia Domnului. Era ca gi cum m-ar fi dirjat o forté mai inalta, mai ales Maica Domnului, marea salvatoare a tuturor bolnavilor, si mi-ar fi indicat drumul cel sigur. Increderea th EA, adoratia si rugaciunea fn faja unel icoane vechi, minunate a Fecioarei Maria, icoand ajuns& {ntr-un mod ciudat in minile mele i deci in posesia mea, au ajutat de fiecare dat in caz de dubiu. Deci nu ma strduiesc s& indrept oamenii numai spre plantele medicinale si putorile lor, ci mai ales spre forta suprema a Creatorului in ale c&rui miini se af cuibarité viata noastra si care o hotrsste, La EL c4ut&m ajutor si mingiere, iar la boal& grea lum sme i cucernici ierburi din farmacia LUL De EL je sne conduca, s4 ne umple cu darunt $iséine dirjeze viata dupa vointa LUI - In inchelere'as mal vrea sa subliniez cd m-am straduit in toate privintele sA Includ toata practica mea in aceasta brogura revizuita si completata, pentru a 0 oferi in mod. folositor omeniril. Largirea voluminoasa a materiei o leg de o rugaminte: Nu-mi tele+ fonati si nu-mi scriefi scrisori! Nefiind medic practician, nu dau consultatill Thdexul afabetic foarte ‘exact va va indica drumul corect pentru_a folos| plantele adecvate. Ag mai dori s8 va indrum spre brosura ,Maria Treben's Heilerfolge" (Vindecarile Mariel Treben - Scrisor si relat3ri despre reusite tamaduitoare), aparuta la aceeagi editura. Siinca ceva: Nu vind plante medicinale si nu primesc comenzi de plante medicinalel Grieskirchen, mai 1980 MARIA TREBENCuprins Protaya. ae 3 ] PARTEA GENERALA { } Despre culegeres, pistrarea sl prepararen corect a plantolor medisina Culegerea- Uscarea...... 6 if | Modurl de preparare: Prepararea ceaiului (Oparire sau infuzie - Extract tec) Tincture Eset) 7 : i Svea proaspat-Tercl de pane Compresl cu abu pare : Lor Z | Propararea aifiior sia ueiutilor a i Baile de plante (Baie completa - Baie de sezut)- la Compresele cu ierburi suedeze ‘9 PLANTELE MEDICINALE DIN FARMACIA DOMNULUI Brusturele. .. ceee 10) Mugefelul. ...cccccceces 88 Splinuta Gagul-popinalba......... 10) Nucul....0.c. cscs... 85 Sundtoarea ca | Cimbrul CO 43) Obligeana 200 36 Tataneasa H sa | Ciubotica-cucul 15 Papadia.... 39 Traista-ciobanului iE Goada-calului. 147 Patlaginaingusta......-.. 41° Turta-mare ‘ Goada-goricelului. 21 Pediclta..s.eseceveeses 44 Urzica : - Grojigoara TE 2a Podbalul 000 46 Urzicamoamta-gaibena 69 a Dragaica, sinzienele 25. Porumbul ILI! a7 Ventetica fepeeden 70 5 Filimica.. L228 Putultaculorimici.....-, 48 Viscul.....2.... 2 4 Leurda.. LNT. 90 Rostopasca.......000. 62 : 5 Macrigutiepurelui........1, 32 Salvia, jalegul er) lerburlle suedeze (inclusiv refeta Miu biter suediez" gi, Manuscris vech) .- a i Vin pentru inima "85 Unamestec de ceaiuri pentru masa de familie... ... 86 ; SFATURI PENTRU DIFERITE BOLI Ni ‘Acneea Apoplexia (dupa un atac de apoplexie cu fenomene de paraiizc) 83 F ‘Apoplexia (metode profilactice) - Artroza,artrita, coxartroza » Atofia muscular -Avorturle - Boala organelor auzului datorata racelii - Bolle cardiace gi circulatorii - Calculul biliar - Cataracta i glaucomul - Colica apendiculara - Constipalia - Cresterea frumoasa a parului - Desosarea \ (retractarea gingici) si dintii mobili - Diabetul zaharat - Durerile dupa amputare (durer la piciorul- | fantoma) - Edemele » Emfizemul pulmonar - Erizipelul - Fimoza - Fistulele - Formarea gusei - Guturaiul de fin » Hemangiomul - Hemofiia - Histeroptoza - Inapetenta la copii - Incontinenia urinara + Inflamatile purulente ale patului unghiilor - Lacrimarea - Leziunile coloanei vertebrale « Menoragile - Mirosul gurii siimba saburala - Netrita si pionefrita - Nevralgile faciale - Nisipul la finichi gi la vezic’ gi calculul renal « Panaritiul - Parkinsonismul « Psoriazisul - Rezuitatete soolare ' slabe « Scleroza in placi - Somnul neiinistit - Sughitul - Topirea substantei osoase - Travispiratia i” noctuma : Tremurul membretor - Viermil - Zona zoster ig ‘SFATURI PENTRU BOLI DE NATURA CANCEROASA Cancerul ganglionilor limfatici - Cancerutintestinetor z Gancerul iaringelui- Cancerul limb . Cancerul oaselor » Cancerul organelor peliene » ti pancreasulur = Cancerut pili" Cancorul plaminutl» Cancer rnchidus - Cancerat sina» hi Cancerul stomacului - Cancerul testiculelor - Cancerul tiroidel - Ciroza hepatica $i,cancerul te ficatului - Leucemia - Tumorile ii qi ‘Stat important Formentarea lactic’... Index alfabeticPARTEA GENERALA Despre culegerea, pastrarea si prepararea corecta , a plantclor ‘medicinal CULEGEREA » Premisa culegerii este cunoasterea plantelor medicinale. Daca ea este fiir slinit, atunei se pune problema culegerii plantelor la timpul potrivit, la locul po'i - gi in modul potrivit. Cele mai bune efecte lecuitoare au, conform experientei, ierburile proaspat culesa; ele sint neaparat necesare pentru o reusita in cazurile de imbolnaviri grave. lerburile proaspete vi le puteti culege singuri, incepind cu prim&vara wmpur Uneori deja thainte de si:situl lui februarie, pina prin noiembrie. Unele pot ti yasite chiar in timpul iernii sub patura de z8pada, daca Ii s-a refinut locul (de exempiu: rostopasca), Pentru iarn se face 0 provizie nu excesiv de mare de ierburi: In acest scop, tre= buie sé le culegem in perioada continutului cel mai mare de substante active. La FLORI aceasta este la ineeputul perioadei de inflorire. La FRUNZE - inainte si dupa perioada de inflorire. RADACINILE sint scoase din pamint la inceputul primaverii sau toamna. FRUCTELE se culeg in perioada coacerii, A se respecta _urmatoarele indicatii: S& nu se adune dectt plante. sAniitoaso, Gu rate, fara insectel S2 se cu'eaga plantele in zilele insorite, fn stare uscat&, atunci cIhd roua s-a dus. Nu sint locuri bune de cules urmatoarele: cimpurile ingragate chimic, ciny ile gi malurile de ape murdare, infestate, terasamentele de cale ferat si locurlle apicpiate de strazi cu circulatie intensa, de autostrzi $i instalatii industriale. Cruf natural (Nu rupe plantele cu radacind cu tot, nu face pagubel) Unele speci = Monumente ale naturii — sint ocrotite de lege. Exist& destule plante medicinale cu acelagi efect care nu se aflé sub ocrotire legal (de exemplu: urechea-ursulul ~ ciubofica-cucului). Annu se strivi florile si frunzele in timpul culesului sia nu se utiliza ungl si sacoge de plastic pentru adunat! Plantele incep sa transpire gi se fnnegrese mai tirziu, In tim. pul uscatului, USCAREA Plantele nu se spala inainte de a fi puse la uscat, dar se taie m&runt, Ceea co a cules se asaza afinat pe bucati de cirp* sau de hirtie netiparitd si se usuca la unbrA sau in incaperi aerisite, cSiduroase (Euauri) oft se poate de repede. Pentru radacini, Scoarfe sau portiuni foarte zemoase ale plantelor este adesea indicat o uscare cu caldura artificiala, Temperatura nu are voie sA depaseasca 35 grade. Radacinilo care sint spalate temeinic, viscul si pufulifa ar fi bine sa fie taiate inainte de uscare. 6Numai plantele foarte bine uscate pot fi pastrate pentru iarnd. Cele mai indicate in acest scop sint borcanele sau cutile de carton ce pot fi inchise. A se evita recipientele din plastic si cutille de tabla! Plantele ar trebui ferite de lumina (a se folosi borcane colorate, cele verzi sint cele mai bune).. Aprovizionaliva doar pentru © singura iama! Plantele isi pierd cu timpul forta tamaduitoare. Fiecare an ne binecuvinteaza cu 0 noua generatie de piante. Moduri de preparare PREPARAREA CEAIULUI Oparire sau infuzie: Se taie plantele proaspete si se pun intr-un vas de sticla sau alt recipient nemetalic. Se fierbe apa, se trage de pe foc $i se toarna peste plan- tele pregatite. Plantele proaspete nu se las s stea in vas ~ pentru ca ceaiul s4 ,traga" = dectt foarte scurt timp (ajunge 1/2 minut)! Ceaiul trebuie s& fie foarte deschis la cu- loare: galben deschis sau verde deschis. Plantele uscate se lasa sa stea ceva mal mult timp (repaos: 1-2 minute), Un ceai astfel preparat este mult mai sénatos $i mai placut ochilor. Radicinile se introcuc in cantitatea de apa rece indicat, se pun s& dea citeva clocote si se las sa stea 3 minute. Ratia de ceai pentru o zi se introduce intr-un termos si se bea din cind in cind cite 1 inghititura pe parcursul intregii zile, corespunzator indicatiei. In general se pune 1 lingurit& (cu virf) de plante la 1/4 ltru de apa (=1 ceasca), altfel conform indicatjei de la fiecare planta in parte. Extract rece: Unele plante medicinale (de exemplu cagul-popii, viscul sau obli- geana) n-au voie sa fie op&rte, intructt si-ar pierde forta curativa prin actiunea caldurii Un ceai din aceste plante se obfine prin extract rece (numit si macerat). Cantitatea in- dicata la fiecare plant in parte se las in apa rece la macerat 8-12 ore (in general peste noapte), apoi maceratul se incalzeste doar usor (pind la temperatura buna de aut), iar rafia pentru o i se pAstreaza inir-un termos care a fost clatit in prealabil cu apa fierbinte. Amestecu! de extract rece cu infuzie este considerat cel mai bun mod de utlizare a plantelor medicinale: Plantele se las& peste noapte la rece, in jumatate din cantitatea de apa indicat’, iar dimineata se strecoara. Plantele ramase se oparesc acum cu cealalt& jumitate a cantit&tii de apa (fierbinte) gi se strecoara din nou. Se amesteca extractul rece (maceratul) si infuzia. Prin aceasta preparare a ceaiulut se objin substanfele ects care sint solubile fie numel in apa rece, fie numai th cea ierbinte. TINCTURA (ESENTA) Tincturile sint tot éxtracte obtinute de data aceasta din rachiu de secara sau de fructe de 38-40%. O sticla sau alt recipient ce poate fi astupat se umple cu respec- tivele plante pind la oft, fr a se indesa, iar deasupra se toarna rachiu de fructe sau de secara. Sticla este lsat s stea, bine inchisa, la loc calduros (cca. 20 grade) 14 zile sau chiar mai mul, timp in care se agita des, apoi se strecoard, lar ceea ce ramine se stoarce bine. Uz intern: amestecate cu ceai, tincturile se iau sub forma de picatur uz extern: frectii sau comprese.SUCUL PROASPAT Sucurile proaspete de plante se iau sub forma de picaturi sau se folosesc pentru tamponarea zonelor bolnave de pe corp. Se obtin cu ajutorul storc&torului electric de uz casnic care mérunteste plantele, presindu-le in acelasi timp. Sucurile ar trebul facute proaspat in fiecare zi, Totusi, introduse tn sticlufe si bine astupate, pot {i ceva luni daca sint pastrate la frigider. : TERCIUL DE PLANTE Tulpinile gi frunzele se zdrobesc pe un fund de lemn cu ajutorul unui sucitor de ‘dijel pind se formeaz un terci. Acesta se intinde pe o pinzd care se aplicA pe Portiunea bolnava, se leag& cu © bucata de cirpa si se menfine cald, Aceast& com- pres cu terci se poate pastra si peste noapte. COMPRESELE CU ABURI DIN PLANTE Se fierbe apa intr-o oala, se atid deasupra o sit in care se introduc plante Proaspete sau uscate gi se acopera. Dupa citva timp se iau plantele calde, mulate, se un intr-o pinza ou Jesatura rarai si se aplic& pe locul suferind. Totul este acoperit apoi Cu un postav de lind si legat strins cu mai multe cirpe. N-are voie s& apara nicl un fel de senzatio do rece, Foaite efciente sint campresels cu abu os conde eeama Com. Presele cu aburi sint lasate sa-gi facd efectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte. PREPARAREA ALIFIILOR SI A ULEIURILOR Se maruntesc de 2 ori cite 2 mini pline de plante. Se incing 500 grame de untur& de pore, ca gi cum s-ar pune snitele la prajit. Plantele se amesteca in aceasta grasime fierbinte, se lasa sa sfirfie scurt in tigaie, se amestec& fn continuare, se trage tigaia de Pe foc, se acoper& si se las la rece peste noapte, A doua zi se incalzeste totul ugor, se filtreaza printr-o bucata de tifon, iar crema astfel obfinut& se introduce cit este calda in borcanele pregatite dinainte. Prepararea uleiurilor are loc astfel: Florile sau plantele se bagai fara a se Indesa intr-o sticla pind la git si se toarna deasupra ulei de masline presate la rece, in.aga fal tinct uleiul s& acopere plantele’cu un strat gros de 2 degete. Se lasA 14 zile la soare sau in apropierea maginii de gat. BAILE DE PLANTE antele respective sint puse peste noapte la macerat th apa Baie complet: rece. Pentru 1 baie este nevoie de 1 galeata (6-8 ltr) plind cu plante proaspete sau de 200 grame de plante uscate. A