I I .

I

-t( (,-OJ. 0 /

," ... ,~, .,,- ., ---~---

MINISTERUL DE INTERNE COMANDAMENTUL PROTECTIEI CIVILE

NORME TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA ADAPOSTURILOR

DE PROTECTIE CIVILA iN SUBSOLUL CONSTRUCTIILOR NOI

BUCURESTI - 2001

Coordonator: Col. Petre Trandafir

Colectiv de elaborare: Col. Dr. lng. Constantin Gilmeanu Lt. Col. lng. loan Sonea

" I

I i

GUVERNUL ROMANIEI

PRIMUL MINISTRU

Tehnoredactare: lng. Mariana Vasiloiu Desenator: Cristina lrimia

pentru aprobarea " Normelor tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in cadrul constructiilor nci "

in temeiul prevedetilor art.9 fi ele art. 34 din Legea protectiei civile DT. 1061/996

COMANDAMENTUL PROTECTIEI CIVILE

,

PRlMUL MINISTRU AL GUVERNULUI emite urmatoarea

DECIZIE:

Art. 1 - Se aproba " Norrnele tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila In cadrul constructiilor noi ".

Art. 2 - (I) Norrnele tehnice prevazute la art. 1 se pun in aplicare de catre autoritatile administratiei pub lice centrale ~i locale, institutiile pub lice, agentii econornici si persoanele fizice.

, ( 2 ) Coordonarea aplicarii instructiunilorse realizeaza

de catre Comandamentul Protectiei Civile din Ministerul Apararii Nationale.

Art. 3 - De la data prezentei decizii, once dispozitii contrare l~i inceteaza aplicabilitatea.

Toate drepturile sunt rezervate editurii FAST PRINT SRL

PR~MINIST/

,RaMffr

Bucuresti 122 'YIoie.mbl'ie. 1~S3 )~ f I

TIP ARUL EXECUTAT LA TIPOGRAFlA

FAST PRINT SRL Str. T. Arghezi or. 21 sect 2

Bucuresti Tel. 211 34 14 Fax 210 07 19

Nr. i't'f

,.>-,

"

CAPITOLUL I

DIS P 0 ZIT I IG ENE RA L E

CUPRINS

1. Prezentele norme se aplica la proiectarea ~l executarea adaposturilor de protectie civila prevazute a se realiza pe teritoriul national.

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

Pag. 1

CAPITOLUL II - Proiectarea adaposturilor de

protectie civila Pag. 7

2. Realizarea, in timp de pace, de adaposturi de protectie civila se avizeaza de Comandamentul Protectiei Civile, direct sau prin inspectoratele de protectie civila judetene, potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 106/1996.

In acest scop, institutele de proiectare, de proiectarecercetare, precum ~i orice alte unitati ce intocmesc proiecte privind investitii in constructii, vor transmite docurnentatiile in faza de proiecte de executie, spre avizare, astfel:

- documentatiile aferente investitiilor in constructii de importanta nationala se transmit la Comandamentul Protectiei Civile;

,- documentatiile aferente constructiilor ce se executa

.. .

pe teritoriul municipiului Bucuresti se transmit Inspectoratului de protectie civila al municipiului Bucuresti sau Comandamentului Protectiei Civile;

- documentatiile aferente constructiilor ce se executa pe teritoriul judetelor, se transmit la Inspectoratele de protectie civila judetene sau la Comandamentul Protectiei Civile;

CAPITOLUL III - Instalatii Pag. 21

DIVERSE Pag.39

Plansa nr. 1

Plansa nr. 2

Plansa nr, 3

Plansa nr. 4

3. Adaposturile de protectie civila se executa in:

- subsolurile constructiilor industriale sau ale anexelor acestora;

1

- subsolurile construetiilor social-culturale, administrative, scoli de toate gradeIe, spitale ~i aIte asemenea;

- subsolurile cladirilor de locuit;

- spatii libere, parcuri ~i gradini etc. ca adaposturi

independente;

Se admite, in cazuri deosebite, folosirea demisolurilor sau chiar a parterului unor constructii.

importanta localitatilor si unitati10r economice conform prevederilor Legii Protectiei Civile~ra-prezentelor norme.

4. Criteriile cedetermina obligativitatea proiectarii ~i realizarii adaposturilor de protectie civila in cadrul noilor investitii in constructii sunt definite in " Instructiunile tehnice privind avizarea investitiilor in constructii pe linie de protectie civil a "

8. Capacitatea de adapostire in cadrul constructiilor noi se stabileste astfel:

a) la unitatile economice, pentru constructiile noi ~i in cazul extinderii celor existente, in functie de specificul acestora ~i posibilitatile de amenajare, pana la asigurarea adapostirii personalului stabilit pentru schimbul maxim in timp de razboi;

b) la constructiile cu destinatie de locuinta, cate 1 m. p. suprafata utila pentru fiecare persoana dar nu mai putin de 9 m.p. suprafata t~t~!j.

c) Ia constructiile spitalicesti, care 2,00 m.p. suprafata utila. Capacitatea adapostului se determina luand in calcul 2/3

din numarul de paturi; .

d) Ia constructiile social - culturale, administrative, scoli de toate gradeIe, cate 1 m. p. suprafata utila pentru fiecare persoana adapostita. Numarul de persoane se determina considerand 2/3 din personaluI administrativ ~i elevi;

5. Proiectele pentru adaposturilc de protectie civila de mare capacitate, ca: garaje, pasaje, unele depozite, tuneluri ~i aite asemenea, se intocmesc pe baza temelor de proiectare elaborate cu acordul Comandamentului Protectiei Civile ~i a prezentelor norme tehnice.

