UNIVERSITATEA SPIRU HARET

GEORGE CĂTUNĂ

HANDBAL

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

 CUPRINS

Capitolul 1. Noţiuni generale despre metodica învăţării

Capitolul 2. Metodica învăţării jocului de handbal

Capitolul 3. Jocuri de mişcare utilizate în învăţarea jocului de handbal

Capitolul 4. Handbalul în lecţia de educaţie fizică

Capitolul 5. Noţiuni de regulament necesare desfăşurării lecţiilor în şcoală

Bibliografie

1
 Capitolul 1
NOŢIUNI GENERALE DESPRE METODICA ÎNVĂŢĂRII

1.1. Metodele utilizate şi clasificarea lor în procesul de predare a jocului de handbal

Metodele utilizate în procesul de predare a jocului de handbal în lecţia de educaţie fizică pot fi utilizate
următoarele:
- explicaţia;
- demonstraţia;
- exersarea;
- observaţia;
- metoda jocurilor (de mişcare, pregătitoare);
- utilizarea kinogramelor, fotografiilor, filmelor etc.
Explicaţia caracteristicilor de execuţie:
- poziţia iniţială;
- lucrul părţilor şi segmentelor corporale;
- poziţia finală;
- greşeli de execuţie;
- utilizare tactică.
Demonstraţia este executată de către profesor/antrenor sau un elev/sportiv care cunoaşte elementul sau
procedeul motric de executat.
Exersarea se face individual, cu partener sau în grup. Se exersează elementele şi mişcările simple şi apoi se
trece la exersarea structurilor tehnice; Execuţiile pot fi în relaţie de adversitate în superioritate numerică, în
egalitate numerică sau în inferioritate numerică cu adversar pasiv, semiactiv sau activ, cu exerciţii sub formă de
concurs sau jocuri pregătitoare, joc şcoală sau joc cu temă.
În procesul învăţării tehnicii acestui joc se disting, în prima fază, două metode
-
   

– pentru învăţarea conţinutului în totalitate, recomandabilă în cazul mişcărilor cu un

     

grad redus de complexitate

-
   

– pentru însuşirea detaliată, pe secvenţe, aprofundată a conţinutului unor elemente


     

sau procedee mai complexe.

În metodica învăţării şi perfecţionării tehnicii şi tacticii jocului de handbal în lecţia de educaţie fizică sau
antrenament, se recomandă următoarea succesiune de exerciţii:
1. exerciţii pentru învăţarea procedeelor tehnice;
2. exerciţii cu structuri de procedee tehnice;
3. folosirea concursului pentru fiecare procedeu tehnic în vederea perfecţionării execuţiei tehnice
4. exerciţii complexe pe ½ teren şi 1/1 teren cu colaborarea partenerilor
5. exerciţii simple cu adversar (pasiv, semiactiv, activ);
6. exerciţii complexe cu adversar;
7. exerciţii sub formă de jocuri dinamice;
8. încadrarea exerciţiilor tehnice în acţiuni tehnico-tactice individuale şi colective (2-3 jucători);
9. încadrarea acţiunilor tehnico-tactice în sistem (atac şi apărare)
10. joc cu temă pe teren redus şi pe tot terenul;
11. joc şcoală;
12. exerciţii specifice pe posturi;
13. joc între grupe, clase.
Prezentarea acestor metode şi tehnici nu epuizează nici pe departe, multitudinea demersurilor pe care le
are la dispoziţie profesorul pentru realizarea obiectivelor educaţionale prin predarea/învăţarea handbalului

1.2. Semnele convenţionale folosite în metodica învăţării handbalului

Apărător Drumul mingii

Atacant Dribling

2
 Atacant Drumul jucătorilor

Portar Aruncare la poartă

Mingii Schimbare de direcţie

spre stânga

Jaloane Schimbare de direcţie

spre dreapta

Pasă în Schimbare dublă

pătrundere succesivă de direcţie

Capitolul 2
METODICA ÎNVĂŢĂRII JOCULUI DE HANDBAL

În cele ce urmează, sunt descrise la modul orientativ exerciţii, jocuri etc. de însuşire şi aprofundare a
principalelor elemente şi procedee tehnice precum şi a principalelor acţiuni tactice. Reprezentarea grafică a fost
executată, în scopul înţelegerii corecte şi în detaliu a mijloacelor şi aplicarea lor într-un mod cât mai atractiv,
variat şi eficient direct în procesul de predare/antrenare.
2.1. Poziţia fundamentală de atac, de apărare şi deplasarea în teren

- explicarea şi demonstrarea poziţiilor fundamentale, a formelor de

deplasare în teren
- de pe loc la semnal luarea poziţiei optime (pe rând – de atac şi de
apărare)
- din alergare, la fluier, oprire în poziţie fundamentală (de atac sau
apărare)
- din poziţie fundamentală se execută paşi adăugaţi înainte, înapoi,
oblic înainte, oblic înapoi şi lateral la indicaţiile profesorului pe
perechi, menţinând o poziţie fundamentală joasă, încearcă să atingă
unul genunchii celuilalt (leapşa cu atingerea genunchilor)
- deplasare pe semicercul de 6 m în poziţie fundamentală, ieşire
la nivelul celor 2 interi, retragere pe semicerc, sprint pe diagonală,
alergare cu spatele pe marginea terenului.
- explicarea şi demonstrarea poziţiilor fundamentale de atac şi
apărare
- imitarea poziţiilor fundamentale şi corectarea lor;
- din alergare pe tot terenul, la un semnal sonor - luarea poziţiei
fundamentale de apărare, la două semnale sonore – luarea poziţiei
fundamentală de atac;
- deplasare în direcţia arătată de profesor (înainte - înapoi şi lateral
stânga - dreapta) în fiecare dintre poziţiile fundamentale;
3
 - jucătorii aşezaţi în cerc sau în pătrat, pasează mingea între ei, în timp ce apărătorul se deplasează după minge;
- jocuri pentru poziţia fundamentală în apărare:
• "lupta cocoşilor cu atingerea genunchilor", "deplasează-te rapid" sau "deplasare în triunghi",
"pătrunde în spaţiul adversarului", "apără semicercul", etc.

2.2. Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii

- explicarea şi demonstrarea ţinerii, prinderii şi pasării mingii

- trecerea mingii în jurul capului, soldurilor, genunchilor
- trecerea mingii dintr-o mână în alta, rotarea, răsucirea braţului
care ţine mingea
- pase cu două mâini din dreptul pieptului, de deasupra capului
- pase zvârlite de deasupra umărului
- suveică simplă cu trecerea la coada şirului propriu şi apoi la
coada şirului opus
- pase zvârlite cu trecere la coada şirului la care s-a pasat
- pase zvârlite lateral pe lângă umăr şi lateral deasupra umărului, cu trecere la coada propriului şir
- acelaşi exerciţiu cu trecere la coada şirului unde s-a pasat

2.3. Pasele de pe loc şi din deplasare

- explicarea şi demonstrarea paselor din alergare
- - suveică simplă cu trecerea la coada şirului opus
- - pase în doi din deplasare, pe centrul terenului
- repetarea paselor lansate, împinse şi zvârlite prin
pase (directe sau cu pămîntul) în doi de pe loc din joc de
picioare;
- pase în doi în jurul terenului
- formaţie de suveică cu un jucător în lateral.