doua zi, cantitatea respectiva este incalzita, iar extrac- tul este turnat in apa de baie, Durata bali - 20 minute. Inima trebuie s& stea ih afara apei. S8 nu va stergeti dupa baie, ci s4 va bgati in pat in halat sau prosop de baie ca s& transpirati timp de 1 ora. Bale de sezut: Pentru 1 baié de sezut se iau numai 1/2 galeata de plante Proaspete sau aproximativ 100 grame de plante uscate si se procedeaz& ca la balacomplet, Apa trebuie s& ajungai pina deasupra rinichilor. Trebuie respectate indicatille de la fiecare planta in parte! ‘Apa reincaizita a baii complete sau a celei de sezut poate fi folosita inc& de 2 ori. COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE (COMPRESELE CU BITTER SUEDEZ) In functie de dimensiunea locului suferind, se ia o bucat& mai mare sau mai micd de vat sau celofibra, se umezeste cu bitter suedez gi se aplic’ pe portiunea bolnava, are a fost unsa inainte in mod obligatoriu cu untur& de porc sau pomada de filmic’, pentru ca alcoolul sa nu traga grasimea din piele. Se poate pune deasupra o bucata eva mai mare de plastic, pentru a menaja lenjeria, iar abia apoi Se leaga o cirpa calda, eventual o faa. Compresa este lasata s& actioneze 2-4 ore in functie de boala sau de modul in care este suportata. Daca pacientul suport, compresa poate fi tinutd chiar intreaga noapte. Dupa indepartarea ei, pielea se pudreaza. Daca apar totusi irit&ri ale piel la persoanele mai sensibile, atunci compresele trebuie folosite timp mai scurt sau scoase din cind in cind. Persoanele alergice nu trebuie sa utilizeze plasticul, i vor lega direct cirpele peste bucata de vata sau celofibra, Sa nu se uite in nici un az ungerea pielli cu grasime tnainte de aplicarea compreseil Dac apar mincarimi, ungefi locul cu pomada de filimica. ‘Cu aceste comprese nu este obligatoriu s& stati la pat; daca sint bine fixate, se poate gedea sau chiar umbla cu ele prin casa, Ppos oe go - 2 PLANTELE MEDICINALE din farmacia Domnului BRUSTURELE* (Petasites officinalis) Brusturele crete pe maluri de riuri gi piraie, fn ganturl gl liziere. Se mai numeste gi broscalan, brustur, ‘buedea- ciumei, captalan, clovocean, guld-de-balta, lipan, podval mare, ‘smintinicd, sensibil mai mare decit ‘podbalul galben, din a c& ie face parte. Frunzele sale devin mari cit palaria, sii ugor dinfate si acoperite cu un puf gti pe partea inferioara. Fiorile, in nuante de la alb murdar pind la roz pal, au forma unos cosulete si sint dispuse des pe porfiunea superios‘? tulpinii. Radacinile, care 24 actiune antitermic& gi au fost foarte cAutate in timpul epidemillor de cium, se culeg tinea thainte de perioada de inflorire. Ceaiul sudorific se administreaza tn caz de febr&, insuficlenta respiratorie, artrita (gut) gl epilepste. Se beau zilnic, incetul cu incetul, 1-2 cesti. Frun- zele mari gi proaspete se aplic sub forma de comprese, nu doar la entorse, luxatil si picioare ranite de prea mult umblat, ci gi in orice fel de arsur, in leziuni ulceroase canceroase si in plagi usturatoare. { MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: 1 lingurit4 ras& de radacini de brusture se pune peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa, se incdlzeste dimineaja gi se ‘strecoara, . Comprese: Frunzele proaspete sint spalate, zdrobite gi aplicate sub forma de ‘compres. Aceasta operatie se repetd zilnic de mai mutte ori, CASUL-POPII, NALBA (Malva vulgaris ~ M, neglecta) Casul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) - numit si b&nuti, cag, colicel, covrigel, nalb’-sélbatic’, nalb3-rotunda, turtele — creste pe fing& garduri, margini de drum, ziduri vechi i grohotisuri de pant, ins numai in imediata apropiere a unel regiunt populate. Dacd este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasc, este sigur 8 acolo au-fost oat o curte, o ferma sau o casa. Cagul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia - M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalb&- alba’, nalb&-de-cimp, nalb&-mica, Aceste plante, ca si alte vaiet’ji de Malva, sint rspindite prin gradinile de flori gi zarzavat. Ele contin in frunze, flori si tulpini substante mucilaginoase si tanante. Cagul-popii cu frunzele mici este o planta tirtoare, putin lemnoasa la baza rizomului, Ea are frunze cu lujer lung, zimtate rotund ¢i flori mici, de jiolet la roz pal. Fructul rotunjor aratd ca o roata de cag, de aceea numele de ,cagul Nu exist probabil deck putini copii crescuti la fara care n-au mincat aceste ordino etic a donumit or principale oménegf. Celelate denumidi populare de circulala ma 1 tot in ording atfabotie8 in eadrul subcoptollul rezervat fiecrel plane in pas (0).sfotite de cas” sau nu s-au jucat cu ele. Florile, frunzele si tulpinile se culeg din iunie pina tn septembrie. Intruct la uscat se pierd din sub- stantele mucilaginoase, planta ar trebui utilizat& cit se poate de proaspata. Dar si planta uscata mai are suficiente puter tmaduitoare. Nalba se dovedeste benefioa mai ales sub forma de ceai in inflamatiile mucoaselor din in- teriorul organismului, in gastrite, in inflamafiile mucoaselor vezicale’ (ale vezicii_urinare), gastro-intestinale si ale cavitaii bucale, ca si in ulcerele gastrice (stomacs!e) gi intestinale. In acest scop se poate prepara o supa din frunze amestecate cu orz. Inti se las orzul sa fiarba, iar Cind s-a racit, se adauga frunzele de nalba. Nalba este indicata si in caz de secretie ulmonara abundenti, bronsité, tuse si rAgugeala puternic’ (deci fh laringita), amigdalita si gur3 uscat’. Ca sa nu se dis- truga substantele mucilaginoase, planta se las& peste noapte fn apa rece, pentru a se forma aga-numitul extract rece. Ratia pentru o zi este de 2-3 cesti caldute, baute in fnghifituri mici. Chiar si th cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea in- curabil, care provoaca grele insuficiente respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se beau minimum 3 cesti pe zi, dupa cum am mentionat mai sus, iar frunzele gi florile, 2drobite, strecurate gi bine incalzite, se pun peste ndapte sub forma de comprese in zona bronhillor si pe piept. ; Excelente se dovedesc biile de ochi si compresele la ochi facute cu ceai de nalb& cAldut, pentru cazurile rare cind apare o'secare a secretiei lacrimale, care creeaz& bolnavului o oarecare indispozitie si senzatia de neajutorare. ‘Spaléturile cu nalba cdlduta ‘sint benefice in alergiile tenului, care provoacd minc&rimi gi usturimi faciale. Naiba este folosita, extern, pentru rani, abcese, picioare sau miini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. in aceste cazuri se prescriu bai de picioare sau de miini (a se vedea ,Moduri de folosire") Aceste bai au dat in practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sint foarte indicate tocmai dupa o fractura la picior, cind acesta este tot mereu suprasolicitat si se umfla. in vecinatatea noastra locuia o femeie care-si rupsese cu niste ani fn utma glezna. ‘Avea permanent probleme cu piciorul gi intr-o zi a trebuit s& se interneze iarasi_in spital. Am intilnit-o dupa ce a fost externatS, gchiopatind tare, iar piciorul era umflat ‘A peste genunchi. Desi mergea cu baston, fnainta intr-un ritm de melc. Am luat ipreuna nalbe proaspete. A doua zi gi-a inceput baile. Nu exagerez cind povestesc © dup& 0 saptamina n-a mai avut nevoie de baston $i picicri arta din nou normal. La fel a fost si cu o alt’ femeie care-si fracturase incheictura miinii drepte si aceasta 0 jena tot mereu. Ce gospodina si mama isi poate menaja mina dreapt&? In fiecare noapte, mina fi zvicnea gi mult timp i s-a umflat zilnic. Intfinir'-o, am sfatuit-o s& facd bai de nalb3. Si acest caz s-a ameliorat grabnic. Un picior umflat cu ulcer varicos nu trebuie negiijat, nici chiar la batrinefe. $i aici ajut& baile de nalba combinaté cu frunze proaspete de patlagina. Acestea din urma se spala bine si se aplicd umede pe rana deschisa. Rana se inchide peste noapte i nu ‘se mai deschide, chiar daca era veche de 10-1 ani sau si mai mult. Dac& va chinuiti cumya cu o astfel de rana deschis, urmati-mi sfatul in legatura cu frunzele proaspete de patlagind. Veti fi surpringi cit de repede se va inchide leziunea. ci citind aceste rinduri: Aici doamna Treben exagereaza rau de tot!” Dacd afirm toate acestea, este in urma experientei adunate in uitimul timp,‘Acum vreau si relatez 0 istorioara care, desi pare miraculoas&, corespunde totus! realititi: Este realmente uimitor ce performante poate avea aceasta micuta planta medicinal care se tiréste pe p&mint. Sedeam ‘ntr-o zi fh Linz, singura la o mas& a cazinoului teatrului, pentru a minca de’prinz. O doamna s-a agezat la masa mea gl, intrind in vorb’, am aflat c&-si face griji in legatura cu soful ei care trebuie sa se in- terneze periodic in spital, iar de curind gi-a pierdut si vocea. Medicii tot evitau s& rspunda la Tntrebarile ei gil era teama sa nu fie vorba despre un cancer larInglan, »Nu fifi descurajata", iam spus. ,;ncercafi cu plante medicinale. Doar exist& minunata nalb& care ajut& in laringite. Se face cu ea gargara de mai multe ori pe zi, iar resturile plantelor din care s-a preparat ceaiul - amestecate cu fina de orz ~ se aplicA peste Roapte sub forma de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intimplat Intr-o jol, La mas{ ne-am imprietenit si am facut schimb cle adrese. Saptamina urmatoare, miercuri, respectiva doamna mi-a telefonat: ,Un inger pazitor v-a scos in calea mea gi m-a trimis la masa dumneavoastra. Sotul meu este mai bine. Am facut exact aga cum afi spus. Fiica noastra este medic la Viena. |-am comuinicat intentia mea de a-1 scoate pe tatal el din spital, ca s& incere s&l tratez cu plante medicinale. > mi-a spus. Apoi am vorisit cu doctorul nostru care a zis gl el c& n-are in principiu nimic impotriva plantelor medicinale. Deci mi-am luat sotul acas&j 6! féicea gargara, iar eu fil puneam compresele calde la git. De cfteva zile gi-a recdpatat chiar si glasul” Dup& o s&pt&min a venit un al doilea telefon: ,Soful meu @ bine $i - sperd si-si poatd relua curind orele si sé-si fina cursurile. Ag vrea doar s& v8 mal comunic ce a zis medicul primar care:| consult pe barbatul meu, cind i-am povestit totul: >" < Buna noastré nalba nu este deci eficace doar in laringite, ci si in cancer laringian. in astfel de cazuri se prepara un extract rece, lasind peste noapte cantitatea de plante necesara dozei pe o zi s& stea la macerat in 21/2 litri de apa (1 lingurité cu vit de plante la 1/4 litru de ap). Dimineata, maceratul se inclzeste usor si se fine Tntr-un termos clatit in prealabil cu apa fierbinte. Se. beau 4 cesti pe parcursul zilei, Incetul cu Incetul, iar cu restul se face gargara. In cazul unei uscaciuni a guril, gitlejulul gl nasului, care stimeste deseori o puternica nervozitate a bolnavului, se face tot gar- gard gi Se clateste gura de mai multe ori pe: zi cu ceai de nalba. $i contra usc’clunil” Ochilor se folosesc cu succes bai si comprese ou acelasi ceai Nalba, care creste mai ales pe ling’ gcspodérille {Zrarlesti, este alungata tot mai ‘mult in zilele noastre din aceste locuri. in stradania de a indep&rta umezeala si murdria gi de a da casei un aspect placut gi in exterior, se toarna deseorl o fisie de beton fn jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apei de ploaie. Atunci i se ja ins& nalbei locul ei mostenit de generatii. Asa dispare tot mai mult acest mare ajutor al omeniri, pentru care n-avem cuvinte destule s&-i mulumim Domnuluit MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealului: Numai ca extract rece! Se pune 1 lingurita (cu vir) de plante la 1/4 litru de ap, se las s& stea peste noapte la macerat, dl mineata se incalzeste ugor. Bal de picloare si miini: 2 mini pline de nalba se las peste noapte In apa re- ce, intr-un recipient de 5 litri. A doua zi se incdlzeste totul att cR suport minile 1 picioarele. Durata bali - 20 minute, Apa, reincaizita, poate f folosita inc& de 2 ori.Comprese: Resturile de plante de dup prepararea ceaiului se incalzesc ugor tn putina apa si se face un terci, amestecindu-le cu fain de orz; terciul se intinde pe o bucata de pinza gi se aplica local, cite cald. * CIMBRUL (Thymus serpyllum) Numit si buruiand-de-balsam, cimbrigor, cimbru-de- cimp, cimbru-saibatic, iarba-cucului, lSmita, s8rpun, tani