Amenajarea spatiilor de adapostire din cadruI metroului se proiecteaza ~i executa potrivit normelor tehnice destinate acestui scop.

'.

9. Capacitatea de adapostire la adaposturile publice se

stabileste in functie de numarul de persoane rezultat din studiul de amplasare, alocandu-se 1,00 m.p. suprafata utila pentru fiecare persoana.

Adaposturile din cadrul constructiilor cu destinatie de locuinta sunt considerate adaposturi familiale.

6. Amenajarea spatiilor de adapostire in subsolul minier se executa potrivit normelor tehnice specifice elaborate de organele tehnice din subordinea Ministerului Industriei.

7. GICl9~!Qt~9ti~ al adaposturilor de protectie civila se asigura in mod diferentiat ~i se stabileste in functie de

10. Capacitatea adaposturilor de protectie civila ce se amenajeaza in subsolul cladirilor se determina in functie de

2

3

11. Adaposturile independente de protectie civila se amplaseaza In imediata apropiere a locurilor de munca sau locuintelor, la distante care, de regula, sa nu depaseasca 300m.

13. Pentru asigurarea unui grad sporit de protectie adaposturile de protectie civila trebuie sa fie, de regula, complet ingropate In pamant,cu nivelul inferior al planseului la nivelul terenului.

In cazul nivelului ridicat al apelor subterane sau pentru adaposturile familiale se admite ca nivelul inferior al planseului sa depaseasca nivelul terenului cu maxim 1 m. In situatia in . care peretii acestor demisoluri sunt prevazuti cu ferestre, acestea vor fi protejate cu obloane metalice care se vor inchide din exterior spre interior iar In situatii de necesitate se vor optura cu un strat de p~mant taluzat sau cu un rand de saci urnpluti cu nisip sau pamant.

necesarul de adapostit, suprafata disponibila ~i tinand seama de volumul necesar unei persoane.

in subsolul unei cladiri se pot amenaja mai multe adaposturi separate, despartite printr-un perete comun de aceeasi grosime ~i rezistenta ca ~i peretii de protectieexteriori. Capacitatea acestor adaposturi sa nu depaseasca 150 de persoane. Fiecare dintre aceste adaposturi trebuie sa asigure conditiile tehnice ~i constructive prevazute de instructiuni,

12. La amplasarea adaposturilor de protectie civila in cadrul subsolurilor se va tine seama de urmatoarele cerinte:

- peretii exteriori ai adapostului sa fie cat mai mult posibil in contact direct cu pamantul;

- adapostul sa fie situat sub partea cea mai masiva a cladirii sau cea mai rezistenta, care asigura un grad de protectie sporit ~i la lovitura directs a bombelor explozive de avion;

14. Dimensionarea elementelor constructive de inchidere( obturare) a golurilor din peretii exteriori se va realiza dupa aceleasi principii de calcul ca ~i ale usilor si obloanelor metalice etanse ( art. 30 ~i art. 32 ).

;.. sa se asigure realizarea iesirii de salvare in afara zonei de daramaturi, reprezentand 1/3 din inaltimea constructiei. in cazuri exceptionale sau pentru adaposturile familiale afiate la subsolul constructiilor cu destinatie de locuinta, iesirea de salvare poate fi asigurata de un al doilea acces care sa fie dispus diametral opus accesului in adapost.

- nu se admit spatii go ale sub adapost.

15. Se interzice amplasarea adaposturilor de protectie civila sub sectiile de fabricatie cu pericol deosebit de incendii, explozii' sau vibratii de la masinile uneIte, in apropierea ~epozitelor ~i a rezervoarelor cu materiale explozive, toxice, inflamabile sau combustibile, precum ~i a conductelor de transport ale acestora, care in caz de avariere sau incendiere ar putea periclita viata celor adapostiti.

16. Prin subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila, de regula, nu se admite trecerea conductelor ~i canalelor pentru inst~atii.il1 cazuri biDe justificate tehnic, se 'admite trecerea conductelor deiipa~iale instalatiei de incalzire

4

5

din" otel eu un diametru maxim de 70m!!1_£!l,cQ.!1dii!a,,9AJI! cele

__ Cl,ldiametrul. mai n.!~~_4~_1_112"!!. fie prevazute in interiorul adap.o~ului, ta .. intrarea ~i iesirea din acesta, robinete de inchidere:"Trecerea conductelor de canalizare prin interiorul spatiilor de adapostire este mteriiSl~ ,,_._._-

----, .. ".,~ .. --.-~-. "'--_ •... ., .. ,_. __ ... _, .. , ...• - -_

CAPITOLUL II PROIECTAREA ADAPOSTURILOR DE PROTECTIE CIVILA

17_ Avand in vedere ca scopul principal al subsolurilor ce se amenajeaza ca adaposturi de protectie civila este eel determinat de necesitati economico - sociale, se pot proiecta ~i executa compartimentari din materiale usoare care sa nu impiedice functionalitatea in ambele situatii.

Elemente constructive

19. La proiectarea amenajarii subsolurilor ca adaposturi de protectie civila se tine seama de alocarea unci suprafete utile de 1 m.p. si un volum de 2,5 m.c. de persoana.

18. Proprietarii sau beneficiarii de dotatie a subsolurilor amenajate ca adaposturi de protectie civila au obligatia de a Ie mentine in permanenta stare de exploatare.

Reparatiile curente si capitale la subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila se planifica ~i se executa odata cu efectuarea acestora la cladirea din a carei structura face parte.