4
 Se execută pase din alergare cu deplasare la coada şirului opus.
- acelaşi exerciţiu, cu doi jucători în lateral
- pase în doi (zvârlite şi din pronaţie) din alergare cu viteză maximă, cu mărirea şi micşorarea distanţei dintre
pasatori;
- pase în doi din alergare cu prindere şi pasare din săritură;
- pase în doi din alergare cu întoarceri 180°;
- suveică simplă, suveică dublă, şi suveică pe semicercul de 9m cu
încrucişare;

- "cercurile mişcătoare" - 2 cercuri concentrice ce se deplasează în

direcţii diferite - jucătorii din centru au mingea şi pasează cu cei din
exterior - direcţia de alergare se schimbă după aproximativ 2 min.
- "triunghiul alergător" - 9 jucători se aşează în triunghi - câte 3
la fiecare colţ cu faţa spre interior - jucătorul cu mingea (ce se află
primul într-o grupă de 3 jucători) pasează către primul jucător din
stânga şi se deplasează în spatele şirului acestuia. Jocul se poate
îngreuia prin pasare spre dreapta sau prin introducerea a două
mingii.
- "pătratul alergător" - variantă a exerciţiului precedent

2.4. Driblingul simplu şi multiplu

- explicarea şi demonstrarea driblingului simplu şi multiplu

- dribling simplu pe loc, din mers, din alergare
- pase în doi din alergare, precedate de dribling simplu
- dribling multiplu pe loc, cu împingerea mingii la diferite înălţimi
- deplasare liberă în teren folosind driblingul multiplu
- dribling cu ocolire de obstacole alternativ stânga-dreapta
- dribling cu încercuirea obstacolului
- dribling printre jaloane, cu conducerea mingii şi cu mâna
neîndemânatică.
- „leapşa în dribling”

- pase în doi din alergare, precedate de dribling simplu

- deplasare liberă în teren folosind driblingul multiplu
- dribling printre jaloane
- jucătorii dispuşi în formă de suveică, deplasare în dribling, pasă şi
trecere la coada şirului opus

2.5. Scoaterea mingii din dribling

- explicarea şi demonstrarea scoaterii mingii din dribling

- dribling multiplu în ritm uniform, cu braţul îndemânatic, apărătorul
încearcă să scoată mingea
- acelaşi exerciţiu dar driblingul se execută cu braţul neîndemânatic
- scoaterea mingii unui jucător care se deplasează în alergare uşoară
- scoaterea mingii unui jucător are se deplasează cu schimbare de direcţie
- scoaterea mingii unui jucător care execută dribling într-o suprafaţă de
teren limitată
- într-un spaţiu limitat, fiecare jucător cu minge. Cu o mână driblează, iar
cu cealaltă încearcă să scoată mingea de la adversar.
- un distribuitor aruncă mingea în teren iar jucătorul care prinde
mingea se deplasează în dribling spre poartă, iar apărătorul încearcă să
scoată mingea.

2.6. Învăţarea aşezării în sistemul de apărare 6:0

5
 - explicarea aşezării jucătorilor în sistemul de apărare 6:0 şi rolul fiecărui jucător

- deplasări laterale în poziţie fundamentală pe tot semicercul de 6m în funcţie de semnele profesorului

- deplasări laterale în funcţie de circulaţia mingii
- deplasare în poziţie de apărare cu ieşire la atacantul care ameninţă poarta, apoi retragere pe semicerc în
direcţia în care circulă mingea

2.7. Pasarea mingii în pătrundere succesivă

- în formă de pătrat, se execută pase zvârlite din om în om cu trecere la

coada şirului unde a pasat
- plasaţi pe posturile de extremă şi inter, se execută pase în pătrundere
- jucătorii sunt dispuşi pe cele 6 posturi, pase în pătrundere, cu
transmiterea mingii din săritură de la o extrema la cealaltă peste
semicerc. După 4 -5 execuţii se schimbă direcţia de pasare.
- 6 jucători în atac şi 6 în apărare. Pase în pătrundere succesivă cu
atacarea culoarelor până la extremă.
- acelaşi exerciţiu cu încercarea de angajare a pivotului.

2.8. Învăţarea aruncării la poartă din săritură

- explicarea şi demonstrarea aruncării la poartă din săritură şi

apoi se execută
- pe un şir, pasă la un distribuitor, reprimire şi aruncare la
poartă (execuţie globală)
- sărituri pe un picior (gen şotron)
- aceleaşi sărituri peste mici obstacole
- imitarea aruncării din săritură din mers, din alergare uşoară
- aruncări din săritură cu bătaie pe o bancă de gimnastică
- pase în doi din săritură
- pase în doi din săritură din alergare
- aruncare la poartă din săritură cu pasă primită de la un
distribuitor
- pase în doi din săritură
- pase în doi din săritură din alergare
- aruncare la poartă din săritură cu pasă primită de la un
distribuitor
- aruncare la poartă din săritură precedate de dribling
- aruncare din săritură peste un adversar activ
- aruncare la poartă din săritură precedate de dribling
- aruncare din săritură peste un adversar pasiv

2.9. Blocarea mingii

- explicarea şi demonstrarea blocării aruncărilor la poartă

- un atacant şi un apărător. Atacantul simulează aruncarea, iar
apărătorul încearcă să atingă mingea cu ambele braţe.
- idem, dar atacantul aruncă mingea în braţele apărătorului la o
distanţă de 3-4 m.
- idem, dar atacantul aruncă mai puternic, fără a indica viitoarea
traiectorie a mingii
- jucătorii aşezaţi la 12 m şi un apărător la 6 m. Atacanţii aruncă
la poartă din săritură, iar apărătorul încearcă să blocheze mingea
- acelaşi exerciţiu cu doi apărători, iar atacanţii aruncă printre apărători.
- atacanţii plasaţi pe cei 2 interi, fiecare cu minge, în apărare 3 apărători în zona centrală. Atacanţii aruncă pe
rând la poartă de la distanţă, iar apărătorii vor bloca aruncările prin deplasare spre stânga sau spre dreapta.