timian, cimbrul creste pe pasuni tnsorite, pe povirnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic ‘de furnici de pe cimpii. Are nevoie de mult& cdldura si mult soare; de aceea ji plac suprafetele pietroase si p&gunile alpine unde caldura pamjntului radiaza in mod special’ : in arsita soarelui amiezit, din pernitele florilor violete se revars& un parfum foarte aromat care atrage insecte si al- . Dintotdeauna m-au ademenit aceste flori minunate cu mireasma lor cu totul aparte; simpatia gi dragostea mea le apartine inca din copilarie. Gimbrul a venit la noi in secolul al X-lea din férile : mediteraneene, iar specile cultivate si iarasi sdlbaticite se gasesc in gradinile noastre mai cu seama ca cimbru-de-gradina (Thymus vulgaris), numit gi cimbru, -cimbrigor, cimbru-mirositor, iarba-cucului, lamiita. Acesta, spre deosebire de cimbrul-de-cimp, ajunge pind la 0 inaltime de 50 centimetri. Ambele au acelasi efect curativ. Cimbrul era renumit inca din antichitate. Traditia spune: ,Cimbrul este mai ales repezit, infierbintat si aprins, El stimuleaza fluxul diuretic si ciclul lunar, accelereaz’ avorturiiz, iar la 0 nastere normal grabeste iesirea pruncului din trupul mamei. Bautura preparata din el curta parfile interne ale organismului." Stareta Hildegard von Bingen mentioneaz cimbrul ca leac impotriva leprel, a paraliziei si a bolilor de nervi. Cine bea dimineata in loc de cafea 0 ceasca cu ceai de cimbru’ va resimti curind efectul su binefac3tor: 0 prospetime a spiritului, o senzatic placuta in stomac, lipsa tusei de dimineata gi o stare general buna. Cimbrul, musetelul si coada-soricelului culese in’soare si aplicate ca perna uscata de plante, la care se bea simultan un ceai facut din aceste plante, ajuta in alinarea durerlior nevralgice faciale. Daca acestea sint insojite de crispari ale fetei, se folosesc suplimentar o pern& uscata de pedicuté. Un fran in virsta de 79 de ani sufi |. 27 de ani de o grava nevralgie faciala. Fusese operat deja de citeva ori la fafa. {gi atrdsese boala cind venise intr-o zi acasa ud leoarca de la cimp si, find che- mat in calitatea sa de primar la 0 sedint& urgent, nu avusese timp s&-si schimbe haincle,.":- -calului o indeparteaza. 2 O doamna din Eivetia era de cftiva ani teapan ca un bat din cauza vertebrei cervi- cale. Curele anuale la dr. Zeileis vin Gallspach au adus o ameliorare pasagera, nici pe departe ins o vindecare, Am cunascut-o din intimplare. Mi-a promis pe un ton nu foarte convingator c& va face o baie de sezut cu coada-calului dupa intoarcerea acasa, Foarte repede a sosit apci telefonul, plin de bucurie: Dupa numai 10 minute de baie calda de sezut cu coada-calulul a trecut orice anchiloza. $i nici n-a mai revenit vreodata, dupa cum am avut ocazia s& aud dupa multi ani. Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune in scrierile sale: ,Doua trelm! din toti bolnavil de nervi nu ar ajunge in sanatorii, daca rinichii lor ar fi sin&tosi." De atunci am putut sa sfatuiesc multi oameni_ nefericiti, care din cauza dereglirllor® rinichilor sufereau de depresiuni, manii (idei fixe) si accese de nebunie, sd facd b&i de gezut cu coada-calului si s4-i feresc de spitalul de boli nervoase. Aici trebuie folosit Nein, pe nga urzic& gi Coada-goricaluil, si ceaiul de coada-caluli, ciminasja 3i seara cite 1 ceasca. : tulburarile renale grave insotite’ de toate efectele lor’ secundare trebule {ntrebuintat& pentru baile de sezut coada-calului proaspata; cel mai bine, dup& cum am mai mentionat, cea inalt de pe cimpille mlastinoase. Pentru 1 baie este necesara © galeata de’5 litr plind cu plante (a se vedea .Moduri de folosire" ca si ,B8i de sezut" din capitolul ,Partea generala’). In timpul bali. de sezut, rinichii trebuie $8 stea sub ap& ~ durata bail: 20 minute! A nu se sterge dupa baie, ci ase intra fn halatul de bale si a transpira 1 ord in pat, abia apoi a se imbraca lenjeria de noapte uscatd. Refncalzit’, baia de gezut mai poate fi folosita de 2 oFi. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: 1 lingurita (cu virf) de coada-calului la 1 litru de apa - se opdreste, se lasa sA stea putin. Compresa cu aburi: 2 mfini pline de coada-calului se pun intr-o sit& care se ‘agat peste un recipient cu apa clocotita. Cind plantele sint fierbinti $i Moi, se Invelesc intr-o pinza de in si se aplicA pe Iooul suferind. A Se impacheta neapérat cald! A se lasa sa actioneze mai multe ore sau peste noapte. Tinetura: 10 grame de coada-calului se las la macerat cu 50 grame de rachiu natural de secara. Se las s& stea 14 zile la soare sau alté surs& de caldura. Se agita zilnic!Bai de sezut: 100 grame de coada-calului se las’ peste noapte in apa rece, in ziua urmatoare maceratul se infierbinta pind da in clocot si se adauga la apa de baie. Durata bali - 20 minute: A nu se sterge dupa bale, ci a se intra umed fn halatul de baie, a transpira 1 ord in pat. Apa bali trebule s& acopere rinichii, Compresi cu terci: Coada-calulul proaspata este spalata bine si farimitaté pe un fund de lemn pind se formeaza un terci COADA-SORICELULUI (Achillea millefolium) Alte denumiri: alunele, bradatel, ciuresica, crestatea, crivainic, garva, iarba-cilor, iarba-strénutatoare, prisnel, rotatele-albe, sorocina. Coade-soricelului este o planta medicinal céreia nu putem s& nu-i rezervém un loc in viata noastra. Desi ea constitvie sprijinul nostru de baza in unéle maladii grave, este considérat in primul rind o planta de leac pentru fe- mei, Nu am cuvinte suficiente ca s& recomand femeilor coada-soricelului, Preotul Kneipp este de parere in scrierile sale: ,De multe nenorociri ar fi crutate femeile, dac& ar recurge din cind in cind la coada-soricelului!" Ca este vorba despre o fat tinard care are tendinte spre un ciclu neregulat sau de o femeie mai in virst& aflaté jn plina menopauza sau care a trecut de aceasta perioada, pentru oricare, fie tinaré, fie batrind, este important sa bea din cind in cind cite 0 ceasca cu ceai de coada-soricelului. El influenteaza in toate privintele in mod favorabil organele pelviene (genitale) ale oricarei femei, aga co femele nu poate face nimic mai bun pentru sanatatea ei decit sa-si culeaga, cu ocazia unei plimb&ri prin padure si cimpie, un buchet proaspat de coada- soriceluiui. Ea creste in cantitati mari pe cimpii si drumuri inguste de tara, pe la margini ‘de paduri si de lanuri de cereale. Florile sint albe sau trandafirii si au th soare un par- fum aromatic, acrigor. Florile trebuie culese in soare puternic, caci atunci le creste continutul in uiefuri volatile si deci forta lecuitoare. unosc o tindra hangita despre care s-a spus deodaté c& ar avea cancer la or- ganele pelviene. | s-au prescris raze cu cobalt. Rudele sale au fost instintate de Medici c& boala este incurabil. M-am gindit la preotul Kneipp si la indicatiie sale in legatura cu tulburarile organelor pelviene si iam recomandat tinerel femei sé ea atita ceai de coada-goricelului pe zi cit putea sa suporte. Ce miraté am fost cind am primit, nici trei sAptmini mai tirziu, prin post vestea ca se simte excelent gi cd incet, dar sigur, a inceput s-si recapete greutatea normalai! In cazul unei inflamatii a ovarelor se fntimplé adesea ca prima baie de sezut cu coada-soricelului sA si alunge durerle, iar inflamatia sa se retraga treptat. La fel de éficiente sint aceste bai in incontinenta urinara a oamenilor batrini si a copillor, ca $i th leucoree (poala alb&, scurgeri). in aceste cazuri trebuie s4 se bea suplimentar ceai de coada-goricelului, si anume 2 cesti pe zi. Si la prolaps uterin se fac 0 perioada mai indelungaté de timp bai de sezut cu coada-soricelului, se beau in plus 4 cesti cu ceai de cretigoara pe parcursul intregii atsh ne ee zile, inghitituré cu inghititura, si se maseaza cu tincturé de traista-ciobanului zona pelviana, pornind de la vagin in'sus. - Miomurile sint fcute s& dispar cu ajutorul bailor zilnice de gezut cu coada- soricelului continuate o perioada mai lunga de timp, pind ce controlul medical va con- stata retragerea lor totala, : O tindra fata de 19 ani nu avea ciclu. Medicul specialist ginecolog i-a prescris pilula. Ciclul tot nu i-a venit, in schimb i s-a marit enorm volumul sinilor. A refuzat $3 ia tn continuare pilula, Ingrijorat8, mama ei a venit la mine. Am sfatuit-o s&-i dea fetei, zilnic, dimineata pe stomacul gol, 0 ceasca cu ceai de coada-soricelului. Dup& patru s&ptimini, totul a fost in regula si aga armas i pind astazi. Imi amintesc gi de o alta situatie asemndtoare, care a ajuns insa un caz pentru spitalul de boli nervoase ca urmare a faptului c& nu i-a folosit nici una dintre doctorille administrate. Din pacatr. p= vremea aceea n-aveam atita experienta in materie de plante medicinale, $i in menopauza femeia ar trebui s8 recurga hotarit la ceaiul de coada-goriceivivi. Ar fi crujata de neliniste interioara si de alte stari neplacute. $i baile de sezut ou coada-goricelului au influent favorabili asupra sanatafi, Baile ‘de picioare cu adacs de coada-goricelului fac bine si in nevritele de la brate si picioare. Coada-gorice!.iut trebuie ins culeasa la ora insorita a amiezii, In cele mai multe cazuri, aceste bai ajuic. deja dupa prima data, luind toate durerile ,cu mina". : Ceaiul dé coada-goricelului este recomandat de Dr. med, Lutze th cazul .congestiei cerebrale insolite de dureri de parca ar vrea craniul sA pocneasca, apoi impotriva ametelii, a greturilor, a bolilor de ochi insotite de lacrimarl, a durertior acute de ochi si a hemoragiilor nazale..." O migrena, cauzata de schimbarea vremil sau de foehn, este inliturata de o singur ceagca cu ceai de coada-goricelulul, but fierbinte si tncetul cu incetul; consumindu-se acest ceai in mod regulat, migrena poate sa ireaca de tot, Intructt coada-goricelului este numité tn vechile crfi despre plante_medicinale sleacul tuturor relelor’, ea poate fi folositA acolo unde orice altceva pare a fi de prisos. Ea va alunga din organism prin forta ei depurativa diferite boli care se instalaser& de ani de zile. Totul este s& se facd incercarea. Nu este in general cunoscut faptul c& aceasta planta are o influent pozitiv’ asu- pra maduvel osoase si ca stimuleaz’ acolo hematopoeza (formarea singelui). Ea ajut8 in afectiunile maduvel osoase, in care orice alt medicament clacheaza si chiar in osteoporoza, daca se fac cure de ceai de coada-soricelului, bai si frectii ou tinct. 9 de coada-soricelului. Aceasta planta medicinala este un mijloc hemostatic tun it oprirea hemoragiilor pulmonare si poate vindeca, impreun& cu radacina de ovli- geand, cancerul pulmonar. Radacinile de obligeana sint mestecate pe parcursul zilel, iar din ceaiul de Coada-goriccluui se bea cimineala si seara che o ceagc8, inghijturd cu inghititura. Ceaiul este de un ajutor foarte rapid pentru hemoragiile stomacete, pentru hemoroizil care singereaza puternic, ca si pentru greutatile sl arsurile la stomac. In racell, durerl de spate sau reumatice trebuie baut ceal de coada- soricelului in cantitate mare si cit se poate de fierbinte. Ceaiul stimuleaza gi activitatea renala regulata, inlatura inapetenta, balonarile si crampele stomacale, tulburarile shepatice, inflamatiile traiectului stomacal si intestinal, stimuleaza activitatea Intes: tinala si are astfel grij& ca scaunul sa fie regulat. Intrucit ajuta’si in tulburdri circuta~ toril sl spasme vasculare, poate fi recomandat cu mult cdldura in anghina pecto- ral, Mincrimile neplicute din vagin se indeparteaza prin efectuarea unor spalaturt i b&i de sezut cu infuzie de coada-goricelului. Pentru tratamentul hemoroizilor se poate prepara o alifie deosebit de buna din flori de coada-soricelului (a se vedea ,Moduri de folosire"). 22MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: Se opareste 1 lingurita (cu virf) cu 1/4 litru de apa tepaos. Tinctur’: Florile de coada-soricelului culese in soare se introduc, fara a le indesa, intr-o sticlé pind la git, se toarné deasupra rachiu de secara sau fructe de 38-40%; se lasA sA stea 14 zile in soare sau in apropierea maginii de gatit Alifie de coada-soricelului: Se infierbinté bine 90 grame de unt nesarat sau de unturd de porc, se adauga 15 grame de flori de coada-goricelului » proaspete gi tdiate marunt si 15 grame de frunze de zmeura taiate fin, se las& sa sfiriie scurt in grasime, se amestecd si se da tigaia deoparte. In ziua urmatoare se incdlzeste totul ugor, se stoarce printr-o bucata de ti- fon gi se introduce in borcane uscate, pregatite dinainte. A se pastra la frigider! Bai de sezut: A se lisa 100 grame de coada-goricelului (Intreaga planta) peste noapte in apa rece, a se da a doua zi in clocot si a se adauga la apa de baie (a se vedea $i ,Bai de sezut" la capitolul ,Partea generala’). CRETISOARA (Alchemilla vulgaris) Cunoscut in limbajul popular si ca brumarie, cretarel, faind-de-in, palagc, pleascd, r&tunjir, umbra-muntelui, joamnei, cretigoara creste mai ales la margini de pduri si drumuri, povirniguri si cimpii umede din zone mai fnalte $i muntoase. Planta are frunze semicifculare, cu 7-9 lobi, 0 tulpind tare care nu este foarte inalta si flori galben-verzui f&r& stralucire, ce pot fi vazute din aprilie pind fn iunie si chiar mai tirziu. De ziua Trupului Domnului (Woia Verde — s&rb&toare a bisericii catolice, n. tr.) se impletesc fn anumite regiuni coronite din ea, pentru a impodobi, apoi fruntea Mintuitorului, acas&, in coltul icoanelor. Frunzele cretigoarei stau uneori culcate la sol, iar dimineata se vede in mijlocul lor © picatura de roua, strlucind ca o perla. La inaltimi de peste 1000 metri asim o varietate a cretisoarei care are partea inferioara a . frunzelor de o strlucire argintie si care infloreste atit pe teren calcaros, cit si pe ve! de roca primar. in timpul infioriri, planta este culeasé in Intregime, iar mai tirziu numai frunzele; plantele sint lésate apoi sa se usuce in pod. “Cretigoara este renum* mai ales ca planta de leac pentru femei (In german se nuieste si ,Frauenmante: ~ mantou de dama, ,Frauenkraut' = planta femeilor sau wFrauenhilf’ = ajutorul femneiior). Cretigoara n-ajut& numai in tulburari menstruale, leucoree (poala alba, ssurgeri), afectiuni ale organelor pelviene gi indispozitii la virsta menopauzei, ci, uatd la inceputul pubertatii impreuna cu coada-goricelulul, in- fiuenteazd benefic aceasta perioada. Pentru cazurile tinerelor fete carora nu le vine ci- clul menstrual tn ciuda medicamentelor prescrise de doctor, cretigoara impreuna cu coada-soricelului (amestecate in parti egale) vor fi cele care vor reglementa aceasta Problema. Cretigoara are efect astringent gi vindecd foarte rapid, este folosita gi ca 23mijloc diuretic gi cardiotonic, th febra pricinuita de tezi neglijate in urma unei extractii dentare este foarte indicat ceaiul de cretisoara. Dup’ mal mutte clatiri ale, gurii, rana se inchide in decursul unei zie. Ceaiul de crojigoara indeparteaza slabiciunile musculare (adinamiile, miopatiile) gi articulare gl ajut& anemii, in leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene ale femeilor care au avut nasteri grele sau in predispozitia spre avorturi (pentru fixarea sarcinii) gi fortificarea fibrelor uterine, cretisoara este de mare folos. incepind cu luna a treia, astfel de femel ar trebui s& bea ceai de cretisoara. Este un mijloc atottamAduitor in toate bolile de femel si:ajuta, impreuna cu traista-ciobanului, chiar in histeroptoza (prolaps uteri) i hernii inghinale. In aceste cazuri se consuma in timpul zilei, incetul cu Incetul, 4 Cesti cu ceai de cretisoara pregatit pe cit se poate din plante proaspat culese. In afard de aceasta, se maseaz locurile afectate cu tinctura de traista-ciobanului (a se vedea »Moduri de folosire’, la articolul ,Traista-ciobanului", pag. 64), iar in cazurile de prolaps uterin se incepe frictionarea extern, din zona vaginului in sus. Aici se folosesc, supli- mentar, bai de sezut cu coada-goricelului (sint necesare 100 grame de plante pentru t baie), in total 3 bai pe s&ptmina, cdci apa de baie, reincaizita, mai poate fi utiizat& inca de 2 ofi Str&mosii nostri intrebui , rani purulente gl abcese tau aceste plante atit intern cit si extern, pentru vinde- carea rAnilor, la epilepsii si hernii, lat& un citat dintr-o carte foarte veche de plante medicinale: ,Dac& un om a avut o hernie, fie ol tindr sau batrin, s& puna s& fiarba un pumn de cretisoara intr-o masura de apa atft cit lagi un ou tare sa fiarb& si s& bea fier- tura.” . jin medicina populara actual, aceasta planta igi ocupa iar locul binemeritat. fn special medicul naturist si preotul elvetian Kanzle releva aceasta: ,Doua treimi din toate operatile femeiesti ar deveni de prisos, daca planta asta de leac ar fi fost folosit& din timp’ gi vreme mai indelungat&; c&ci ea vindecd toate inflamatille organelor pelviene, febra, arsura, supuratia purulenta, abcesele si herniile, Orice lauz& ar trebui sa bea 8-10 zile din acest ceai; multi copii ar mai avea parte de mama lor $i multi vaduvi de sofile lor, daca ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. Aplicata extern = Zdrobitd si facut compresa - crefigoara vindeca rani, intepaturi, taleturl. Copiii care, jn ciuda alimentatiei bune, al o musculaturd slab, se intaresc prin uzul continu al acestui ceai." Cretisoara care creste la inaltimi mai mari si are partea inferioara a frunzelor argin- tie se intrebuinteazd mai ales in obezitate: 2-3 cesti zilnic au un efect deosebit de fa- vorabil. Ajuta si la insomnii; si diabeticii ar trebui s& bea des din acest ceai. Coplll debill $1 bolnaviciosi se fortific vazind cu ochii, daca li se adauga th apa de baie cretisoara. La 1 baie se folosesc cca. 200 grame de ierburi (a se vedea ,Bai complete", la ,Partea generala"). j Combinata cu traista-ciobanului, dupa cum este explicat in capitolul .Traista-clo- banului", cretisoara ajuta contra atrofiel musculare si in bolile musculare grele, In- surabile.“Aceast® plant mecicinalé extrem de valoroasd se foloseste gi tn scleroza multipla. u a Mi s-a relatat dintr-o zona a {aril c& ceaiul de cretigoara (uz intern - se bea; uz ex: tern - se fac spalari th zona inimii) a adus o ameliorare substantiala a st&rii boinavutul tn cazul unor grave afectiuni ale mugchiulul cardiac. Creatorul nostru, in mila SA nemérginita, a lsat s4 creasca pentru fiecare boal’ che 0 planta; n-o s& putem niciodata s-i multumim indeajuns pentru aceasta,MODUAI DE FOLOSIRE Prepararea cealului: Se foloseste 1 lingurita (cu virf) de plante la 1/4 litru de apa, se opareste doar, se las sd stea putin. Compresa cu plante: Se spala o cantitate coresptinzatoare de plante proas- pete, se zdrobeste pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei gi se aplica Sub forma de compres. 4 ‘Adaos la bale: Pentru 1 baie complet se iau 200 grame de plante uscate sau Ghtiva pumni de plante proaspete, se lasd intr-o galeata in apa rece peste noapte, se Incdilzeste totul a doua zi si se toarna lichidul peste apa de baie (a'se vedea si ,Bai complete" la ,Partea general&'). DRAGAICA, SINZIENELE (Galium) Exist mai multe soiuri de Galium: lipicioasa (Galium aparine), numita si asprigoar&, cornatel, iarbé-lipitoare, turita, este rspindita pe ogoare, cimpii gi de-a lungul gardurilor, fiind ‘de aceea combatuta de fZrani cu erbicide. Atinge o tnaltime de 60-160 centimetri, are radacina frunzelor verticilatd (agezata in jurul unei axe la acelasi nivel) i umbele _alb-verzui pedunculate. Datorit& tulpinii cu par aspru, aceasta planta este © \catératoare", fiind numité de aceea Jlipicioasa" sau .jarba- lipitoare". Dragaica (Galium verum), numita si. floareaui-St-lon, Inchegatoare, sinziene, sinziene-galbene, smintinica, preferd inalfimile, se tine drept, ajunge la o Mnaitime de 30-60 centimetri i are flori galben-aurii cu mireasma puternica de miere. Planta orit& este culéasa ir Sinzienele (Galium mollugo), numite gi dragaic’, peteala- reginei, sinzianS-alba, au fiorile delicate, de culoare alb- galbuie, asem&n3toare florii-miresei, un parfum amintind ugor Mierea si se intinesc foarte des pe povirniguri si margin drum, mai mult culcate la sol dec?t in picioare in timpul tnflorii. Toate florile amintite sint aproape identice in puterea lor lecuitoare. Se si utiizeaza in acelasi mod. Planta aceasta care creste in cantitati'mari a fost dat& tot mai mult uitarii, Dar tocmai ei ar trebui s& ise acorde o atentie mai mare intr-o vreme in care bolle de can- cer fac ravagii. Si aici trebuie s accentuez c& forta curativa a plantelor proaspete este substantial mai mare, deci folosirea lor, in cazul bolilor grave, trebuie s& aib& loc in stare proaspata. $i in 'timpul iernii se pot gasi fire proaspete de sinziene albe pe locuri fra zpada, sub larba uscaté Ceaiul de sinziene cura{a rinichii, ficatul, pancreasul si splina de factorii pato- geni. Cei ce sufera de tulburari ale sistemulul limfatic ar trebui s4 bea zilnic din acest Geai, El este indicat si in cloroz&, hidropizie si junghiuri intercostale. Folosit extern, ajut& foarte repede in toate bolile de piele, in rani, furuncule si comedoane Spilaturile calde ajutd la intinderea tenului ofilit. $i sucul proaspat stors da rezultate bune, daca se ung zilnic cu el portiunile de piele bolnave gi se las& sa se usuce. Mecicina populara recomanda drégaica si i epilepsie, lsterfo, coree, boli de nervi, retentie urinard, nisip i piatra la rinichi si in urina. Si la bolile gusei ajutd 25acest ceai daca se face zilnic foarte mult gargara. O femeie mi-a relatat c& a scipat astfel de gus8, de boala glandei tiroide. MA intinesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, cu o pereche din Viena/Miiding, cu care sint prietena. Cind ne-am revazut in anul 1979, am constatat c& sotia facuse 0 gua destul de vizibila. Se temea de operatie, am recomandat craagica, Se face in- fuzle si se foloseste cald& ca gargara adinca de foarte multe ori pe zi. In luna februarie 1980 ne-am intlinit iardsi gi iat8, gusa disparuse. Mi-a povestit, in culmea fericiri, ch soul ei fi adusese des dréigaic’ proaspata; Inca de la inceput simfise cum i se micgora gusa, pind ce a disparut complet. in ultima perioada de timp s-au inmultit cazurile de paralizie a corzilor vocale. So pare c& ar fi vorba aici de o viroza. Gargara ¢i clatitul cu ceai de dragaica sint de un rapid ajutor. Dupa preotul elvetian Kiinzle, acest ceai este un leac de incredore i ih cele mai grele boll de rinich! sau pionefrite (pu: {a rinichi), chiar atunci cind nimic altceva nu mai da nici un rezultat. Foarte eficace esie amestecul de dragaica, splinua- de-padure si urzicd-moart&-galbena in parti egale. 'n acest caz, efectul se manifest foarte iute. El vorbeste de 14 zile. Se face infuzie do dragaica gi se bea 1/2 ceasc& pe stomacul gol, 30 minute inainte de micul dejun, ic: resiul pe parcursul zilei, tnghititur& cu inghititura. In caz de boala grea trebuie consumuite 4 cesti pe zi. Dragaica a fost foarte apreciat in vremuriie strvechi de femeile ou afoctlunl uterine. Ea li se punea femeilor in pat cind se declanga nasterea, pentru a le micgora durerile faceri, Aceasta credinf& s-a transpus 2poi asupra Fecioarei Maria. Maica Domnului a folosit dragaica fh loc de paie pentru culcugul ei sfint. Se mai spune c& ar fi pus pruncului [sus dragaica th loc de pernéi moale in iesle: O legend din Silezia rola- teaza cd Sfinta Fecioara a luat dragaicd pentru c& este singura pe care magarul n-o manigc&. Asta este adevarat. Desi dragaica este cautata de vaci, porcii $i magarii 0 re- fuza.” Preotul Kiinzle istoriseste in scrierile sale despre un barbat de aproximativ 45 de ani care suferea de o grav boala de rinichi ce se tot inrautatea. In cele din urm& a trebuit s&-i fie scos un rinichi, Si celalalt rinichi se umpluse de puroi si nu mai putea funcfiona normal, Atunci omul $-a pus pe o cura de dragaica. A baut zilnic 4 cesti din amestecul de plante pentru ceaiuri mentionat mai sus, adic& dragaica, splinuli-de- padure si urzic3-moart&-galbena in parti egale. A luat de mai multe ori pe zi ce o Fighifturs, lar consecinja a fost c& boola Fa trecut complet. Acelasi amestec de ceaiuri se recomanda gi in scleroza renala sau alte boli crave de rinichi. In timp ce cunoscutul botanist austriac Richard Wilfort atrage atentia in cartea sa Gesundheit durch Heilkrauter" (Sanatate prin plantele medicinale) asupra faptului c& bautul ceaiului de dragaicd gi clatitul cu ef sint un mijloc excelent in cancerul linbil $i A sucul proaspat stors si amestecat cu unt ajutd in ulceratii canceroase de tot