20_ Subsolurile amenajate ca adaposturi publice de protectie civila ~i cele care au suprafata de adapostire mai mare de 100 m.p. se prevad cu:

- sas~

- incaperi de adapostit;

- grup sanitar;

- iesire de salvare.

Dispunerea de principiu a incaperilor subsolurilor amenajate ca adaposturi de protectie civila este indicata in fig.2, respectandu-se msa compartimentarea impusa de structura de rezistenta a cladirii.

Se interzice accesul din sas direct in grupurile

. ---'_.~-- ... - •.. -.'." .•. -.'~- .. ----------- .. ---'-'- -'-~'--

samtare.

---·-----Subsolurile amenajate ca adaposturi familiale sau cele care au suprafata mai mica de 100 m. P. se pot executa rara sas ~i grup sanitar, iesirea de salvare fiind considerata al doilea

_ _._._'~ ·,·,·.c __ •. , •..•.. >._.'~ ."' .• ".

acces.

6

7

1.- , .. ~

~. .

21. Se recomanda . ca Ia constructiile al carer sub sol este amenajat ea adapost de protectie civila sa se adopte fundarea pe radier general.

22. Subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila se prevad eu 0 intrare protejata printr -0 incapere tampon - sas, cu 0 suprafata minima de 2,00 - 2,50 m.p.iavand goIuri de trecere de 1,80 x 0,80 m sau 1,40 x 2,10 m cu praguri de 15 em.

Insituapa in care pragurile necesare inchiderii usilor (portilor) metaliee etanse impiedica utilizarea adaposturilor in seopurile dorite de proprietar sau administrator, altul decat eel pentru care a fost proiectat ~i executat, se poate adopta solutia tehnica prezentata in figura 1:

fig.2

A-A

Compartimentarea de principiu a unui adapost de protectie eivila

1- sas; 2 - incaperi de adapostit; 3 - grup sanitar; 4 - iesire de salvare.

cfT1pll!m6

in pardosealCi

Penttu manirul:lte u~UME~

La adaposturile din subsolul constructiilor spitalicesti, suprafata sasului va fi astfel determinata ineat sa se asigure accesul eu targa.

Peretii sasurilor vor avea aceeasi grosime ~i coeficient de armare ca peretii de contur ai adapostului.

fig.l

23. Subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila pot avea mai multe intrari, care, fieeare in parte, va respecta prevederile articolului 22. De regula, se va prevede cate 0 intrare pentru 150 persoane adapostite.

Golurile de trecere vor fi sicanate, de regula, la un unghi de 90 grade (fig.2).

8

9

24. Subsolurile care se amenajeaza ca adaposturi de protectie civila se prevadcu iesire de salvare.

. Se admite ca, in cazuI cladirilor eu parter sau parter ~i

un etaj sa nu se prevada iesire de salvare, dar obligatoriu un al doilea acces,

La subsolurile amenajate ea adaposturi de protectie civila care nu se prevad eu iesire de salvare, planseul intre ultima tr~apHi a scarii~i intrarea in sub sol va fi astfel dirnensionat incat sa reziste la aceleasi sareini ea ~i eel al adapostului (fig.3).

scan de pisica in interior ~l capac carosabiI in partea superioara,

fig.3

Protectia planseului subsolului la un adapost lara iesire de salvare

25. Iesirea de salvare (fig.S) se executa din beton annat sub forma de tunel eu sectiunea de minimum 1,00 x 1,00 sau circnlara eu 0 1,00 m (fig.4) care comunica cu exteriorul in afara zonei de daramaturi, printr-un put vertical prevazut cu

10

'};,~'0;XQ'X<y'''('"

e-

.