2.10. Schimbările de direcţie

6
 - schimbare simplă de direcţie executată de pe loc (drept-stâng si apoi stâng -drept);
- din alergare uşoară executarea unei schimbări simple de direcţie spre stânga (la jalon);
- din alergare uşoară executarea unei schimbări simple de direcţie spre dreapta;
- idem spre stânga;
- se reiau exerciţiile precedente, executate acum cu mingea;
- schimbare dublă de direcţie executată de pe loc (drept-stâng-drept şi apoi stâng-drept-stâng);
- schimbare dublă de direcţie executată din alergare uşoară în faţa unui apărător semiactiv;
- idem cu finalizare din săritură.

2.11. Atacarea adversarului cu mingea şi retragerea pe semicerc

-explicarea şi demonstrarea atacării adversarului cu mingea şi retragerea pe

semicerc
- un apărător pe 6m şi un atacant la 10 m. Atacantul pătrunde spre poartă şi
simulează aruncarea la poartă, apărătorul iese la acesta şi îl atacă cu un braţ
pe braţul de aruncare şi cu celălalt pe şold.
- acelaşi exerciţiu dar după atacarea adversarului se retrage în poziţie
fundamentală în diagonală-înapoi pe semicercul de 6 m
- doi atacanţi cu faţa spre poartă pasează în pătrundere succesivă. Între cei
doi, pe semicerc se află un apărător care încearcă să aibă contact corporal cu
atacanţii în momentul în care au mingea.
- acelaşi exerciţiu dar cu 2 atacanţi şi 2 apărători. Când un apărător iese la un
atacant celălalt apărător dublează la coechipierul său.
- 6 jucători în apărare şi 6 în atac. Cei din atac atacă poarta în pătrundere
succesivă, iar cei din apărare ies la jucătorii cu mingea şi apoi se retrag oblic
pe semicercul de 6m.

2.12. Prinderea mingii venită din urmă

- explicarea şi demonstrarea prinderii mingii venită din urmă

- în şir, de pe loc pasarea mingii din spatele şirului către înainte
- acelaşi exerciţiu din mers, apoi din alergare
- câte doi, unu în spatele celuilalt, distanţă 3-4 m. Cel din spate pasează
celui din faţă o data pe partea stângă, o data pe pertea dreaptă.

- în scară, pase din om în om din alergare, mingea plecând de la cel din

urmă şi terminând la cel din faţă
- pase în cocor,
- pase în „V”,
- în şir, pas la un distribuitor, alergare, prinderea mingii venită din
urmă şi aruncare la poartă din săritură

2.13. Aruncarea la poartă din alergare

- explicarea şi demonstrarea aruncării la

poartă din alergare
- simularea aruncării de pe loc, din mers,
din alergare uşoară
- în suveică simplă, pasarea mingii din
alergare de pe piciorul drept, fără să se modifice ritmul alergării
- în suveică dublă, pase în doi din alergare
- pase în doi din alergare cu aruncare la poartă din alergare
- în suveică simplă, pasarea mingii din alergare de pe piciorul drept, fără să se modifice ritmul alergării
- în şir de pe postul de inter, dribling multiplu până la semicercul de 9 m şi apoi aruncare la poartă din
alergare
- acelaşi exerciţiu dar cu pas la un distribuitor

1.14. Replierea

7
 - explicarea şi demonstrarea replierii
- alergare pe lungimea terenului, la semnal întoarcere şi alergare cu spatele
- un atacant şi un apărător. Atacantul execută contraatac în dribling, apărătorul încearcă să-i scoată mingea
- un şir de atacanţi aşezaţi pe inter şi un şir de apărători laterali. Atacantul pasează portarului din săritură şi
apoi se repliază în cea mai mare viteză încercând să întrerupă
contraatacul lansat de portar.
- Două şiruri de atacanţi la 9 m care efectuează pase în pătrundere
urmate de aruncare la poartă. Apărătorii laterali după aruncare pleacă
pe contraatac cu două vârfuri. Atacanţii după aruncarea la poartă se
repliază în cea mai mare viteză, încercând să întrerupă contraatacul.
- jucătorii aşezaţi în şir în două colţuri opuse ale terenului, o singură
minge. Primul jucător aleargă pe marginea terenului, primeşte mingea
de la portar, execută dribling, pasează portarului din partea opusă, se
întoarce şi devine apărător la jucătorul din şirul opus care pleacă pe
contraatac (contraatac cu repliere).
- aşezarea jucătorilor în atac şi apărare. În atac pasarea mingii din om
în om, la semnal pasarea mingii la portarul advers şi jucătorii se retrag
în funcţie de contraatacul lansat de portar.

2.15. Marcajul şi demarcajul

- explicarea si demonstrarea demarcajului şi marcajului

- reprize de marcaj imaginar executate pe o suprafaţă restrânsă (într-un cerc cu raza de aprox. 3m.)
- pe jumătate de teren, apoi pe tot terenul, pe perechi, atacant - apărător, pentru atacanţi se dă ca temă
demarcajul, iar pentru apărători, marcajul activ al adversarului direct.
- joc 



pe jumătate de teren, apoi pe tot terenul


 
     

- Joc

" pentru marcajul la intercepţie.

     

- joc fără dribling  

 



     

- joc de handbal la o singură poartă cu efectuarea de marcaj strâns pe jumătate de teren.

- joc de handbal la o singură poartă cu efectuarea de marcaj cu unei zone marcate cu creta.      




2.16. Încrucişarea simplă şi dublă

-explicarea şi demonstrarea încrucişării simple şi duble

- din mers încrucişare între doi jucători
- din alergare pase cu încrucişări pe tot terenul
- suveică simplă cu încrucişare între cei interul stânga şi interul dreapta
- încrucişare între centru şi inter
- acelaşi lucru cu finalizare
- încrucişare dublă între centru şi cei 2 interi (două încrucişări simple)
- contraatac direct cu două vârfuri încheiat cu o încrucişare

8
 2.17. Preluarea, predarea şi schimbul de oameni

- explicarea şi demonstrarea preluării, predării şi schimbului de oameni

- suveică simplă cu dribling între interi. Cei 2 apărători preiau atacantul celuilalt apărător.
- Suveică simplă între trei atacanţi, iar în apărare 3 apărători care exersează preluarea, predarea şi schimbul
de oameni.
- Joc la o poartă. Atacanţii trebuie să facă încrucişări simple sau duble iar apărătorii să facă preluarea,
predarea şi schimbul de oameni

2.18. Blocajul şi plecarea din blocaj

- explicarea blocajului şi plecării din blocaj

- jucătorii dispuşi pe centru şi inter stânga. Centrul porneşte în dribling spre interul stânga marcat om la om, execută
blocaj, interul după o fentă de plecare în stânga, încrucişează cu centrul şi aruncă la poartă.
- acelaşi exerciţiu dar interul pasează centrului care execută plecare din blocaj
- jucătorii plasaţi astfel: interul stânga marcat om la om, centrul cu mingea, interul dreapta distribuitor. Centrul
pasează interului dreapta, pleacă la blocaj la interul stânga, interul dreapta pătrunde spre poartă şi pasează
interului stânga care aruncă la poartă.
- acelaşi exerciţiu, dar interul dreapta pasează centrului care după blocaj execută plecare din blocaj.
- Jucătorii dispuşi pe inter stânga,
extremă stânga, pivot şi un apărător în faţa
interului. Interul pasează extremei şi
execută o fentă de plecare spre aceasta,
pivotul face blocaj la apărător, interul
primeşte mingea de la extremă şi aruncă la
poartă din săritură sau driblează şi
angajează pivotul care a plecat din blocaj.