felul si in boli de piele de natura canceroasa, dr. Heinrich Neuthaler scrie ty .Das Krauterbuch" (Cartea despre plantele medicinale) urmatoarele in legatura cu dragaica: ,Dragaica alba este in unele regiuni recomandata si astézi impotriva cance- rului, lucru nepermis cruia trebuie s& ne impotrivim cu hotarire.” As dori, stimati cititori, s& vA expun acum citeva dintre experientele mele propril legate de-dragaica, pentru ca s& apreciati singuri. Cu aproximativ zece ani in urma, am auzit despre imbolnavirea unui medic stomatolog din Linz de,cancer al timbil, Dup& operatie slabise foarte tare si trebuia sa se duca la Viena peniru raze. L-am sftuit 8 fac& gargar8 cu ceai de dragaica. O saptémina mai-tirziu am aflat deja ca razele nud mai erau necesare si c& bolnavului fl era mult mai bine. Curind s-a vindecat complet. Ceva mai tirziu am aflat despre o femeie de 28 de ani, bolnava tot de cancer al limbil. A fost sf&tuit& s& consulte un medic.din Karnten. Acesta i-a promis c& 0 vinedecd fn cinci ani complet si i-a prescris un ceai de plante pe care bolnava mi Fa aratat fa un moment dat. L-am recunoscut ca fiind ceai de drgaic&. Pentru ao scuti de atitia bani aruncati pe calatoriile a Kérnten si pe alte cheltuieli, i-am aratat dragaica in natur& ca SA $i-0 poata culege singurd. S-a vindecat de aceasta boala groaznica inca un exemplu: Era sfirsit de martie cind o femeie tinara din Viena mi-a povestit cA mama ei, in virsté de 63 de ani, este grav bolnava gi se aflé inaintea unei a doua operatii care trebuie sa aba loc pe 19 aprilie. Bolnavei fi crescuse deodata, cu 0 Jumatate de an in urma, 0 tumoare canceroasa pe laringe. Doctorul nu-i spusese atunci adevarul, descriindu-i boala ca fiind 0 formare de gus. Astfel, bolnava ajun- sese la prima operatic. Timp de sase luni totul decursese normal. Acum apdrusera fnsa la braful sting dureri fantastice, care nu conteneau zi $i noapte. Mina era umflata, bolnava nu-si mai simtea mina si bratul, nemaiputind fine nici macar o foaie de hirtie. Pentru a-i usura durerile, medicul primar care 0 operase prima data propusese o a doua operatie, care trebuia, dup& cum am mai spus, s& aiba loc la.19 aprile si la care saci sectioneze un ner dintre git si clavicula pentru a 0 elibera macar de durerile cele mai insuportabile. Doctorul sustinea c& nu mai exist’ nici un alt ajutor medical. Totusi, eu am sfatuit-o pe femeia respectiva sA bea ceai de dragaica si s4 facd gargara cu el kam mai recomandat un amestec - cu efect de Impiedicare a formarii cancerului - de ceaiuri de plante, si anume 300 grame de filimic&, 100 grame de coada-soricelului si 100 grame de urzica (11/2 litru pe zi, cite 1 inghititura la fiecare 20 minute), precum $i ungerea si frictionarea cu alifie de dragaic&. Va puteti imagina mirarea si bucuria mea cind am afiat c& durerile incetasera dupa 4 zilel Inainte de 19 apriiie, femeia a inceput ‘s&-gi simtd iar4si mina si bratul, putind s& le miste. Medicul primar a fost vizibil surprins cind fiica ei I-a rugat s& nu mai efectueze a doua operatic. A rémas impresionat atunci cind i-a relatat fidel despre tratamentul cu plante medicinale gi i-a spus: Mama dum- Neavoastra sa continue asa!" Am aflat dupa citva timp od femeii ii merge .strélucit" ~ citez exact cum mi s-a comunicat - gi cd poate deja sd se ocupe de gospodarie gi de familia ei de sase persoane Si tratind ulceratiile canceroase se pot obline vindecdri. In ultimul timp s-au Inmutjt bolile maligne de piele care se manifest sub forma unor pete intunecate, bine conturate si aspre. Se presupune cA ar fi vorba de o boal infectioasa. in acest caz, tratamentul cu suc proaspat de dragaicd ¢i alifie de fiimica da rezultat. Simuttan trebuie folosit ins& neaparat ceaiul depurativ de fimica, urzica si coada-goricelului femeie din Austria superioar& avea un nodul in cerul guri, care-i pricinuia dureri tngrozitoare in toaté gura. Clatindu-se cu ceai de drégaic’, a scapat in 4 zile atft de nodul cit si de dureri. Afirmatia cd folosirea dragaicei in astie! de boli este ,un lucy nepermis" nu poate sta deci in picioare. Este insé sigur cd nu numai plantele aduc aju- tor, ci $i atotputernicia Domnului. La urma urmei, totul este in miinile Domnului! MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealului: Se foloseste 1 lingurité (ou virf) de! agaica la 1/4 litru de ‘apa, se opéreste, se las sd stea put Suc proaspat: Se spala dragaica proaspata gi se stoarce, cit este inca in stare umed&, cu ajutorul storc&torului electric de uz casiiic. Prepararea alifiel: Sucul proaspat este amestecat cu unt la temperatura camerei pind se formeaz o pasta alifioasa care se pastreazé la frigider. 27| | \ FILIMICA (Calendula officinalis) Filimica ocup& un loc de seam printre plantele indigene. Ea are numeroase denumiri populare, cum ar fi: boance, calce, cald&rug8, coconite, fetigca, floare- galbena, galbenioare, nacotele, ochi-galbeni, rosioara, Tujinica, salomie, stincutd, tétaigi, vizdoage. Filimica este dintre acele plante care intervin, oferindu-si ajutorul, th cancer si ulcere canceroase. Se gaseste in unele gradint la fara, Uneori creste salbatic si pe grohotiguri de panta, Fiind din nou cunoscuta gi dorit& in popor, avind deci iaragi cdutare grate fortei ei vindecdtoare, nu o intiinim doar in gr&dini, ci si pe ogoare. Filimica ajunge la o inalime de 30-60 centimetri, capitulele ei florale stralucesc in nuante de la galben pina la portocallu- gélbui, iar tulpina si frunzele sint zemoase $i lipicioase la pipait. Exist diferite varietati: cu capitulele florale pling, cu staminele deschise sau inchise la culoare. Ele sint similare in puterea lor de vindecare. Daca dimineata dup& ora gapte capitulele lor florale sint inchise, inseamna ca in acea zi va ploua. De aceea, filimica era considerata inca din secolele trecute drept barometru. in medicina populara aceasta plant se culege si se utilizeaz& cu flor, tulpina si frunze cu tot. Trebuie adunat ins& pe soare stralucitor, c&ci atunci puterile ei t&mAduitoare ating apogeul. Filimica poate fi luaté proaspata din grddina pina tirziu in toamni, atita timp cit n-a fost napadita de rugina (mana). limica se aseam&na puternic cu arnica, fiindu-i insa superioara in putere curativa, Arnica n-are voie sa fie administrat& intern dect sub supraveghere medicala, tntructt este posibil ca ceaiul mai degrab& s& duneze bolnavilor de inim& deci s& le foloseasc&, pe cind ceaiul de filimic& poate fi consumat far a dauna. Fiind o planta depurativa, ea constituie pentru noi un ajutor prefios in icterul infectios. Bautul zilnic a 1-2 cesti cu ceai de filmic face minuni. Filimica are efect de curatire, stimuleaz& circulatia singelui si grdbeste vindecarea ranilor. Un om a intrat cu mina intr-un fierstrau circular si durerile de pe urma rani nu au fincetat nici dupa iesirea din spital. Auzind aceasta, I-am sfatuit s& apeleze la alifia de filimic&. A fost entuziasmat de efectul acestei pomezi si mi-a comunicat c& durerile care-i pricinuiser& multe nopti nedormite au trecut in scurt timp. De atunci, sofia lui planteaza iarasifiimica in grading. Afindu-ma intro vizit in Mihiviertel, gazda mi-a aratat picioarele ei pline de varice. Am luat filmic’ din grdina si am preparat alifia. Ramasitele i le-am aplicat imediat pe gambe (resturile pot fi refolosite de 4-5 ori). Pe urma, femeia a intins zilnic alifia, cu o grosime cit muchia cutitului, pe 0 bucat& de pinza pe care si-a legat-o de gambe. Vefi fi uimiti_auzind c& patru s&ptimini mai tirziu, cind m-a_vizitat la Grieskirchen, varicele fi dispruser&. Ambele picioare aveau iardsi o piele frumoas’, neteda. .O calugarit’ mi-a relatat cA sf&tuise o femeie batrina pe care o remarcase pe strada din cauza varicelor deosebit de mari s& se trateze cu alifie de filmic’, A fost surprinsa cind acea femeie i-a aratat, o lund mai tirziu, in culmea fericirii, picioarele. Toate varicele disparusera si pielea igi recpatase netezimea. Alifia aceasta ajutd foarte rapid si in flebite, ulcere varicoase care nu se vindec&, fistule, degeraturl sl arsuri. Alifia si resturile de pe urma prepararii el se folosese la leziunile ulceroase ale sinulul, chiar daca sint maligne (cancer mamar). Unei cunostinfe a trebuit, deodata, sa i se extirpeze sinul. In timp ce se afla inca Mn spital si tofi ne fAceam griji in legatura cu starea ei, i-am pregatit alifie de filimic&, Cu 28aceasta alfie gi-a uns mai tirziu uriaga rand masa de pe urma operatiei, drept care marimea ranii s-a redus mult. Cicatricele ei au dovedit la consultul postoperator 0 vindecare atft de frumoasa tn comparatie cu cele ale altor paciente, ino? n-a mai fost necesara deci partial radioterapia Alifia de filimic& este de mare ajutor si atunci cind piciorul este napadit de’ ciu- percl. Multe scrisori mi-au confirmat acest lucru, chiar in cazurile in care dadusera 9'@§ toate metodele incercate pind atunci. Si infuzia de filmic proaspata poate fi folosit& cu succes in aceasta boala, Daca o astfel de micoza a cuprins zona vaginu- tul, trebuie f&cute spalturi sau bai de gezut. Se iau 50 grame de filmici uscate sau de 2 ori cite 2 mini pline de fiimici proaspete pentru fiecare baie de gezut. O femeie din Stuttgart mi-a scris c& soful ei suferise de o ciuperca la picior. Ce nu incercaseral Baile, alifile si pudra nu daduser& nici un rezultat. Atunci au incercat cu alifie de filimic&. Dup& opt zile, locurile deschise s-au vindecat si aga au ramas. Nu-i minunat? Pe linga alifie ar trebui preparata tur’ de filimica (a se cauta reteta la .Moduri de folosire”). Aceasta tinctura, diluata cu apa fiarta, este foarte potrivita la compresele preparate pentru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ul- cerafii purulente sau de natura canceroasa, pentru réni deschise din cauza escare- lor, pentru umflaturi, abcese si pustule. Nu numai preotul Kneipp s-a zbatut pentru a impune filimica drept un mijloc fi- toterapeutic de vindecare a ulceratiilor canceroase, ci si medici cunoscuti ca df. Staiger, dr. Bohn, dr: Halenser ¢i alti. Dr: Bohn citeaz4 aceasta planta ca find cel mai important mijloc curativ in bolile canceroase, atunci cind nu se mai poate interveni pe ale chiruigicala si recomanda s& se bea ceai de filimica 0 perioad’. mai lungai de timp. Sucul proaspat stors al filimicii poate fi folosit cu mare succes chiar in cancerul plelii, Hemangiomul uns vreme mai indelungata de cfteva ori pe zi cu suc proaspat de filimica poate fi facut s4 dispar, la fel si semnele din nastere (sub forma de paté colorata) sau keratoza senila (petele de batrinete). Si petele aspre de naturd can- ceroasa de pe piele pot fi astfel indepartate. Recent, medicul si cercetatorul ameri- can, dr. Drwey, a atras atentia asupra puterii curative unice a filimicii la cancer; a putut consemna reusite timéduitoare foarte bune. Geaiul de fiimic se administreaza intern si in boli gastro-intestinale, in crampe gi ulcere stomacale, in inflamatii ale colonului, hidropizie si hematurie. El feprezinta, de asemenea, un mare ajutor in viroze gi infectii bacteriene. Ce efect minunat are folosirea ceaiului proaspat de filimicd reiese dintr-o declaratie pe care mi-a facut-o un medic: ,O fetitA de doi ani si jumatate se cam imbolnavise dupa repetarea vaccinului antipoliomielitic; avea diaree cronica, slibise, se constataserd 0 scadere evidenta.a vederii si tot felul de greutati de nutritie. La un consult clinic se determinase th cele din urma c ar avea paratifos, motiv pentru care fata era tinuta sub observatie medical’. Dup o folosire de o spt&mina a ceaiului preparat din flori proaspete de filimicS ¢° scmninistrarea unui numar mic de medicamente homeopatice, copilul s-a refécut in mare masur&. Rezultatul analizei facute imediat si repetate de 3 ori a ma- tetlor fecal, In vederea depistarii agentior patogeni ai tifosului, a fost pentru prima dat neg-* Deo=:. -2 fiimica da rezultate bune in icterul infectios, este un leac excelent gi th bolile de ficat. Florile, frunzele si tulpina sint opérite cu apa clocotit, iar ceaiul se bea neindulcit. La bolle enumerate mai sus se pot bea 3-4 cesti pe zi, aproximativ 1 lingura la fiecare sfert de or, Se obtine un mijloc vermifug daca se prepara un ceai din 1/4 li- tru de apa si 1 lingurA plina de flori de