. .

~~~

fig.4

Sectiuni iesire de salvare

08f..OlV MeTALic F7AN;?

fig.S

Priza de aer din iesirea de salvare

11

Radierul iesirii de salvare se prevede cu 0 panta de seurgere.

Iesirea de salvare comunica cu subsolul printr-un gol de 0,70 x 0,70 m prevazut eu obIon de protectie etans, cu desehiderea spre exterior.

intre tunelul iesirii de salvare ~ adapost se prevede un rost de tasare.

Rostul de tasare va fi tratat astfel ca sa nu permita infiltrarea apelor indiferent de sursa aeestora.

Iesirea de salvare se foloseste ~i ea priza de aer pentru instalatiile de ventilatie.

. ,

26. In situatia cand, din punet de vedere tehnie, nu este posibila executarea iesirii de salvare in conditiile artieolului 24, se admite inlocuirea aeesteia eu doua cai de evaeuare de tipul "saritura de lup ", fig.6:

S£C'TjUNEA: A-A

, O.H.E.

.~

.~'

~

rnin.20

Aeestea, se amplaseaza, de regula, opuse una fata de alta si vor avea dimensiuni in plan ale golului 100 x 100 em cand adancimea este mai mica sau egala cu 4,50 m ~i 100 x 130 em cand adancimea este mai mare de 4,50 m.

Iesirea de salvare de aeest tip se executa din beton armat iar grosimea minima a peretilor va fi de 20 em. Unghiul format de dreapta care uneste partea superioara a golului de aeees din subsol ~i muehia superioara a peretelui iesirii (fig.6) cu orizontala va fi de 30 grade. Incazul· cand aceasta conditie nu se poate respect a se vor lua masuri suplimentare de protectie contra radiatiilor prin umpIerea golului de acces din peretele subsolului eu saei umpluti cu nisip sau pamant (fig.6a.). Capaeul iesirii de salvare va fi de tip etans ~i prevazut eu priza de aero

s£cTiuN£A: A-A

,

.Pr/zaoer

\ S'lrO'l drenanl'

~o~ /Tl.ln.20

-,---

fig. 6

Iesire de salvare tip" saritura de lup"

fig.6a

12

13

Iesirile de salvare "saritura de lup' vor fi prevazute eu scari de pisica metalice eu trepte la 30 em iar in cazul cand adancimea depaseste 4,50 m, se va prevede si 0 platforma intermediara la jumatatea inaltimii.

Golurile de acces In incaperea tampon se inchid cu tamplarie metalica tip UE iar cele de la cabine cu tamplarie de lemn.

Numarul de cabine se stabileste functie de capacitatea adapostului, considerandu-se care 0 cabina pentru cca. 50 persoane.

27. Zona de daramaturicuprinde suprafata din jurul cladirii pana la 0 distanta de Hl3 la cladirile cu structura de beton armat sau diafragma de beton armat si Hl2 la cladirile cu aIte structuri de rezistenta, H fiind ina1limea cladirii masurata de la nivelul terenului la atic (sau cornisa).

30. Intrarile in subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civil a ~i iesirile de salvare se prevad cu tamplarie metalica de protectie, etansa si care asigura un grad de protectie corespunzator celui care a stat la baza calculului structurii de rezistenta a subsolului amenajat.

Tipurile ~i caracteristicile usilor si obloanelor metalice tipizate sunt cele prevazute in tabelul nr.l. (vezi pag. 16)

Usile ~i obloanele de protectie etanse sunt calculate sa reziste la 0 sarcina direct a de 1,5 P si la 0 sarcina inversa ce actioneaza asupra lor de 1,5 P.

( Peste sarcina de calcul a planseului):

28. Se recomanda ca incaperile de adapostit sa fie dimensionate la 0 capacitate de pana la 50 persoane fiecare, tinand seama de compartimentarea impusa de structura de rezistenta.

Golurile de acces in aceste incaperi vor avea dimensiuni minime de 0,80 x 1 ,80 ~i vor fi prevazute cu usi metalice.

inaltimea incaperilor, masurata de la cota superioara a pardoselii pana la intradosul planseului va fi de minimum 2,20 m.

Se recomanda ca inaltimea incaperilor de adapostit din subsolurile unitatilor spitalicesti sa aiba inaltimea minima de 2,50m.

,3 1. La subsolurile amenajate ~i ca adaposturi de protectie civila se pot folosi usi ~i obioane de protectie din beton annat. Ele au aceleasi dimensiuni in plan vertical si aceeasi rezistenta ca si cele metalice.

29. Grupul sanitar se compune din cabine si incaperea tampon.

Suprafata cabinei se determina, construct iv, pe criteriul minimei functionalitati.

32. Detalii de executie pentru usilesi obloanele de protectie sunt cuprinse in documentatiile elaborate de Comandamentul Pr~tectiei Civile din Ministerul de Interne.

14

15

~~~~~------------------------------------------------ .. -----------------------------------------------------

Tabelul nr.l

Dimensiu- Dimensiu- Grosimea
Nr Indicativ TIPUL . nile nile foii de foii de OBS.
crt golului usa sau usa sau
(m) obIon obIon
(mm) (mm)
1 2 3 4 5 6
1 UMEo U~ 25 La sas-
2 UMEI metalica 0,80 x 900 x 1900 18 urile de
3 UME2 de 1,80 14 acces in
proteetie subsolul
etansa amenajat.
4 UE U~ 0,80 x 896 x 1896 4 La cabine
metalica 1,80 si in
etansa inca-
perea
tampon
de Ia gru-
pul sani-
tar.
5 OMBo ObIon 0,70 x 800 x 800 16 lntre iesi-
6 OMEI metalic 0,70 10 rea de
7 OME2 8 salvare ~i
subsol. 33. Subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila trebuie sa fie etanse.

Aceasta se realizeaza prin etansarea usilor ~i a tocurilor acestora, precum si prin astuparea etansa si rezistenta la presiunea de calcul, a eventualelor goluri in peretii exteriori ~i a golurilor conductelor ~i cablurilor prin planseul ~i peretii exteriori ai subsolurilor (fig. 7).

..

16

fig. 7

Ermetizarea trecerii conductelor ~i cablurilor

Izolatiile hidrofuge ale subsolurilor amenajate ca adaposturi de protectie civil a se executa conform normelor ~i standardelor in vigoare.

34. incaperile subsolurilor ce se amenajeaza ca adaposturi de protectie civil a se prevad cu pardoseli simple cu suprafata rugoasa (nesclivisita). Peretii ~i planseele nu se finiseaza, cu exceptia celor la care se impun anumite finisaje pentru nevoile functionale din timpde pace.

Date de calcu)

35. La proiectarea structurii de rezistenta a subsolurilor ce se amenajeazaca adaposturi de protectie civila se iau In considerare urmatoarele actiuni:

a) actiuni permanente:

- greutatea proprie a elementelor de constructii:

impingerea pamantufui. . ,

17

Tabelul2

incarcare statica uniform distribuita ce actioneaza simultan pe intreaga suprafata a planseului, radierului si peretilor exteriori; c) incarcari provenite din exploatarea cladirii la nivelul superior al adapostului, cu exceptia incarcarii data de oameni.