2.19. Sistemul de apărare 5:1 zonă

- explicarea şi demonstrarea aşezării jucătorilor în sistemul de apărare 5:1 şi rolul fiecărui jucător
- deplasări laterale în poziţie fundamentală în sistemul 5:1 în funcţie de semnele profesorului
- deplasări laterale în funcţie de circulaţia mingii
- deplasare în poziţie de apărare cu ieşire la
atacantul care ameninţă poarta, apoi
retragere pe semicerc în direcţia în care
circulă mingea
- joc la o poartă

2.20. Aşezarea în atac şi circulaţia mingi în sistem cu un pivot

- explicarea şi demonstrarea aşezării în atac cu un pivot

- explicarea rolului şi sarcinilor jucătorilor şi în special a pivotului
- aşezarea jucătorilor pe teren pentru atac
- explicarea aşezării şi mişcării în teren pe posturi a întregii echipe, precum şi
a "paselor 1 -7";
- circulaţia în opt
- circulaţie pe patru posturi, în suveică dublă;
- pasarea mingii în pătrundere succesivă

9
 - circulaţia extremelor şi colaborarea cu interi de pe partea opusă

2.21. Pasele speciale

- Explicarea şi demonstrarea fiecărui tip de pasă specială a rolului lor precum şi a momentelor şi poziţiilor
prielnice în timpul jocului;
- executarea paselor speciale şi corectarea lor;
- concurs de pase în doi - cine execută mai multe pase în 30 de secunde
- suveică pe semicercul de 9m cu încrucişare, cu pasare prin pronaţie, oferită, pe la spate, pe la spate din
săritură, voleibolată, pe la ceafă etc.;
- pasare printr-o pasă specială (denumită iniţial) la punct fix sau printre jaloane

2.22. Faza a II -a de atac (contraatacul susţinut)

- alergări cu schimbări de direcţie;

- pase în doi din alergare şi finalizare cu aruncare la poartă din săritură
- pase în doi din alergare, încrucişare simplă, retransmiterea mingii
jucătorului infiltrat la semicerc şi finalizare cu aruncare la poartă din
săritură sau plonjon
- jucătorii sunt împărţiţi pe 4 şiruri la nivelul extremelor, mingea
pleacă de la un portar. Pase în doi din alergare cu pasă către portarul
advers şi trecere la coada şirului din faţă.
- pase în trei din deplasare cu aruncare la poartă
- pase în trei din deplasare (fără şi cu schimb de locuri) terminate
cu angajarea pivotului ce se infiltrează în spatele a 2-3 apărătorilor
activi sau semiactivi;
- jucătorii sunt dispuşi pe două şiruri la nivelul extremelor, contraatac
cu două vârfuri urmate de încrucişare simplă şi finalizare cu aruncare
din alergare
- jucătorii sunt aşezaţi în linie câte trei, extrema încrucişează cu
centrul, reprimeşte şi lansează extrema de pe partea opusă care
finalizează
- acelaşi exerciţiu cu menţiunea ca la poartă aruncă centrul după
încrucişare
- jucătorii sunt aşezaţi pe două şiruri, unul la semicercul de 6 m,
celălalt la mijlocul terenului. Pasă la portar, reprimire în alergare,
dribling pe marginea terenului până în apropierea unui apărător
(pentru a-l atrage spre minge), pasă în partea opusă şi aruncare la
poartă

2.23. Faza a II -a de apărare

- dribling multiplu pe lungimea terenului cu apărător activ şi finalizare din săritură;

- pase în doi pe lungimea terenului împotriva apărătorului ce se repliază;
- suveică dublă cu apărători activi (suveică cu repliere)
- pe perechi, atac şi apărare, atacantul caută să scape de apărător a cărui sarcină este să nu-l lase să ajungă la un
punct dinainte fixat
- joc 6x6 pe jumătate de teren - "cine ţine mai mult mingea"

2.24. Aruncarea la poartă cu pas încrucişat

10
 (înainte sau înapoi)
- explicarea şi demonstrarea aruncării cu pas încrucişat
- alergare cu efectuarea unui pas încrucişat la semnal sonor
sau la repere dinainte stabilite;
- idem cu imitarea aruncării mingii (fără şi cu minge)
- pase în doi, zvârlită de deasupra umărului din joc de
picioare, cu pas încrucişat
- jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, pasează cu un intermediar şi aruncă la poartă cu pas
încrucişat
- jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, efectuează dribling multiplu (în cea mai mare viteză) şi
aruncă la poartă cu pas încrucişat la punct fix,
- acelaşi exerciţiu, cu introducerea unui apărător (semiactiv apoi activ) şi a unui portar

2.25. Aruncarea la poartă de pe extreme

- explicarea şi executarea (de pe postul de extremă dreaptă) a aruncării la poartă din plonjon sărit
- explicarea şi executarea aruncării la poartă din plonjon sărit de pe extremă stângă
- explicarea şi executarea aruncării la poartă din săritură cu ducerea braţului lateral;
- explicarea şi executarea aruncării la poartă din săritură cu aterizare pe piciorul de partea braţului de aruncare;
- explicarea şi executarea aruncării la poartă din săritură cu bătaie pe piciorul de partea braţului de aruncare;

2.26. Jocul portarului

- aruncarea mingii în pământ – deplasare (lateral-înainte) şi prinderea ei cu şi fără săritură

- din poziţie fundamentală respingerea mingii aruncată lateral, sus jos, stânga/dreapta
- din poziţie fundamentală respingerea mingii cu latul piciorului
- respingerea mingii venită din aruncare cu o mână sau cu două mâini
- pasarea mingii la diferite puncte fixe aflate pe teren
- portarul stă pe linia porţii, iar atacanţii aruncă pe rând la poartă la intervale scurte de timp (în torent), apoi se
schimbă portarul
- jucătorii împărţiţi în 2 echipe într-un spaţiu delimitat. Echipa A are mingea care trebuie să o paseze numai cu
mâna. Echipa B încearcă să oprească mingea prin procedee specifice portarului: prindere, respingere.