filmic’. Sucul tulpinilor proaspete indeparteaz& veruclle (negil) si scabia (rlia); daca infuzia se fierbe $i locurile atinse sint imbaiate in a, atunci se vindecd eczemele si inflamatiile ganglionilor. Ceaiul, consumat zilnic, are efect depurativ. Persoanelor care folosesc ochelari si care fac cite 0 baie de ochi cu ceai cldut Ii se intéreste vederea. Spalaturile cu infuzie de filimica $i coada-calului, 29amestecate in parti egale, ajuta in ulceratii si tumori canceroase, la picloarele cu ul- cer varlcos, in osteoporoza, in abcesele coapsei si in rnile urite, purulente, care nu vor s& se vindece. Se ia 1 lingura cu virf din acest amestec pentru 1/2 litru de apa, ~ Pentru a reliofa performantele unice ale ceaiului de filmic’, ag dori s& mai ingir cheva rezultate concludente: O asistenti medicala care suferea deja de opt ani de o In- flamatie a colonului i luase ord la un medic specialist. A fost sfatuité, dupa brogura mea, s& ia ceai de filimica. Pe parcursul a patru zile a baut, fncetul cu incetul, cRe dous cesti cu ceai de filmic. Nici nu i-a venit s& cread& cind dup& aceasta folosire scurt& tot r4ul i-a disprut . - © c&lugarité mi-a povestit c& suferea de dlaree puternic&. Des! a baut ceai de musetel, nu s-a simfit nici o ameliorare, Abia cind a recurs la cealul de filimic’ a fost inlaturat raul fn timpul cel mai scurt. - O alt& calugarita din Bavaria se chinuia deja de 15 ani cu o ciuperea la picior si avea deseori gi flebite. A reusit s& ajunga, in cele 9 urma, prin uzul alifiel de fiimicd, la o vindecare a picioarelor. Florile de fiimica, 2 lingurite rase la 1 ceagcA cu apa, sint un laxatlv ugor. - Crustele din nas se pot vindeca ugor ou alifie de filmica. Observatie: Daca cineva nu suport’ untura de pore poste felosi la prepararea alifiel si grasime vegetal de calitate, Pentru a obfine 0 pomada mai alifioasa, se toarna in ea cit este calda putin ulei. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: 1 lingurita (cu vir) de plante fa 1/4 litru de apa. x Bai de sezut: De 2 ori cite 2 mini pline de plante proaspete sau 100 grame de plante uscate la 1 baie de sezut (a se vedea ,Bai de sezut’, la ,Partea generala'). Spalaturi: 1 jingurd (cu vir) de plante la 1/2 litru de apa. Tinctura: Se pune 1 pumn plin de flor’ intr-un litru de rachiu natural, se las& 14 zile la soare sau la cdldura de cca. 20 grade. Alifie de filimic&: De 2 ori 2 mfini pline de fiimica (frunze, tulpini gi fiori) stnt t8iate mArunt, 500 grame de osinz8 de pore hr&nit natural sau de unturd de pore bund se inierbnta astfel de pared s-ar pune snijele la prt Socast8 unturd flerbinte se introduc fiimicie faiate, se la6a 8 ste bine, se amestecd gi se iau de pe foc. Se acoperd si se las s& stea timp deo zi. A doua 2i, preparatul se incalzeste usor si se fitreaz4 printr-o bucat de pinza sau tifon in vase curate, pregatite dinainte. Suc proaspat: Se spala frunzele, tulpinile si florile si se treo, in stare umeda, prin storc&torul electric de uz casnic. LEURDA (Allium ursinum) Fiocare primavar’ aduce sperante in soare si c&ldura, Ne simfim larsi vesell ini de avint, ne bucuraim de prima inverzire a naturii si de voiogia lumii pasdiilor cu Intreaga fiinta, ca de un autentic dar de la Creator. In fata acestei noi splendor verzi, ar trebui s& pasim spre o noua curd de primévard, o curate s! depuraiie a orgaris: mului care duc la o improspatare $i inviorare igienic& demne de luat in seam’, Mai ales leurda, numita si ai-ciorsc, ai-de-padure, ai-sdlbatic, aiuti, allu, aliu-de- iunie, leoarda sau leord&, face parte dintre acasti vestitori ai primaverii, Frunzele, de un verde proaspat, lanceolate, lucioase, asemanatoare celor ale KicrAmioarel, tes dintr-un bulb lunguiet care este inconjurat de membrane albe, transparente. Tulpina neteda, 30de un verde deschis, impreund cu potirul alb ajung pind la 0 indltime de 30 centimetri. Leurda creste nu- mai pe cimpil bogate in humus si umede, sub tufiguri, in paduri de foioase si alpine. I se simte puternicul miros de usturoi chiar Inainte de a zari planta. El isa $i adus in popor numele de ,ai" ~ salbatic, de padure -, insemnind usturoi; acest miros exclude fara nici o indoiala orice confuzie cu frunzele l&cramioarei sau cu otravitoarea brindusa de toamna. La jinceputul primaverii, multe zavoaie _sint acoperite cu frunzele proaspete, verzi ale leurdei. Ele rsar din pmint th aprilie si mai, uneori chiar mai devreme. Florile devin insa vizibile abia pe ta mijlocul lui mai sau tn iunie. Puternice.forte vindec&toare zac in ea si se spune c& gi ursii o cauta cind ies din hibernare, pentru a-gi curata stomacul, intestinele gi singele. Leurda confine in esenta proprietitile usturoiului nostru, numai ca are o putere curativa mult mai mare. Este, de aceea, deosebit de indicata in curele depurative de primavara si ajuta la vinde- carea bolilor cronice de piele. ‘intructt frunzele isi pierd fortele lecuitoare in stare uscata, in cura de curétire si depuratie de primavara ele se folosesc proaspete. Se pun, tdiate marunt, pe piinea cu unt; tocate fin, in loc ‘de alt condiment . (nefierte) in supa zilnica, pe cartofi, in perigoare, chiftele sau alte mincdruri al c&ror gust este imbunatatit altminteri cu patrunjel. Fru zele pot fi preparate si ca piure sau salata. Intructt olosite in cantitati mari au un gust Thtepator, ar trebui amestecate in piure cu frunze de urzici Frunzele tinere se aduna in aprilie gi mai, deci inainte de inflorire, iar bulbil la sfirsitul verii si toamna. Bulbii de leurda pot fi folositi la fel ca usturoiul. Este indicat ca persoanele cu stomac sensibil s& toarne lapte cald peste frunzele gi bulbii taiati marunt, sd lase totul s4 stea 2-3 ore, apoi s8 bea acest lichid, inghititura cu inghitituré. Pentru:a avea pe tot parcursul anului leurda in casa si a beneficia de puterea ei t&maduitoare, se prepara o tinctur& de leurda (a se vedea ,Moduri de folosire’). Din aceast& tinctur& se iau zilnic 10-12 picdturi in puting apa. Aceste picaturi ajuta la o memorie excelentd, previn arterioscleroza si alungé multe alte afeciiuni si indispoziti. Leurda are un efect foarte favorabil asupra aparatului digestiv. Se recomanda atit la diaree acuta si cronica, chiar daca aceasta este insofita de balonari si colici, cit si la constipafie, dacd aceasta se bazeazii pe spasme interne sau pe lenevirea in- testinelor. Viermil intestinal, chiar si limbricli, mor la chva timp dupa folosirea leurd: dat& cu imbunatatirea activitati intestinale dispar si acele indispozitii care apar ad sea la oameni virstnici sau la gurmanzi din cauza intestinelor lenese, inactive sau prea pine, Insomnia, tulburarile cardiace provocste de stomac, incispoztile provenite dln arterloscleroz’’ sau hipertensiune arterial - ca_vertijul (ameteala), senzatia de apasare (la cap), de neliniste si depresiunile - vor ceda. Suprapresiunea scade treptat. Vinul de leurda (a so vedea ,Moduri de folosire") este un preparat minunat poniru to bath! cu vesnice secre! pulmonare abundente si greutati in respiratie logate de acestea. Chiar in cazurile de tuse rebel& indelungata se scapa de flegma si do insuficienta respiratorie provocata de ea. Acest leac este indicat in tuberculozé pulmonara gi hidropizie, de care suferd deseori cei batrini. Frunzele folosite in stare proaspat curaté rinichii si vezica, favorizind urinarea. Ranile care se vindecd greu, 3unse cu suc proaspat de leurda, se vor inchide rapid. Chiar gi starea bolnavilor car- diovasculari se amelioreaza. Leurda este un mijloc depurativ inc neapreciat la justa sa valoare, care se dove- deste bun mai ales pentru epiderma cronic suferinda. Medicul naturist gi prootul elvetian Kiinzle a iudat in mod special aceasta planta: ,Ea curafa intregul organism, face singele sanatos, alunga si distruge substantele otravitoare. Persoanele merou bolnavicioase, cele cu eczeme $i cu tenul fainos, scrofulosii si reumaticil ar trobul s& venereze leurda asemenea aurului, Nici o planta de pe Pamint nu este att de eficace pentru curatirea stomacului, a intestinelor si a singelui, Tinerii ar inflori ca niste roze $i s-ar deschide ca un con de brad la soare!" Kiinzle arat& mai ncolo c stie familial c&ror membri erau Tnainte ,tot timpul anului bolnaviciosi, mergeau din costor fn doctor, erau plini de eruptii si eczeme, scrofulosi pe tot corpul, palizi, de parca af fi zZicut deja | In groapa $i i-ar fi ricit gainile iardsi afar& de sub pamint gi care cau Insdnatosit gi nviorat dupa o intrebuinfare mai indelungat a acestui dar minunat «i umnezeiril. MODURI DE FOLOSIRE Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurd& se maruntesc ca patrunjelul sau ceapa si se presara pe piine, in supe, sosun, salate $1 mincaruri cu carne. Tinctura de leurda: Frunzele sau bulbii taiati marunt se introduc inir-o sticl& pind la git fra a se indesa, se toarnd deasupra rachit' de secar sau orice alt rachiu de 38-40% facut in casa si se las& 14 zile in soare sau in apropierea maginil de gatit. Se iau de 4 ori pe zi cite 10-15 picdturi In putind apa. Vin de leurdé: Se ia 1 pumn de frunze tdiate marunt, se lasd s& dea cheva clocote tn 1/4 litru de vin alb, se indulceste dupa gust cu miere sau sirop gi se bea din acest vin peste zi, incet, inghifituré cu inghifitura. MACRISUL-+IEPURELUI (Oxalis acetosélla) Este denumit tn limbajul popular gi maerig-de- padure, macrigul-caprei, macrig-pasaresc, macrigor-ti- foios, macrigul-cucul -cUCului, trifoiu-acru, Mcrigul-iepurelui acoper& solu! pretutindeni th padurile noastre de foioase si conifere.cu un covor de frunze de un verde deschis, presérat cu flori ale, deti- cate, Priveligtea sa este extrem de placutd ochilor, Cind merg sA culeg cluperci, mi se intimpl uneori 8 ma aplec dupa o frunza si s4 0 maninc. Florile le adun fh cant mat ‘mici pentru un amestec de ceaiuri pe care citez la pag. 87. 1 Macriguliepurelui nu se usucd, ci se intrebuinfeaz& doar tn stare prodaspata. El inlatura pirozisul (arsurile la stomac) si tulburarlle hopa- tice si digestive usoare. Pentru aceste indispozitii, el se bea sub forma de ceai racit fn prealabil, in port de cite 2 cesti pe zi. Contra icterului, a nefritel, a eruptiilor cus tanate s1 a viermilor, doza respectiva se bea calda. Medicina popular recomanda sucul proaspat stors pentru cancerul Inclplent la stomac, tumorile si ulceratiile canceroase interne gi externe. Sucul proaspat se 32! objine cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic. Se iau 3-5 picdturi o data pe ora, diluate in ap sau ceai de plante. Pe ulceratiile canceroase externe sucul proaspat Stors se unge direct. In parkinsonism (boala lui Parkinson), sucul se prescrie in doza de 3-5 picdturi 1 ' pe ord, luate intr-o infuzie de coada-goricelului, iar extern se foloseste pentru frictionarea sirei spinarii, Diluarea si dozarea trebuie respectate cu strictete atit la can- t cere de stomac, ulceratii si tumori, cit sila boala lui Parkinson. I MODURI DE FOLOSIRE z a Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingura de frunze proaspete cu 1/2 litru de apa si se las sa stea putin. ‘ Suc proaspat: Se spala frunzele si se storc cu ajutorul storcétorului electric de 4 uz casnic. : MUSETELUL (Matricaria chamomilla) Alte denumiri: mamorit8, marariul-ciinelui, matricea, mound, musetel-de-cimp, roman, romani’, romagca. reste pe ogoare, soluri argiloase, cimpii, luminiguri, costise, ¢ pe lanuti de cereale, cimpuri de porumb, trifoi, cartofi gi sfecla. Valorosul nostru musetel este. izgonit tot mai mult din cauza Ve folosirii excesive a ingrasamintelor chimice si a combaterii bu- tuienilor prin erbicide. Dupa iemi bogate in z8pada si primaveri cu mult& umezeala, poate fi infiinit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al musetelului salbatic, concav, mirosul i. deosebit de aromat.si placut. Nu cred c& este necesara o descriere mai am&nunfita a acestei flori atft de cunoscute. Capi- : tulele florale terminale se colecteaz4 din mai pind in august, de preferat in soarele amiezii. Nu este o exagerare daca citez musetelul cape un ,leac universal", mai ales pentru copii mi Pruncilor li se poate da ceai de musetel la orice indispozitie, mai } ales contra crampelor si a durerilor abdominale (colici). El ajuta si in balonari, ‘ diaree, eruptii, dureri