Nr DENUMIREA SI TIPUL Actiunea din
crt ELEMENTELOR DE suprapresiune OBSERVATII
CONSTRUCTII (daN/cni)
ALE ADA.PoSTULUI
0 1 2 3
1 Planseul P
2 Peretii exteriori complet
ingropati in pamant 2/3 P
3 Pereti exteriori dinspre
incaperile vecine P
4 Pereti exteriori supraterani
ce se protejeaza la ordin P
5 Pereti exteriori dinspre casa 1,5 P
scarii
2/3 P Pentru calculul la
6 Radierul incovoiere
........... " .......... ....... - .... - ....... "._ ... -PentiU-calciiiufla-
P
eforturi princtpale
7 Planseul, peretii, radierul Aceleasi In plus, la 0
... de salvare ~i actiuni ca ~i la sarcina interioara
iesiru
tamplAria metalica tip UME elementele Pi =: 1/3 P, care nu
similare ale Iucreaza simultan
subsolului cu sarcini exte-
amenajat. rioare. 36. Calculul pentru dimensionarea elementelor de rezistenta ale subsolului ce se amenajeaza ca adapost de protectie civila se va face in conformitate eu prescriptiile tehnice In vigoare.

37. Planseul subsolurilor amenajate ea adaposturi, In constructiile noi se executa din beton armat mono lit, de regula, sub forma de dala.

Grosimea placii planseului rezulta din ealeul, insa nu va fi mai mica de 20 em.

38. Peretii de protectie ~i rezistenta aferenti subsolului ce se amenajeaza ca adapost de protectie civil a, vor fi executati din beton armat.

.Grosimea peretilor exteriori se determina prin cal cui, tnSa nu va fi mai mica de 40 cm.

b) incarcarea provenita din suprapresiunea (P), ee se stabileste conform indicatiilor din tabelul nr. 2, se considera ca

39. Fundatiile constructiei al carei sub sol . se amenajeaza ca adapost de protectie civila pot fi de tipul talpilor continui din beton armat, fundatii izolate la stalpi sau radier general, In functie de solutia tehnico-economica potrivita respectivei constructii.

Se recomanda adoptarea solutiei fundarii pe radier general.

P se stabileste prin tema -de proieetare, In functie de gradul de protectie prevazut In instructiunile Comandamentului Protectiei Civile ( * ).

18

19

*) Pana la aparitia instructiunilor decategorisire a localitatilor~i agentilor economici din punct de vedere ,a1

protectiei civile, suprasarcina P se va lua in calcule astfel: .

- pentru investitiile in constructiile ce se realizeaza in localitatile de nivel comuna ~i oras => P = 0,3 daN/cm2;

. - pentru investitiile in constructiile ce se realizeaza in localitatile de nivel rnunicipii =>P = 0,5 daN/crn2;

. - pentru investitiile in constructiile ce se realizeaza de agentii economici => P = 0,5 daN/crn2;

- pentru investitiile in constructiile ce se realizeaza de agentii econornici din industria de aparare => P == 1,0 daN/cm2.

CAPITOLUL III

INSTALATII

A. INSTALATII DE VENTILARE

40. Instalatiile de ventilare au drept scop asigurarea conditiilor de microclirnat ~i functioneaza conform schernei din fig.S, in doua regimuri:

- regirn de ventilare mecanica normala in care aerul introdus in adapost este curatat de praf ~i impuritati;

- regirn de filtroventilatie in care aerul introdu~ in adapost este curatat de praf, impuritati, sub stante toxice, radioactive de lupta ~i de agenti patogeni.

(Pentru fig. 8 vezi pag. 22)

41. in perioada functionarii instalatiilor de ventilare trebuie sa se mentina in adapost 0 suprapresiune interioara de 10 - 15 mm coloana H20.

42. Debitul de aer necesar pentru 0 persoana adapostita se considera de 5-7 mclh in regim d~ ventilare mecanica normals si de 2 mc/h in regim de filtroventilare.

20

21

At:/? "IN

_ I!'YT€-f>iol;'

condueta de aspirape pana la ventilator, se considers de maximum 12m/sec.

Conducta care leaga priza de aer eu filtrul retinator de praf se va executa din teava 0 150mm.

44. La adaposturile ce nu se prevad cu iesire de salvare sau aceasta este "saritura de lup", priza de aer se seoate in afara zonei de daramaturi, la 0 distants de Hl2 sau Hl3 de cladire, in conditiile prevederilor art. 27 din prezentele norme.

fig. 8

Condueta prizei de aer se monteaza ingropata in pamant, la 0 adancime mai mare decat limita de inghet ~i se protejeaza impotriva coroziunii, iar la capatul exterior se prevede 0 pipa intoarsa (fig.9).

Schema instalatiei de ventilare a unui adapost de protectie civila

1 - priza de aer; 2 - vana antisuflu; 3 - filtru retinator de praf in careasa eu clapeta;

4 - ventilator electro manual tip VS-OO; 5 - debitmetru;

6 - filtru retinator de sub stante toxice, radioactive de lupta ~i de agenti patogeni; 7 - canale pentru distribuirea aerului in incaperi;

8 - micromanornetru; 9 - supape de suprapresiune tip S-OO.

CONlJl./CTA pl5D ~p..y6'.~ p£..vr,eu G{/L/,e'£

/'

43. Aspiratia aerului din exterior se face prin cate 0 priza pentru fieeare ventilator, care se ia, de regula, din tunelul iesirii de salvare (fig.5). Viteza de trecere a aerului .prin

fig. 9

Priza de aer din afara zonei daramaturilor

I

'.

22

23

45. Atunci cand priza de aer nu poate fi amplasata In afara zonei de daramaturi se admite Iuarea acesteia din casa scam sau di~ subsolul cladirii (fig. 10), cu conditia ca portiunea de planseu din zona prizei de aer sa reziste la sarcina de calcul a planseului adapostului,

fig. 10

/ESIR£ AE.e

"t

I 2

·f

I~

.~

/NTRARE AER

Priza de aer casa scarii sau subsolul cladirii

fig. 11

46. Prizele de aer se prevad cu maximum 2 coturi iar pentru protectia impotriva patrunderii corpurilor straine la capatul exterior se monteaza 0 plasa de sarma.