2.27. Învăluirea interioară şi exterioară

- explicarea şi efectuarea învăluirii interioare cu

viteză mică
- efectuarea învăluirii interioare cu viteză
mărită şi apărători (semiactivi apoi activi)
- explicarea şi efectuarea învăluirii exterioare cu
viteză mică
- efectuarea învăluirii exterioare cu viteză
mărită şi apărători (semiactivi apoi activi)

2.28. Fentele de pasare şi aruncare

- suveică pe lungul terenului, cu doi coechipieri aflaţi în mijloc

spate în spate. Primii pasează simultan celor doi de la mijloc,
aleargă, primesc mingea, execută schimbare de direcţie spre
stânga, pleacă spre dreapta şi pe primul pas pasează din săritură la
primul jucător din şirul opus
- deplasare în teren (pe lungime), cu mingea în mână, pe trei şiruri -
se execută fente de aruncare urmate de dribling
- jucătorii aşezaţi în şir câte unul. Pe mijlocul terenului sunt
plasaţi 2-4 apărători, iar lateral doi distribuitori. Se execută pasă
din deplasare, schimbare de direcţie, pasă din săritură, fentă de pasă urmată de dribling şi pasă la portar

11
- două şiruri pe posturile de inter dreapta şi centru, şi un pasator pe postul de extremă. Interul execută o fentă de
pasă spre stânga urmată de pasă către extremă; centrul pleacă spre stânga, schimbă direcţia de deplasare,
primeşte mingea de la extremă şi urmează aruncare la poartă precedată de fentă de aruncare
- un apărător la 9 m şi două şiruri plasate pe posturile de inter dreapta şi extremă dreaptă. Extrema porneşte în
driblig, pasează spre inter care execută o fentă de aruncare urmată de dribling spre apărătorul lateral şi pasează
extremei plecată din blocaj

2.29. Plonjonul - plonjon cu cădere înainte, plonjon cu cădere laterală, plonjon sărit (inclusiv de pe
extremă dreaptă şi stângă)

- explicarea şi demonstrarea fiecărui tip de plonjon

- din stând pe genunchi, căderi repetate spre înainte cu
amortizare (pe iarbă naturală, iarbă sintetică sau saltea)
- acelaşi exerciţiu ca şi cel precedent, imitând aruncarea
- din stând, căderi repetate spre înainte cu amortizare (pe o
suprafaţă moale)
- acelaşi exerciţiu ca şi cel precedent, urmat de aruncări la poartă la punct fix
- rostogoliri spre înainte şi laterale
- executarea de aruncări la poartă prin procedeele -plonjon cu cădere în faţă, plonjon cu cădere laterală,
plonjon sărit (inclusiv de pe extremă dreaptă şi stângă)

2.30. Paşii pivotului

- explicarea şi demonstrarea pasului nr.1

- executarea pasului nr.1. - explicarea şi demonstrarea pasului nr.3
- executarea pasului nr.3.

- explicarea şi demonstrarea pasului nr.2

- executarea pasului nr.2. - explicarea şi demonstrarea pasului nr.4
- executarea pasului nr.4

2.31. Aruncarea la poartă cu evitare

- explicarea şi demonstrarea aruncării la poartă cu evitare

- alergare cu efectuarea unei mişcări de evitare la semnal sonor sau la repere dinainte stabilite
- idem cu imitarea aruncării mingiei (fără şi cu minge);
- pe perechi, atacant - apărător, exersarea paşilor şi a lucrului de braţe şi trunchi cu mingea în mână
- pase în doi din joc de picioare, prin evitarea unor adversari pasivi sau semiactivi ce se află în faţa acestora;
- jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, pasează cu un intermediar şi aruncă la poartă cu evitare
- jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, efectuează dribling multiplu (în cea mai mare viteză) şi
aruncă la poartă cu evitare la punct fix
- acelaşi exerciţiu, cu introducerea a doi apărători (semiactivi apoi activi) şi a unui portar
12
2.32. Blocajul

- în şir câte unul pe posturile de inter stânga şi centru iar în faţa interului se află un apărător pasiv. Centrul
pasează interului după ce în prealabil a pătruns spre acesta în driblig şi se aşează în blocaj. După încrucişare şi
efectuarea blocajului, interul finalizează cu aruncare la poartă din săritură.
- trei şiruri pe posturile de interi şi centru, iar în faţa interului stânga se găseşte un apărător pasiv. Centrul
pasează spre dreapta şi pleacă spre stânga la blocaj, interul dreapta pasează interului stânga şi acesta aruncă la
poartă
- trei şiruri pe posturile de interi şi centru, în faţa interului stânga se găseşte un apărător pasiv iar lângă semicerc
un pivot. Centrul execută dribling spre interul dreapta, cu care încrucişează, moment în care interul stânga
execută o fentă de pornire spre stânga, pivotul iese la blocaj, interul dreapta pasează interului stânga care fiind
nesupraveghiat aruncă la poartă
- patru şiruri pe posturile de extremă şi interi, iar în faţa interilor se află doi apărători. Extrema pătrunde paralel
cu semicercul, pasează interului de parte opusă, şi blochează apărătorul din dreptul acestuia pentru a nu-l putea
împiedica la finalizare

2.33. Paravanul din mişcare şi la momente fixe

- explicarea utilităţi paravanului, a momentelor prielnice folosirii lui şi a diferenţei dintre cele două forme
- trei şiruri pe posturile de interi şi centru , iar
în apărare un apărător central. Centrul
porneşte spre interul stâng, primeşte mingea de
la interul drept, se întoarce cu spatele şi se
plasează între interul stâng şi apărare
(retrăgându-se), facilitându-i acestuia
aruncarea
- protejarea aruncătorului la aruncarea
liberă de la 9m

2.34. Aşezarea în teren la momente fixe

- explicarea aşezării şi a noţiunilor de regulament la aruncarea de începere, aruncarea de la 7m, 9m, corner etc.
- aruncări repetate de la 7m, cu încercarea recuperării mingii ricoşate din portar, bara porţii sau gard de protecţie
- aruncări de la 9 m
- joc concurs - cine înscrie mai multe goluri din 5 aruncări de la 9 m

2.35. Contraatacul direct şi cu intermediar

- explicarea şi demonstrarea contraatacului

- jucătorii aşezaţi în şir în două colţuri opuse ale terenului, fiecare cu
minge. Primii din fiecare şir pornesc în dribling pe marginea
terenului, iar în dreptul liniei de 9 m pasează portarului, reprimeşte
mingea şi trece la coada şirului
- jucătorii aşezaţi în şir în două colţuri opuse ale terenului, o singură
minge. Primul jucător aleargă pe marginea terenului, primeşte mingea
de la portar, execută dribling, pasează portarului şi trece la coada

13
 şirului. Când portarul primeşte mingea, primul jucător din celălalt şir execută acelaşi lucru.
- jucătorii plasaţi pe cele 2 extreme, mingiile la portar. Jucătorul aleargă în viteză pe marginea terenului, în
apropierea liniei de centru primesc mingea, execută dribling şi aruncă la poartă, apoi se aşează în colţul opus.
- acelaşi exerciţiu dar portarul pasează în cealaltă jumătate de teren.
- jucătorii aşezaţi pe 2 şiruri în colţurile terenului. Şirul care are minge
pasează portarului, reprimesc mingea la centrul terenului şi pasează
celuilalt vârf de contraatac care se află la 9m şi aruncă la poartă
- un intermediar şi un vârf de contraatac. Portarul pasează
intermediarului care se demarcă în propria jumătate de teren şi acesta
pasează vârfului la 9 m care aruncă la poartă.