de stomac si secretii stomacale abundente, tulburari men- | struale (cum ar fi amenoreea) gi alte afcctiuni ale organelor pelviene, in insomnii, ; { epididimita, febra, dureri de pe urma ré vor gi dureri de dinti. Musefelul are efect sudorific, ea! nant, antispasmodic, dezinfectant si antiin- | flamator in inflamatii de tot felul, mai sles ale mucoaselor. Extern, mugetelul se administreaz4 sub forma de comprese si spalaturi in conjunctivite gi alte inflamatit ale ochilor, in eruptii cutanate care prov7=74 mincrimi sau supurati, ca gargara in durerile de dinti, precum sila spalarea r&:_ ‘or. Cind avem suparari, ar fi bine 88 bem de fiecare data cite o ceasca cu infuzie de rusetel; ne-am linisti inainte ca inima s& ne fie afectata, Foarte indicata este o perna uscata cu musetel, aplicata cald& local. Baile gi spalaturile cu musefel au un efect calmant, cu influent& benefic asupra ‘ | Intregului Sistem nervos. Dupa boli grele sau stari de epuizare va veti simti curind } mai bine gi linistii sufleteste. In ingrijirea dumneavoastré cosmetica s& nu vitati | musefelul. Daca faceti sptiminal o baie a fefei cu infuzie de musetel, veti vedea cum } tenul dumneavoastra infloreste si culoarea fetei se improspateaz’. $i in ingrijirea 33pérulul ar trebui 8 folosit intuzia de, musetel, mal, ales dacd aval parul_ blond. palindu-va astfel pe cap, parul vi va deveni vaporos si va capata un luciu frumos, Musejelul usureaz& scaunul fard a avea efect laxativ si este astfel indicat indirect tn tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi tratati si extern cu alifie de musefol. ‘Aceasta pomada poate fi folosita si pentru vindecarea ranilor. Guturaiul gi sinuzita se amelioreazé repede daca se inhaleaz& vapari de mugetel. Dupa un astfel de tratament trebuie stat, bineinteles, la cdldurd. Uleiul de mugetel era folosit inca din antichitate ca frectie contra nevralgillor $l a reumatismului articular. La vechii egipteni, musetélul era considerat, datorit& puterll sale de a scadea febra, drept floarea zeului soarelui. Numele de Matricaria este derl- vat din latinescul ,mater' = mama, deoarece musefelul era utilzat fn bolile mamelor $l ale femeilor in general! In vechile carti despre plante medicinale se poate citi c& ulelul de musefel alung’ oboseala membrelor, iat Musetelul fiert in apa gi aplicat pe veziea bolnava calmeaza durerile. jedicul naturist Johann Kinzie relateaz& despre o femeie din sat, numit& vrajitoarea mugetelului si foarte c&utata de bolnavi; a ajutat cinci persoane cu auzul slab s-si recapete auzul, prajind 0 ceapé-de-mare, Urginea maritima (care se cultiva in horticultura), fn ulei de musetel si picurind de mai multe ori uleiul cald in ureche. Aceasta ,Wrajtoare" facea s& se miste iarasi membrele paralizate, cu ajutorul {ricfiunilor cu’ulei de mugetel, Contra durerilor de ochi punea la fiert mugetel in lapte siil aplica sub forma de comprese calde pe ochii inchigi, care se vindecau curind, In Continuare, preotul Kiinzle istoriseste: ,Un fesditor nu mai putea dormi decit gezind; alt- fel avea senzatia c& se sufocd, Femeia |-a privit pe om drept in ochi si i-a declarat ca ol nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat. I-a spus Sé-si pregateasca imediat o sticl& mare cu vin pe care s&-|fiarba cu musefel, din care s& bea un pahar plin dimineata $i unul seara. Urmarea a fost ca a reusit s& elimine o cantitate incredibild de urina, mai inti tulbure, apoi tot mai clara tn opt zile era vindecat." MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiulul: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de flori de mugefel cu 1/4 litru de ap& si se las s stea putin. ‘Adaos la baie: Pentru baile in cada se iau de 2 ori cite 2 miini pline, pentru baile fetei si sp&latul parului cite 1 pumn pilin de flori de mugetel; canti- tatea respectiva se opareste si se lasd sa .traga". Comprese: 1/4 litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingur& (cu vif) de musefel, se las s& stea putin, se strecoard gi se fac comprese calde. Aburl de musatel: 1 ingurd (cu vif) de musetel este oparita cu 1 litru de apa in clocot, Vaporii se inhaleaza stind cu capul sub un prosop. Perna cu plante: Se umple un s&culet de pinz& de in cu flori uscate de mugofel si se insdileazi. Se incdlzeste bine intr-o tigaie uscata si se aplicd local. Ulei de musetel: Se umple o sticla pind la gi, fara a se indesa, cu flori proas- pete de musetel culese in soare si se toarna peste ,ele ulei de masline presate la rece. Uleiul trebuie s& acopere florile. Sticla se las, bine astu- pat, 14 zile ih soare. Se pastreaz’ la frigider!Alifie de musetel: 200 grame de grasime de porc se infierbint& ca pentru a frige ceva si se adauga 2 mini pline de flori proaspete de musetel; vor da in clocot, ridicindu-se spumegind. Se amestecd, se aco- pera si se pune totul peste noapte intr-o incdpere racoroasa. A doua zi se Incdlzeste inc o dat ugor si se stoarce printr-o bucatic’ de pinz& de in. Din experient& a reiesit cA cel mai bine se procedeaza astfel: Se pune © bucatica de pinza de in intr-o sit, aceasta se fixeaz peste un vas cu cioc gi se stoarce, Pasta alificasA este amestecatd apoi uniform, dupa care Se toarna in borcane curate. NUCUL (Juglans regia) Nucul, numit in popor si nucar sau nuc-costeliv, Infloreste in luna mai inca inaintea formarii si aparitiel frunzelor. Frunzele proaspete se aduna in iunie, nucile verzi la mijlocul lui iunie, affta timp cit mai pot fi Tntepate usor, cojle verzi de nuca putin inainte de a se coace si de a deveni maro, iar fructele coapte tn septembrie Ceaiul din frunze de nuc este un milloc eficace in tulburarile digestive, deci in constipatie si in inape- tent& (lipsa poftei_ de mincare), precum si in cursfirea singelui. De asemenea, el se intrebuinteaz cu bune rezultate in tratamentul diabetului si contra icterului. infuzie din frunze de nuc ca adaos la baie este bund contra scrofulozei si a rahitismului, contra os- teoporozei si a umflaturilor la os, ca si a unghiilor purulente de la miini si picioare. Spalati in caz de eczema la cap (mai ales la sugar), rofii (coji) si scabie (riie) locurile Tespective cu infuzie din frunze verzi de nuc si veti vedea curind rezuttatull Spalaturile, respectiv béile cu acest adaos ajuta in acnee, eruptii purulente, transplratia picioarelor si leucoree. Se clateste gura cu aceasta infuzie in caz de stomatita ulceroasa, afectiuni ale gingiei, gitului si laringelul. infuzie concentrata din frunze de nuc, adaugata la apa de baie, vindecd de- gerturile. Si in cazul unei cdderi masive de par se poate ajunge la rezultate bune, masindu-se mult pielea capului cu acest lichid. El este un produs natural exceptional si impotriva paduchilor de cap reaparuti in ultima vreme. Frunzele proaspete alunga si alte Insecte nedorite Din nucile verzi culese inainte de Sinziene, deci aproximativ pe la mijlocul luni iunie (nucile trebuie s& poaté fi intepate ugor), se poate prepara o tincturd de nuci care curdta stomacul, ficatul gi singele sitnistura hipotonia (lenevia) stomacala gi colita de putrefactie, Aceasta tinctura este, de asemenea, un remediu excelent contra singelui ingrosat 35MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: Se opareste 1 lingurit& (cu vir) de frunze de nuc taiate marunt cu 1/4 litru de ap& proaspat fiarta si se lasa putin sé stea. ‘Adaos la bai $i spalaturi: 100 grame de frunze pentru baile complete, iar pentru spalaturi 1 lingurité (cu virf) de frunze maruntite la 1/4 litru de ap& (a se vedea ,Bai complete", la ,Partea generala’). Pentru o infuzie concentrata se ia o cantitate dubla. Tinctur& de nucl: Aproximativ 20 nuci verzi sint taiate in sferturi si introduse intr-o sticl& cu git larg; se toarn’ deasupra 1 litru de rachiu de secar&, in aga fel incit s& acopere nucile cu un strat gros de 2-3 degete. Sticla, bine astupatd, se lasd intre 14 z': ~ 4 saptmtni la soare sau la cdldura. Dup& scurgerea acestui timp, cc; uiul se strecoara si se introduce in sticle. Se ia che 1 lingurité plina tn functie de necesitate. Putefi obfine un lic! de nuci foarte gustos daca adaugati la nucile verzi 2-3 cuigoare, 1 bu- cat de scortisoara, 1 baton = ¢ \'e vanilie si coaja spalata, netratata cu substanfe chimice a unei jurnst%ti Ge portocala. 500 grame de zahar se flerd in 1 fru de apa, se lsd 88 se raceasca si se toarna peste tinctura filtrat’, OBLIGEANA (Acorus calamus) Alte denumiri: buciumas, calamar, calamuz, calmen&, crin- de-apa, paporotnec, papura-rosie, speribana, speteazé, tar- ‘restie-mirositoare, Aceasta planta acvatic& “este raspindit mai ales pe Ting& balti, lacuri, mocirle si pe malul apelor linistite. Din milul de pe mal se ridica vertical rizomul, din care rsar numeroase frunze in forma de spada, care ajung pind la indltimea de 1 metru. Tia, presata plat, are in mijjoc un pistil conic, in nuante de la verzuliu la maro-gailoui, Radacina este groasi cit degetul, creste pina la o lungime de 1 metru si are, in stare proaspata, un’ gust amar, puternic condimentat, Uscind raccina, aceasta isi mai pierde din aroma gi tarie. Se culege in primavara timpurie sau in toamna tirzie. Radacina obligenei nu este utilizaté numai datorita puterii el intaritoare in cazul unei slabiri generale a organelor diges- tive, in balonarl stomacale si intestinale, precum si In colicl, ci ea ajuté si in dereglari glandulare si artrité. Rdacina con. tribuie foarte mult la curatirea de mucozitati a intestinelor y stomacului cu secretii abundente. Este indicat& sl hipometabolism (metabolism scazut), in hipotonie (lenevie) intestinala, in cloroza gi hidropizie. Oamenii neobisnuit de slabi, care au pierdut in greutate nu din lipsa unei hrane bune, ar trebui s& bea ceai de obligeand si s4 fac din cind in cind cite o baie com. pletf cu adaos de obligeana. Obligeana inlatura inapetenta, se recomanda in cazul functionaril proaste a rinichiului si este un mijjoc bun de curdjire pentru organism, Ceaiul este de folos chiar copillor alergici la gluten, suferind de celiachie, maladie tot mai frecventa in ultimul timp. Radacina uscata, mestecata incet, 1 poate dezobignui pe fumator de patima de fumat. Ochii slabiti pot fi intariti dac& se ung de mai multe or 36plooapele inchise cu suc proaspat stors din radacina de obligean. Sucul se asa cheva minute s3-si facd efectul, apoi pleoapele sint spalate cu apa rece. Adesea am putut aduce un ajutor substantial in degeraturi sau cind ingheata diferite pri ale corpului, recomandind baile de obligeana. Radacinile sint bagate ste noapte in apa rece, iar a doua zi se pun sd dea in clocot. Se iau de pe foc si se as SA stea 5 minute. Se scald locurile bolnave 20 minute in infuzia nu prea fierbinte. Lichidul respectiv poate fi reincalzit si refolosit maximum de 4 ori, Baile au © actiune benefica si asupra miinilor si picioarelor reci, dar in acest caz ele trebule facute ct se poate de fierbinti. ’ Un barbat de 36 de ani nu se putea restabili dupa indepartarea unei tumori hepa- tice, La intervale de cite 4-5 sptamini fcea puseuri dé temperaturd. Pacientul urma 88 fie dus din Linz intr-o clinic’ din Viena, Soacra sa mi-a povestit ingrijorata despre boala lui fara sanse de vindecare. Se constatase deja existenta unor tubercull intesti- nali care provocau febra mare. $i aici a ajutat radacina de obligeana. Este firesc faptul 2 in boli atit de grave ceaiul trebuie baut citeva saptémini ~ ba chiar luni ~ in sir In timpul unei excursii de la Weissenbachtal la Postalm am intiInit un cuplu din Bad Ischl,/care pornise pe munte echipat cu rucsacuri grele. Cei doi voiau s& petreacd niste’zile linistite intr-o cabana cu aprovizionare proprie. La un popas am intrat cu ei in vorba si am aflat urmatoarele: Barbatul, inalt de 1,85 metri si in virsta de cincizeci si ceva de ani, slabise, de un an Incoace, tot mai tare, fr a descoperi ins& cauza. Cind a ajuns la 48 kilograme, a sur- prins, impreuna cu asistenta medical care-| tnsotea la clinica, 0 convorbire telefonic& Gintre medicul lui gi alt medic. A auzit: ,Vi trimit acum pe pacientul meu cel mai lipsit de sperante - cancer pulmonar!" A aflat astfel, fara s4 vrea, diagnosticul, Dupa aceea a fost sfZtuit de cineva s& mestece.cu sirg radacini de obiigeana, pentru a-| ajuta in acelasi timp sA se lase si de fumat, iar dimineata si seara sé bea ceai de coada- goricelului. Treptat, a inceput sa ia in greutate gi, simfindu-se mai bine, nu s-a mai dus la doctor. Abia peste vreo jumatate de an a fost iar la consultatie la medicul sau. Acesta s-a ridicat brusc de pe scaun, cu miinile sprijnite de masa de lucru, vitindu-se mut de uimire la cel pe care fl credea de mult in groapa. ,Ce-ati facut?" a fost tot ce a putut articula. Am mestecat rédcini de obligeand si am baut ceai de coada- soricelului." ,RAdacini de obligean&? Pe unde se gasesc?" .Nu trebule gasite, domnule doctor, se Gumpard in orice magazin de plante medicinale cu cftiva silingi!