Vana antisuflu

1 - corp superior; 2 - bolt ghidaj; 3 - arc; 4 - supapa; 5 - corp inferior; 6 - caleta.

47. Pe traseul prizelor de aer, In interiorul adapostului, se monteaza, In pozitie orizontala, cate 0 vana antisuflu (fig. 1 1).

Debitul de aer si pierderea de sarcina ale acesteia sunt indicate In diagrama din fig. 12.

24

25

")(~) t~. ':, ('~1

~\ S ~""'. t11_.A)

16 /2, 10 8 s

5" 4

3,

R. 2

I, ~

I I I I I I I I I I !
~
~
j,fO =rlo 20l:'

I / .c.p:U1
I I I 29
I I I 1-~57 r+
ifl I ' f-~
I I / I d=t)_,IS"",
0 I I V I I
0 I I I i I _jj I I I I I I
S· I I I I , V I I
5 I I I I I I I I ! I I
I
0 I I I I I I I
I I I I I I I I I I I I
'" I I I I I i I I I I 1 I
1 II I I I I I I I I
I I I I I
,3 I
I I I I
I If I I
151 'j I 1 I I I
;51 I V I I I I
I
I II I I I I
6 VI I I I
2- 1/ I I I I I
1 / I I I
~ I I I I I I
ClV I
Sl <.. 48. Purificarea de praf sau alte impuritati ale aeruIui aspirat din exterior se face printr -un filtru retinator de praf in carcasa cu clapeta (fig. 13, plansa nr. 1).

lOt' ao 63 5

"

fig. 13

Filtru retinator de praf in carcasa cu clapeta 1 - carcasa metalica etansa; 2 - celula filtranta; 3 - capac metalic; 4 - clema pentru strangere; 5 - clap eta pentru inchidere.

Debitul de aer filtrat prin filtrul retinator de praf este de cca. 1000 mc/h, iar pierderea de sarcina de cca. 10 mm colo ana H20,

fig. 12

Pierderea de sarcina la vana antisuflu

49, Retinerea substantelor toxice, radioactive de lupta ~i a agentilor patogeni existenti 'in componenta aerului aspirat

26

27

din exterior pe perioada functionarii instalatiei In regim de filtroventilare, se faee eu ajutorul unor celule filtrante.

Aerul eontaminat intra In eelula filtranta printr -un orificiu 0 100 mm dispus la partea superioara si iese purifieat prin orifieiul0 100 mm dispus pe partea lateral a a acesteia (fig. 14).

2

50. Aerul necesar persoanelor adapostite se asigura eu ventilatoare centrifugale, actionate electric ~i manual (fig. IS).

I

fig. 14

Filtru retinator de substante toxice, radioactive de lupta si de agenp patogeni

1 - celula filtru; 2 - orificiu superior; 3 - orificiu lateral; 4 - orificiu inferior.

Debitul de aer filtrat al unei celule filtrante este de 75 mclh, cu 0 pierdere de sarcina variind intre 50-70 mm coloana H20.

Pentru asigurarea purificarii intregului volum de aer necesar ventilarii adapostului, eelule filtrante se cupleaza intre ele tara adepasi 4 eelule (300 me/h) pentru un ventilator

\

(plansa 1).

fig. 15

Ventilator centrifugal tip VS-tt

1 - ventilator (Q = 75. ml/h; H = 12. mm H 2.; n = 285. rot'/min.); 2 - multiplicator;

3 - electrometer (N = 0,6 kW; n = 2850 rot'/min.; 22./38. V); 4- manivela pentru actionarea manuala; 5 - suport metalic

28

29

Numarul ventilatoarelor se determina In functie de debitul de aer necesar, realizandu-se functionarea independenta pentru fiecare, precum ~i ventilarea intregului adapost in cazul avarierii unuia dintre acestea.

In diagrama din fig.16 sunt indicate caracteristicile unui ventilator centrifugal tip VS-OO, debit, presiune, putere electromotor, atat la actionarea electrica cat ~i la action area manuala,

I I I

cu tampon din cauciuc (fig.17) ~1 racorduri elastice la imbinarea cu conductele prizelor de aer ~i canalele pentru distribuirea aerului in adapost, pentru atenuarea zgomotului.

La amplasarea ventilatoarelor se va avea in vedere ca actionarea manuala este posibila numai pentru 0 singura pozitie de montare a manivelei (plansele 1, 2 ~i 3).

,v,,;: /'r/TE".eEA ELfl"T.f'CA EffCTIlii I I I 1 1

( t...; A/l (_,J/- OJ f' = f 2 ~ em! ~- ,("£p::.

I (}-1"t.IJ/CT CtJ~N"_'l .

'loJO 160 Vff -fr'E".YWc'/ vUYTI/A7tu"t'lUI L.-/,1CllQ,y1. i,F car ma

0,500 1/.0 P' r--- /

0,'00 IZ5 10- t'- VliV

q4-5? 11£ JI, -MEyi(/Hl"AtlFMi{ATO>fIJU...... I")

tuoo 100 JACTioMU'.,v,lMJ./{j )( r~

0,3'5 90 l/ I

0,315 so ,/ '\

o,w 71 _....~ '\ f\

q?~ 63 II..!!. I- 1\ \

')22t ~o 1 ,

q2(){) ,0 ~ ... ., ~ t\ '" 10 '" ..._ '" '<> x1tJ2a ;;"Y,y

~NWN~~~~~"'"~"~~Q~~+

r I I I I I II I I I

fig. 16

3

Amortizor eu tampon de caueiuc

1- amortizor eauciue; 2 - disc amortizor; 3 - surub tara capac; 4 - saiba Grower; 5 - piulita haxagonala

J

fig. 17

Axul manivelei pentru actionarea manuala a ventilatorului se va gasi la 0 distanta de 1,00 - 1,05 m fata de pardoseala ~i la minim 0,90 m fata de peretele eel mai apropiat al incaperii (plansele 2, 3).