Capitolul 3
JOCURI DE MIŞCARE UTILIZATE ÎN ÎNVĂŢAREA JOCULUI DE HANDBAL

3..1. JOCURI PENTRU ŢINEREA MINGII:

Automobilele, Transportă mingea, Culesul şi semănatul cartofilor, Smulge mingea,
3..2. JOCURI PENTRU PRINDEREA MINGII
Jocuri individuale, Culorile,
3..3. JOCURI PENTRU PASAREA MINGII
Mingea prin portiţă, Mingea în cerc, Cercurile mişcătoare, Cursa celor două mingi, Schimbă locul în cerc,
Pasează şi fugi, Mingea la căpitan (cu variante), Concurs de pase, Triunghiul alergător, Careul mişcător,
Mingea printre jaloane, Şoarecele şi pisica sau Doi contra unu, Concurs de pase în trei sau în patru, Suveică
simplă cu schimb de locuri în dribling, Suveică dublă, ,Pase cu schimb de locuri, Suveică între trei jucători,
Ştafetă combinată cu dribling, pasă, Cursa în perechi, Campionii, Cercul campionilor, Mingea în stea, Mingea
în zig-zag, În patru colţuri, De-a prinselea cu mingea de handbal, Prinde-l pe cel cu mingea, Leapşa -
mingea salvează...
3..4. JOCURI PENTRU DRIBLING
Cine execută de mai multe ori dribling, Păsările călătoare, Schimbă mingea, Cursa pe numere cu dribling,
,Ceasornicul, Suveică simplă cu dribling, Culesul cartofilor din dribling, Concurs de dribling pe loc, Cursa
cu dribling, Cursa printre jaloane, Dribling într-un spaţiu limitat, Ocoleşte în dribling, Schimbă locul, Fuga prin
tunel, Care-i mai iute, Cine conduce mingea mai repede, Ocoleşte obstacolele, Depăşeşte-ţi colegii, Leapşa în
doi cu dribling,
3..5. JOCURI PENTRU ARUNCAREA LA POARTĂ
Cine aruncă mai departe, Apără şi atacă, Lupta cu mingea, Cine câştigă teren, Ocheşte între picioarele
scaunului, Ocheşte sticla, Ocheşte mingea medicinală, Ochitorul dibaci, Ochitorii, Ocheşte cercul, Ocheşte ţinta,
Ocheşte mingea, Ocheşte bara porţii de handbal, Lupta cu bulgări de zăpadă, Raţele şi vânătorii,
Vânătorul şi potârnichile ,Cine doboară mai multe ţinte, Minge, stai!, Vânătorii şi iepurii, Vânătorul şi
iepuraşul, Cloşca îşi apără puii, Între patru focuri, Mingea la turn, Fereşte-te de minge, Aruncă la ţintă,
Apărătorul cetăţii, Ţinta vie, Doboară mingea, Cine marchează mai multe goluri, Concurs de aruncare la
poartă, Partizanii (Bătălia, Între două focuri), Procedeul preferat....
3..6. JOCURI PENTRU POZIŢIA FUNDAMENTALĂ ÎN APĂRARE
Lupta cocoşilor cu atingerea genunchilor, Deplasează-te rapid!, Deplasare în triunghi, Pătrunde în spaţiul
adversarului, Apără semicercul,
3..7. JOCURI PENTRU AŞEZAREA ÎN TEREN
Atacanţii şi apărătorii, Crabii şi creveţii, Atacanţii şi apărătorul, Ocupă postul!, Cine se orientează mai repede,
Cursa literelor, Găseşte-ţi locul,
3..8. ÎNVĂŢAREA JOCULUI PRIN JOC
Joc de handbal simplificat, Roşu -galben- albastru, Joc de iniţiere în handbal, Joc de handbal cu atingeri, Joc la
4 saltele, Cine ţine mingea mai mult, Huştiuluc, Jocul cu temă, Jocuri şcoală cu teme de pregătire fizică,
14
 Handbal cu altă minge, Handbal din ghemuit, Handbal călare, Handbal cu deplasare prin sărituri, Jocuri şcoală
cu teme din pregătirea tehnică, Jocuri cu temă pentru tactică, Joc 1:1, Joc 2 la 2
3..9. JOCURI PENTRU CONTACTUL CU ADVERSARUL
Voinicii , Cocoşii, Lupta cocoşilor în ghemuit, Calcă adversarul pe picior!, Atinge genunchii adversarului,
Prinde adversarul de mijloc, Palmă în palmă, , Lupta franceză, Scoate-l din cerc, Sumo-tori, Duel cu
mingea, Evadarea, Eliberează-te din capcană.
3..10. JOCURI PENTRU MARCAJUL ADVERSARULUI
Jocul cu umbra, Marcajul imaginar, Marcajul activ al adversarului.

Capitolul 4
HANDBALUL ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ

Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial (V-VIII):
- Dezvoltarea capacităţii motrice generale a elevilor, necesare desfăşurării activităţilor sportive.
- Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, în
şcoală şi în afara acesteia.
- Favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate conform particularităţilor de vârstă şi
de sex ale elevilor.
- Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale.

Conţinutul jocului de handbal pentru învăţământul gimnazial este următorul:

Clasa a-V-a Clasa a-VI-a Clasa a-VII-a Clasa a-VIII-a
- Procedee tehnice folosite în atac: - Procedee tehnice folosite Procedee tehnice Procedee tehnice
 

• alergare cu schimbarea în atac: pasa din alergare; folosite în atac: folosite în atac:
direcţiei; prinderea mingii venite din • pasarea mingii lateral, • pase laterale cu
• pasa în doi de pe loc, cu o urmă; dribling multiplu cu oblic înainte şi înapoi; ameninţarea succesivă a
mână de la umăr; mâna stângă şi mâna • pase laterale cu porţii;
dreaptă; aruncare la poartă ameninţarea succesivă a •


•
  


   


     
 
   


 

din alergare cu pas porţii;



   

           
 
  

      

 
      

 

încrucişat; • dribling alternativ, cu

  
 


  
  
 

• pasa lungă de contraatac;

mâna stângă şi cu mâna • driblingul multiplu, cu
      
     

•     
 
    

  

Procedee tehnice folosite în dreaptă;

         