* Omul igi redobindise atunci deja greutatea initiala de 86 kilograme, iar jumatate de an mai tirziu facut, cu un rucsac greu in spinare, excursia cu ocazia careia lam cunoscut. Ori de cite ori imi amintesc de urmatoarea intimplare de demult, fie pomenind-o tn prelegerile mele, fie notind-o pe hirtie, ca acum pentru dumneavoastra, ea inti apare €a 0 provident divind si sint intotdeauna migcata pind in adincuri. Mama mez era grav bolnava, avea niste crize intestinale de nedescris gi medicul mi-a spus Intr-n zi cA ar trebui s& ma astept la ce-i mal ru: cA ar fi cancer intestinal. Era pe vrem2e cid inc& nu m& ocupam decft rareori de plante medicinal, desi si pe atunci recurgeam doar la metode naturale si nu luam niciodata doctor, Aceast& comunicare a medicului m-a uluit, De-abia mai eram in stare s&-mi vad de treburile cotidiene. Contrar obiceiului meu — ziua mea incepe de regula la ora 6 dimine se Incheie de cele mai multe ori la 11 noaptea - m-am bagat in pat imediat dupa ora 8 seara. Tocmai refiectam la situatia disperat& a mamei, cind a intrat soful meu si a pus un radio portativ fing’ mine, spunindu-mi: ,Ca's8 nu mai fii atit de singural" Putin dupa aceea am auzit 0 voce la radio: .VA vorbeste medicul casei. Radacinile de obligeand vindeca orice tulburare stomacala si intestinala, oric? ar fi de veche i de rea, chiar maligna. Se ia 1 ceagc& cu apa rece, se pune in ea 1 lingurita ras& de radacini de ‘obligeand, se las& s4'stea peste noapte, se incdlzeste ugor a doua zi, se strecoara si se bea cite 1 inghititur inainte si dupa fiecare mas&. Aceasta inseamna 6 inghitituri pe 37zi; mai mult nu este voie. De fiecare dat, ceaiul trebuie incailzit la bain-marie. Acest tratament se referd la intregul traiect stomacal si intestinal, inclusiv la ficat, bila, splina si pancreas." Fericita la culme, i-am relataf mamei in dimineata urmatoare cole auzite, 6a ins mi-a spus, facind cu mina un gest de resemnare: ,Pe mine nu ma mai poate ajuta nimeni si nimic!" Mi-am procurat radacina de obligeana gi i-am dat-o oxact ‘asa cum am descris mai sus. Vet fi de acord c& ce va povestesc se apropie de un mi- racol, cind veti afla c& deja dup’ 14 zile pe mama n-a mai jenat-o nimic, Sptamfnal a inoeput sa ia in greutate cite 400 grame, dupa ce inainte slabise foarte mult. Datorit& acestei intimplari m-am ocupat tot mai mult de fitoterapie si am putut fi de folos in multe cazuri disperate. RAd&cina de obligeana da tot mereu rezultate uluitoare. Cind aciditatea gastrica lipseste sau se afla in exces, radacina obligensi va sti 5-0 regleze in ambele cazuri. 0 femeie din Vorarlberg a suferit timp de doi ani de dureri de stomac gi a ajuns s& nu mai poat& rezista nici o zi fara medicamente. La sfatul meu a luat cele 6 inghitituri de ceai din radacin& de obligeana si in trei zile i-au pierit orice dureri; nici nu s-au mai repetat de atunci, alt& femeie din Austria inferioara a suferit ani de-a rindul de ulcer duodenal. Pentru a putea suporta durerile, trebuia s8 ia mereu medicamente. Nu mai tolera deloc hrana solid4, n-avea, oricum, nici pofta de mincare. Indicindu-i-se radacina de obli- Geana, a luat zilnic cele 6 inghitituri, drept care durerile s-au tot diminuat, dupa cinci sAptmini au trecut complet, i-a revenit apetitul si a putut suporta, ca gi ceilalfi membri ai familici, o mincare de casa simpla dar consistenta. ~. ‘Un barbat mai in virst& a suferit ani de zile de diaree. Se invatase cu gindul c& nu va sepa niciodat de acest chin. Luindu-se dupa sfaturile mele din carte, a inceput s& bea zilnic din acest-ceai. In scurt timp, intestinul i s-a vindecat. Un biiefel care avea mereu diaree in ciuda unui regim alimentar sever a sc&pat de ea dupa 6 inghijituri din acelasi tip de ceai, recdpatindu-si pofta de mincare $i ingrsindu-se cu citeva kilograme, spre fericirea mamei sale. -Zece ani s-a chinuit un barbat cu diaree cu singe, de 30-40 ofi pe zi, Prietenul su mi-a povestit cA omul vesel, plin de viata de odinioar& se transformase, este firesc, intr-unul vesnic trist. Tot ce incercase in acesti ani dduse gres. A fost pensionat re- lativ de tinar. Pe la Pasti a inceput, mai inti destul de sceptic, s& bea zilnic cle 6 ‘nghitituri de ceai din radacina de obligeand, pe linga care lua si 2 cesti cu ceai do filimic4 op&rit. Mare mi-a fost mirarea cind mi-a scris sofia lui ca la inceputul lunil iunie a aceluiagi an omul si-a reluat lucrul. MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiulul: Ceaiul din rdacini de obligeand se prepara doar ca ex- tract rece, 1 lingurité rasa de radcini se las peste noapte in 1/4 litru de apa. Dimineata se Incdlzeste usor gi se strecoara. Inainte de folosire, ceaiul se incailzeste in bain-marie. Suc proaspat: Radacinile proaspete se curaté cu grid si se trec prin storcatorul electric de uz casnic ct sint inc& umede. ‘Adaos la bala completa: Cca, 200 grame de radacini se las peste noapte la rece in § litri de apa, A doua zi se da totul in clocot, se trage de pe toc, se lasé SA stea pufin si se adauga la apa de baie (a se vedea ,Bai complete’ din ,Partea generala').PAPADIA (Taraxacum officinale) Papadia se numeste in limbaj popular gi buh’, cicoare, crestatea, floarea-malaiului, flori-galbene, ptuc’, lilicea, niparticli, papa- gaini, pui-de-giscd. Aceasta plant’, vazuta pe Pajisti si toate intinderile de iarba si con- sideraté de multi. o buruiana suparatoare, teprezinta pentru omerirea suferind# o planté de leac deosebit de valoroasa. Infloreste in aprilie-mai pe toate pagunile, lizierele, cimpiile si orice suprafata cu iarba ~ un covor floral galben care ne entuziasmeazd an de an. Pianta evit& locurile foarte ude. Are doua pro- jet&ti remarcabile: Ajutd in bolile biliare si in cele hepatice. . Inainte de infiorire se colecteaza frunzele, primavara sau toamna radacinile, iar tulpinile in timpul infloriri. Intreaga plant are efect tamaduitor. Eu ins&mi mi-am creat un obicei din a pune, cum se face primvard, intreaga plant pe masa in forma de salaté sau de a prepara la cin& o salata de papadie amestecata cu cartofi gi garnisitA cu oua cleioase. Cind am fost in lugoslavia la cura, - — pacientii primeau zilnic la masa, pe linga alte feluri de salate proaspete, si un castronas cu salati-de papadie. Medicul, un renumit specialist in bolile de ficat, a raspuns la intrebarea mea referitor la aceasta problema ca pépadia are 0 influent cit se poate de beneficd asupra ficatului. Astézi stiu c& tulpinile proas- pete, din care se consurna 5-6 pe zi in stare crud, ajuta rapid tn hepatita cronic& (durere foarte acuta pina sub omoplatul drept). Ele sint de folos gi in diabet. Diabeticii ar trebui sA m&nince aceste tulpini, pind la 10 pe zi, atit timp cit papadia este tnflorita Se spali tulpinile cu flori cu tot, abia dup aceea se indeparteaza floarea gi se Mestecd incet tulpina, Aceasta are la inceput un gust amarui, este acrigoara gi zemoasa si se aseamana cu andivele. Oamenii permanent bolnaviciogi, care se simt abatuti gi obositi, ar trebui s4 fac o cura de 14 zile cu tulpini proaspete de papadie Se vor minuna de efectu! lor extraordinar. Ele ajuta ins gi in alte afectiuni: Ne scapa de mincarimi, eczeme si erupt, imbunatatesc_sucul gastric si curgti stomacul de tot felul de substante care Se elimina greu. Tijele proaspete pot dizolva fara dureri calculul biliar, ele stimuleazé ac- tivitatea hepatica 3i bilisr3. Pe linga saruri minerale, papadia contine substante cura- tive si de sintez& foc:te importante pentru inléturarea tulburarilor de metabolism. Datorita efectului sau degurativ, ajuta si in artritd si reumatism; inflamatille gangli- nilor se retrag, daca se tine pina la sfirsit cura de 3-4 sdpt&mini cu tulpini proaspete. in Icter si in afectiunile s-!-nice, papdia se foloseste, de asemenea, cu succes. Radacinile de papi, mincate crude, la fel ca si cele uscate servite la ceai au efect depurativ, de stimuiarc a digestiel, sudorific gi diuretic, precum si stimulant. Ele too Singele foarte fluid, fiind considerate un miloc excelent contra singelui ingrosat. ‘Vechilo cri despre plante medicinale istorisesc o& femeile foloseay ca produs cosmetic infuzia preparata din oprirea plantei si a radacinii. Obignuiau s8-si spele cu ea ochil si fata, sperind sA capete astfel un ,chip mai luminos". Papadia face parte din anotimpul rece. acele plante care nu ,hiberneaza'' ci le cresc frunze §in fiecare primavara imi prepar un sirop din flori de ppadie, care are un gust ox- colent, fiind in acelasi timp si in profitul sdnatafi. La turta dulce pe care o fac de Craciun, folosesc numai sirop de papadie. ,_ Mama mea s-a intinit odata cu o femeie care-si umpluse gortul cu fori de papadie, intrebind-o ce face cu cle, a aflat refeta pentru prepararea deliciosulul slop de papadie, pe care, la rindul meu, o transmit mai departe: Se pun de 2’ori cite 2 mfini pline de flori de papadie intr-un litru de apa rece. Se pune la foc mic pind incepe sa fiarba, se las sa dea citeva clocote bune, se ia oala da pe foc si se lasa totul sa stea peste noapte. A doua zi, se goleste continutul intr-o sitd, se scurge, iar florile se storc bine cu ambele mfini, Sucul se amestecd cu 1 kilogram de zan&r nerafinat, la care se adauga o jumatate de l&mie tdiata fell (coaja se arunc& dacé a fost tratata cu substante chimice). Mai multa lamiie acreste prea tare. Oala se pu: > fra capac pe magina de gatit. Pentru a se pastra toate vitaminele, se da la focul Ge! ..iai mic. Astfel, lichidul se evapora fara a fierbe. Siropul se pune la r&cit o data, maximum de doua ori, ca s& i se poata stabili adevarata consistenta, N-are voie s& devind prea gros, c&ci s-ar zaharisi dup’ o pastrare mai Indelungata, dar nicl prea sulyji.g, ci atunci ar incepe s& fermenteze dupa un timp. Trebuie s& devina un sirop adevé.at, viscos, care, uns pe chifla sau piinea cu unt de la micul dejun, este absolut delicies, Odaté lucra la noi un timplar cruia fi pregatisem pentru cina un platou cu hran& rece, in timp ce familia mea se delecta cu felii de piine cu unt unse cu acest sirop de papédie proaspat preparat. Si timplarul nostru a avut pofté s4 guste. Cresctor de al- bine fiind,.nu m-a crezut ca am facut singuré ,mierea’. A fost incintat si mi-a spus c& siropul putea fi doar cu greu deosebit de mierea veritabila. Ag dori s4 mai remare cA bolnavil de rinichi’nu suporta bine aciditatea mierii naturale, in timp ce siroput de papadie este mai sdnatos si le prieste. Aceasta planta medicinala valoroas ocupa un loc insemnat in medicina populara. Din pacate, ea este cunoscuta gresit de cea mai mare parte a populatiel gi con- sideraté 0 buruiana incomoda. intr- procesiune de Joia Verde m-a frapvat un flacdiiag care era stegar si avea fata desfigurata de acnee. I-am atras mamei lui atenfia asupra efectului depurativ al urzicii si papadiei. Mama nici nu stia care-i papadia, desi era departe de a fi o locuitoare de Metropola,, ea traind in ordselul nostru. Cind i-am explicat despre ce planta este vorba, mi-a declarat revoltata c& doar n-o s&-i ofere fiului ei asemenea buruieni. MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealului: Se pune peste noapte 1 lingurita (cu vir) de rédacini In 1/4 litru de apa rece, se incalzeste a doua zi pind incepe sa fiarba gi se fi- treaz4. Aceast& cantitate se bea, inghititura cu tnghititurd, 1/2 or& nainte i 1/2'0r& dupa micul dejun. Salata: Din frunze gi rdacini crude, proaspete (a se vedea fragmentul respec fiv de text), Tulpini: A se mesteca bine si a se minca zilnic 5-10 tulpini crude, spalate. Prepararea siropulul: A se vedea fragmentul respectiv de text!