Caracteristicile ventilatorului centrifugal tip VS-OO

Ventilatoarele se monteaza, de regula, langa iesirea de salvare pe console metaliee sau pe postamente eu amortizori

51. Masurarea debitului de aer introdus in adapost se face ee debitmetre montate la gura de refulare a ventilatoarelor (fig. 18).

30

31

53. Suprapresiunea ce se creaza ill interiorul adapostului pe perioada functionarii instalatiei de ventilare se mascara cu un micromanometru diferential (fig.19) care se amplaseaza langa unul din ventilatoare, la 1,70 m de pardoseala.

fig. 19

Micromanometru diferential

1 - ~tut de legatura cu exteriorul; 2 - tub de masura;

3 - nivela cu bula; 4 - surub de fixare a capacului; 5 - capac.

54. Evacuarea aerului viciat din interiorul adapostului se face In subsolul cladirii, casa scam sau exterior cu supape de suprapresiune tip S-OO (fig.20 ~i 21).

33

5 It

f

fig. 18

Debitmetru cu disc

1 - corp; 2 - reazem de sus; 3 - reazem de jos; 4 - disc; 5 - fereastra cu scara

52. Distributia aerului in Incaperile de adapostit se realizeaza pe drumul eel mai scurt prin canale de sectiune constants executate din tabla galvanizata, pozate pe pereti ~i prevazute cu guri de refulare orizontaIe ~i organe de reglare a debitului de aero

Viteza de trecere a aerului prin canalele de distributie se considers de 10 mis, iar la gurile de refulare, de 1,5 mls. . in grupurile sanitare nu se prevad guri de refulare.

Acestea se ventileaza prin evacuarea aerului viciat din interior cu ajutorul supapelor de suprapresiune.

32

fig. 20

Supapa de suprapresiune tip S-OO

1 - corp supapa; 2 - disc supapa; 3 - dispozitiv de blocare cu cama; 4 - contragreutate; 5 - tija disc supapa.

fig. 21

Detalii de montare supapa de suprapresiune tip S-OO

1 - supapa suprapresiune 0 100 mm; 2 - gamituri etansare; 3 - fl~a rnetalica; 4 - stut;

5 - cornier 50X50X5; 6 -plasa de protectie cu ochiuri de 5mm.

34

Supapele de suprapresiune se monteaza la 0 ina1time de 1,80 m din ax: la pardoseala ~i se dispun astfel incat sa se asigure 0 circulatie optima a aerului ~i 0 ventilare cat mai uniforma a tuturor spatiilor de adapostire.

Pentru reglarea modului de lucru al supapelor de suprapresiune se aseaza in pozitia dorita contragreutatea acesteia (fig. 19 reperuI4).

Grupurile sanitare ~i sasurile vor fi prevazute obligatoriu cu supape de suprapresiune.

Supapele de suprapresiune amplasate in peretii exteriori supraterani ai adaposturilor se prevad eu stuturi cu pip a intoarsa scoase la exterior la inaltimea de 1,00 m langa pereti (fig.22).

fig.22

Detaliu de mont are sUQ~l?a,desuprapre_~j!lne tip S-OO, in peretii exteriori supraterani ai adaposturilor

Supapele de suprapresiune au diametrul de 100 mm ~i evacueaza circa 300 mvh aer viciat, eu 0 pierdere de sarcina de 10 - 15 nun colo ana H20.

35

Numarul supapelor de suprapresiune se determina ill functie de presiunea realizata de instalatia de filtroventilatie ~i de debitul de aer care trebuie evacuat.

55. in cazul dotarii adaposturilor de protectie civil a cu aite tipuri de utilaje decat cele mentionate, acestea trebuie sa corespunda cerintelor prezentelor norme, solicitandu-se ~i avizul organului de protectie civila teritorial.

B.INSTALATllELECTRICE

56. Instalatiile electrice au drept scop asigurarea iluminatului adaposturilor si a energiei electrice necesare pentru electromotoarele ventilatoarelor.

Alimentarea cu energie electrica se face de la reteaua exterioara sau tabloul general de distributie al cladirii respective. Racordarea instalatiilor electrice ale adaposturilor se va face inaintea intrerupatorului general pentru a nu se intrerupe alimentarea cu curent prin deconectarea acestuia.

in situatia folosirii in scopuri economice sau locative a spatiilor ce sunt destinate ~i ca adaposturi de protectie civila in circuitul de alimentare se va introduce un aparat de masurare a cantitatii de energie electrica consumata itl alte scopuri decat pentru protectia civila.

Montarea contorului se executa in conformitate cu prescriptiile tehnice ill vigoare.

57. Alimentarea cu energie electrica a instalatiilor electrice interioare se proiecteaza ~i se executa in conformitate

36

cu SR-CEI364-3, categoria AD2 de mediu. Tabloul electric se amplaseaza langa ventilatoare ~i alimenteaza numai circuitele de iluminat ~i forta destinate spatiului protejat destinat ~i ca adapost de protectie civila.