 

 

variaţii de ritm şi


 

apărare: deplasările


• aruncarea la poartă din

 

schimbarea direcţiei;
• specifice în poziţie


alergare;  


 
   

 

• aruncarea la poartă din

 

fundamentală; opriri,
 

• 
      
  
  
  
  
     

săritură;
porniri, întoarceri; Procedee tehnice


•
• dribling simplu şi
  
  
       

     
 
     

folosite în apărare:


 
  


multiplu;   
  
  
    

• aruncarea la poartă din • blocarea mingilor - Procedee tehnice

Acţiuni tactice folosite în aruncate spre poartă; folosite în apărare:
alergare cu pas adăugat.
atac: •     

 
    

• scoaterea mingii din

- Procedee tehnice folosite în demarcajul faţă de
apărare:
     


dribling;
apărătorul care se repliază; Acţiuni tactice


• deplasările specifice pe
• poziţia fundamentală şi depăşirea;
deplasarea; folosite în atac: semicerc.
aşezarea în atac în • demarcajul; - Acţiuni tactice
• 

sistemul fără jucător pivot.

        
   

  
•  
 
   


 

folosite în atac:
Acţiuni tactice folosite în


Acţiuni tactice folosite în • depăşirea; • pătrunderea;

apărare:
atac: •  
  
 



•  
         

marcajul adversarului fără

• aşezare în sistemul de


   
  
               

• demarcajul; minge;
Acţiuni tactice atac cu un jucător pivot.


• aşezarea pe teren în


        
         

cadrul sistemului de atac în folosite în apărare: 


 
- Acţiuni tactice
• intercepţia; folosite în apărare:
semicerc; 

 
    

• 
  

 

• replierea;
• repunerea mingii în joc de aşezarea în sistemul de
•      
   
       

• atacarea jucătorului cu
câtre portar. apărare 6:0.

  

   
   

 

minge şi retragerea la
- Acţiuni tactice folosite în - Joc bilateral cu
respectarea regulilor

 
  

semicerc;
apărare:
învăţate. • aşezarea în apărare în
15
• aşezarea pe teren în
sistemul de apărare 6 : 0.
- Joc de handbal bilateral cu
respectarea regulilor
învăţate.
învăţate. sistemul 6:0.
- Joc bilateral cu
respectarea regulilor,
semicerc, fault, dublu
dribling, paşi.
• aşezare în sistemul de
apărare 5 + 1.
- Joc bilateral.

Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial (clasa a – IX -a):
1. Dezvoltarea capacităţii motrice generale şi a celei specifice ramurilor de sport.
2. Menţinerea stării de sănătate şi creşterea capacităţii de adaptare la condiţii variate.
3. Stimularea interesului pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice şi sportului.
4. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a celui competitiv, în scopul integrării sociale a elevilor.

- Procedee tehnice în atac: prinderea mingii, lateral, oblic înainte şi înapoi, dribling simplu şi multiplu, aruncarea
la poartă de pe loc, aruncarea la poartă cu elan de pas adăugat*, aruncarea la poartă din săritură
- procedee tehnice în apărare: poziţia fundamentală şi deplasările specifice, alergarea de viteză pentru
repliere, cu fata şi cu spatele, blocarea mingiilor aruncate de adversar
- acţiuni tactice în atac: (demarcajul, pătrunderea, sistemul de atac cu un jucător pivot)
- acţiuni tactice în apărare: (marcajul pe semicerc, marcajul adversarului în timpul replierii, sistemul de
apărare 6:0
- jocul portarului: blocarea şi respingerea mingii, repunerea mingii în joc
- joc bilateral

Obiectivele prioritare (competenţe generale) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial
(clasa a – X - a -- XII-a):
1. Integrarea cunoştinţelor şi a tehnicilor specifice educaţiei fizice în acţiuni de optimizare a dezvoltării fizice şi
a capacităţii motrice individuale
2. Integrarea cunoştinţelor şi a deprinderilor specifice în organizarea şi practicarea
competiţională/necompetiţională a unor ramuri de sport corespunzător disponibilităţilor fizice şi intereselor
individuale.
3. Analiza şi evaluarea concursurilor sportive din perspectiva spectatorului
Structura programei diferă faţă de clasele anterioare, prezentând competenţele generale, competenţele
specifice şi conţinuturile necesare realizării acestora. La acestea se adaugă valorile şi atitudinile care vor fi
cultivate la elevi şi sugestiile metodologice care vor orienta activitatea profesorilor.
Noua structurare a programei derivă din concepţia potrivit căreia la nivelul acestei clase se integrează şi
se valorifică, cu precădere în activităţi complexe, cunoştinţele, deprinderile şi calităţile motrice acumulate pe
parcursul anilor anteriori de şcolarizare.
Totodată se asigură premisele manifestării creative a profesorilor privind organizarea predării şi abordării
conţinuturilor, corespunzător nivelurilor de instruire şi opţiunilor elevilor, asigurându-se în acest mod inclusiv
realizarea unor trasee individuale de pregătire.

Capitolul V
NOŢIUNI DE REGULAMENT NECESARE DESFĂŞURĂRII
LECŢIILOR ÎN ŞCOALĂ

Regulamentul jocului de handbal cuprinde puţine reguli. Ele sunt simple şi uşor de înţeles şi aplicat chiar
după primele lecţii de iniţiere. Esenţial este ca aceste reguli să fie respectate pentru a preveni eventualele
accidente cauzate de contactul corporal, de viteza de execuţie, îndemânare, simţul chinestezic etc. Scopul jocului
este de a înscrie mai mult decât adversarul.

Terenul are lungimea de 38-44 m şi lăţimea de 18-22 m, pe el fiind trasate următoarele linii: liniile
laterale, liniile de poartă, care, împreună, delimitează suprafaţa terenului, linia de centru, perpendiculară pe
liniile laterale, care împarte terenul în două jumătăţi egale; un semicerc cu raza de 6 m, trasat cu linie continuă şi
câte un semicerc cu raza de 9 m, trasat cu linie întreruptă, în faţa fiecărei porţi; câte o linie cu lungimea de 1m
trasată la distanţă de 7m faţă de centrul liniei de poartă. În centrul liniilor de fund sunt amplasate şi bine fixate
două porţi cu dimensiunile de 3 m lungime şi 2 m înălţime, prevăzute cu plase.

16
 Principalele reguli ale jocului:
Se joacă între două echipe formate din 7 jucători fiecare (l portar şi 6 jucători de câmp);
Începerea şi reînceperea jocului se realizează din faze statice;
Se pasează şi se aruncă la poartă cu mâna;
Se joacă două reprize a 30 minute (de joc efectiv), cu o pauză de 10 minute între ele;
Punctele se înscriu din aruncare la poartă, fie din acţiune, fie din aruncare liberă (de la 7 m).
Se consideră că s-a marcat gol atunci când mingea depăşeşte cu toată circumferinţa ei linia de poartă a
adversarului, în interiorul porţii şi dacă jucătorul care a aruncat-o sau coechipierii săi nu au comis nici o abatere
de la regulament
Golul marcat în propria poartă se consideră gol marcat pentru adversar.
Dacă un apărător comite o abatere faţă de regulament şi totuşi mingea intră în poartă, se acordă gol.
Dacă arbitrul sau cronometrorul fluieră înainte ca mingea să fi depăşit linia de poartă în interiorul porţii, nu se
poate acorda gol. Atunci când intrarea unei mingi în poartă este împiedicată de o persoană care nu ia parte la joc
(tehnician, spectator etc.), se acordă gol, dacă arbitrul consideră că fără această intervenţie ea ar fi intrat în
poartă, chiar dacă mingea nu depăşeşte linia de poartă în interiorul porţii.
Se acordă, de asemenea, gol, dacă portarul duce mingea peste linia de poartă (cu ocazia degajării sau a
elanului de aruncare) sau dacă o lasă să cadă în spatele liniei de poartă (în interiorul porţii). Acest lucru nu este
valabil în cazul aruncărilor de la poartă.
Dacă mingea se sparge (dezumflă) înainte de a intra cu toată circumferinţa în poartă, golul marcat nu
este valabil.
Dacă un jucător înscris pe foaie, altul decât cei 7 care joacă în teren, împiedică din afara terenului de joc
marcarea unui gol, se acordă gol valabil şi, în plus, se dictează sancţiuni disciplinare (descalificarea jucătorului
respectiv pentru restul timpului de joc).
După fiecare gol, echipa căreia i s-a marcat golul beneficiază de o aruncare de începere.
Dacă timpul de joc s-a terminat după un gol marcat în ultimele secunde de joc (eventual din aruncare
directă la poartă), nu este necesar să se repună mingea în joc de la centrul terenului. Arbitrul care răspunde de
numărătoarea golurilor va ţine seama de acest gol şi va cere scorerului să-l înscrie pe foaia de arbitraj.
Marcarea de goluri este cel mai important moment în cadrul unui joc de handbal.
Dacă mingea ajunge la poartă, deşi un jucător al echipei în apărare (sau mai mulţi) au încercat să
împiedice marcarea golului în mod neregulamentar, se acordă gol.
Un gol trebuie acordat chiar dacă s-a produs o abatere de la regulament de către apărători, dar mingea
intră totuşi în poartă.
Un gol nu poate fi acordat, dacă unul dintre arbitri sau cronometrorul au întrerupt jocul înainte ca
mingea să intre în poartă.
Un gol acordat nu mai poate fi anulat după fluierul pentru executarea aruncării de începere, după gol.
Un gol trebuie trecut pe tabela de marcaj imediat ce a fost acordat de arbitri.
Dacă în intervalul de timp dintre marcarea golului şi executarea aruncării de începere intervine semnalul
de sfârşit de joc, arbitrii trebuie să indice clar acordarea golului marcat, fără să se mai execute aruncare de
începere.
Echipa care marchează mai multe goluri decât adversara ei, se consideră învingătoare.
Dacă ambele echipe au marcat acelaşi număr de goluri sau nu au marcat nici un gol, jocul se consideră
nedecis (excepţie fac jocurile din cadrul Campionatelor Europene sau Mondiale, în fazele superioare, când un
joc nu se poate termina egal).
Jucătorul care posedă mingea poate efectua maximum 3 paşi, după care este obligat să se oprească sau
să paseze, să arunce la poartă sau să se deplaseze cu mingea, prin dribling. Deplasarea cu mingea mai mult de
3 paşi se sancţionează cu pierderea posesiei ei, iar abaterea se numeşte „paşi".
Driblingul (impulsuri succesive cu o singură mână) nu poate fi reluat după reţinerea mingii cu una
sau două mâini. Abaterea se numeşte „dublu dribling" şi se sancţionează cu pierderea posesiei mingii;
Jucătorul care aruncă la poartă nu are voie să atingă linia semicercului de 6 m, înaintea aruncării. Abaterea
se numeşte „semicerc" şi se sancţionează cu pierderea posesiei mingii (dacă în această situaţie s-a marcat
gol, el este anulat);
În relaţia dintre doi adversari se interzice: ţinerea, împingerea violentă, lovirea, punerea de piedici,
imobilizarea, tragerea de tricou. Această abatere se numeşte „fault'' şi se sancţionează după gravitate cu avertisment,
eliminare pe două minute ori eliminare definitivă. În toate situaţiile, echipa adversă beneficiază de o aruncare liberă pe
care o execută de la locul infracţiunii, de la semicercul de 9 m (când infracţiunea a fost comisă între semicercurile
de 6 şi 9 metri) sau de la 7 metri (fără prezenţa adversarilor în faţă), atunci când prin fault s-a împiedicat marcarea
unui gol;

17
 Când mingea iese în afara terenului, în lateral, se comite „aut", iar ca autor este considerat jucătorul care a
atins ultima oară mingea. Mingea se repune în joc de la locul de unde a ieşit, de către echipa adversă. Când mingea
iese din terenul de joc peste linia de poartă (de fund), atinsă sau aruncată de un jucător aflat în atac, situaţia se
numeşte „aut de poartă” şi mingea se repune în joc de către portarul advers.
Când mingea iese din teren, peste linia de fund, şi este atinsă de un jucător aflat în apărare, se numeşte
„corner". Mingea se repune în joc de echipa aflată în atac, de la colţul terenului. Dacă iese în afara terenului peste
linia de fund, fiind atinsă de portarul echipei aflată în apărare, nu se consideră abatere şi mingea este repusă în joc
de către portar.
În şcoală, practicarea jocului de handbal se adaptează, atât ca număr de procedee tehnice şi acţiuni
tactice, cât şi ca reguli şi dimensiuni ale terenului de joc.

BIBLIOGRAFIE

- Kunst Ghermănescu, Ioan; Hnat, Virgil, , Ediţia a II-a, Editura Fundaţiei „ , 

   


 
  
  



Bucureşti, 2000 (şi Ediţia I, 1996).

- Postolache, Nicolae, , Editura Uranius, Bucureşti, 2006 
   

    

- Postolache, Nicolae, , anul I, Învăţământ la distanţă, Editura Fundaţiei „ 

   







 
  

”, Bucureşti, 2005
 

- , Editura Fundaţiei ”, Bucureşti, 2000



   

         

     
  
  

  

- Todea, Septimiu, Florian, , Editura Fundaţiei ”, Bucureşti, 2002 

     
    

 
 
  
  

- Cătună, George, Cristian; Alupoaie, Mihaela, „ Editura Fundaţiei

 


     
 
            


 


”, Bucureşti, 2006 
  
  

18