58. Valoarea iluminarilor la nivelul pardoselii incaperilor adapostului se ia conform tabelului nr. 3.

T ABELUL NR. 3

Nr. DENUMIREA INCAPERII Iluminare lx
crt. (minim)
1 Incaperi de adapostit 30
2 Grup sanitar 30
3 Coridoare 30
4 SAS 15 59. La grupul sanitar se prevede un singur corp de iluminat in incaperea tampon. Peretii despartitori ai cabinelor ~i incaperii tampon vor avea inalpmea de 1,90-2,00 m.

60. Pentru a evita circulatia aerului prin tuburile electrice, capetele acestora din doze se etanseaza cu bitum la trecerea prin peretii exteriori.

61. Instalatia electrica din interiorul incaperilor de adapostit se protejeaza irnpotriva tensiunilor de atingere, conform normelor in vigoare. Electromotoarele ventilatoarelor se prevad eu intrerupatoare trifazice automate corespunzatoare puterii motoarelor.

37

~_.~~~.~~~ .......... ~ ---------------- J

62. Adaposturile de protectie civila publiee se prevad la ordin cu un telefon ~i difuzoare raeordate la statia de radioficare. In acest seop, In peretii exteriori ai adapostului se lasa doua stuturi 0 1/2" care sa permit a introdueerea eircuitelor respective ~i care in timp de pace se etanseaza,

c. INSTALATII SANITARE

63. Alimentarea eu apa a adaposturilor se realizeaza prin raeordarea la condueta exterioara de apa sau la una din conduetele interioare existente ale cladirii. Conducta de aliment are cu apa se prevede cu un robinet de inchidere, imediat dupa intrarea aeesteia In interiorul adapostului.

In tamponul grupului sanitar se prevad 1-2 chiuvete cand acesta este raeordat la eanalizarea exterioara sau un robinet dublu servieiu de 112" pentru aliment area eu apa, cand se folosesc closete uscate.

64. Adaposturile se prevad, de regula, eu "WC-uri cu talpi". In cazul cand canalizarea interioara nu se poate raeorda la canalizarea exterioara, se prevad closete useate.

Pe eondueta de canalizare se prevede 0 vana eu sertar ~i piesa de curatire, In amonte de varia, montate intr-un carnin amplasat in interiorul spatiilor de adapostire, lipit de cuzinetul peretelui pe unde aceasta conducta iese din adapost.

Pe coloana de ventilare a canalizarii WC-urilor se va prevedea un robinet sau vana de inchidere pentru asigurarea etansarii adapostului.

38

Portiunea de conducta de la organele de inchidere inclusiv trecerea prin elementul de rezistenta se va executa din conducts din fouta de presiune.

65. Trecerea conductelor prin interiorul adaposturilor, precum instalatii destinate altor seopuri, se admite numai In conditiile prevazute de art. 16 din prezentele norme.

Inaltimea minima admisa pentru conduetele ce tree prin adapost este de 1,90 m de la pardoseala pana la izolatie. Aceeasi inaltime se asigura si conductelor exterio~re, in dreptul scarilor sau pe eoridoarele ce due spre adapost. In fata intrarii in adapost, conduetele se pozeaza la 0 distants care sa permita deschiderea usilor metalice etanse.

DIVERSE

. 66. Documentatia pentru executarea adaposturilor de protectie civila in cadrul constructiilor noiva face parte din proiectul de executie al constructiilor respective ~i va urma regulile de avizare, aprobare ~i finantare stabilite prin aetele normative pentru investitii In vigoare.

Planurile adaposturilor de protectie civila se pastreaza de catre inspeetoratele de protectie civila judetene.

Planul de principiu al unui adapost de protectie civila arnplasat in subsolul unei constructii este prezentat In plansa nr. 4.

39

Costul lucrarilor pentru amenajarea adaposturilor de protectie civila reprezinta eheltuielile suplimentare pentru supradimensionarea elementelor de structura ale subsolului cladirii si dotarea eu instalatii suplimentare specifiee adapostului.

40

.Pla~ ar: f

41

~
~
•
<:> l ( ~
.,. ") fi
~ • <:
~ ~ c
~ , 0 l'
<, .,.
<::
~ ., ~ ~
s .. II.:
1 ~
q
'"
~
~
-t!
~ "
" ~-t l ~
~
1 ~ ,s~ ..
~t
~ ~ !
~ e~-:tJ 1-1
" .,,~ .. J
.~ ~ ~2~ -t
~ ~~
~ ::,'" , .~
~:l1 -c ,~
J i;:~ ~~~ §
]..,~~ ~
~" <l
~~ r ""
~~:} I!l
~l~ '"
"l~~ ;:..
'"
..
.,
..j •• i

\~

--(; ",y

-!..

42

<. ,.
I;
it ~ ~J
It ~~
J ~~
~ <.;:: 1>
~-t
'<J ~~ y~
to ;Q~
-, p:
I- ~
., ~t :s:~
()
..
~
C) .~
-: ~
Iu III
<I ..
'"'
q
;:, "'
'i:. Iu
1: q
II.
., ;:,
....
'"
II.
., 43

'"\ .»

I ~
[°1
.~ ~i .~ .l~
~ ! ... ~
• .,~ ~ ~~
~ I II chJ .. Ell
I~ I-
-- ~ 'r
. ...
,r~' " <: "
~ q! ., R'~
"- ~ ..1>,
"" ::. '" 0
.... .. ,l,1~
~ ....
~IV - .II
. .,
'" -
~
I I ~
- ..:,
':' i
I .. " ~ ....
I lit - ~
.... ~ ~
~ ~ ... '"
I 1 ~ I- ~
I~· ~ "
a ~
r" ., f-.-
j i ..
" ~ Ir-
.,
II
II-- 44

I I