Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Subiecte Sociologie

Subiecte Sociologie

Ratings: (0)|Views: 329 |Likes:
Published by Alina Margareta

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Alina Margareta on Oct 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2013

pdf

text

original

 
1.
APARITIA SOCIOLOGIEI CA STIINTA
INTEMEIETORII SOCIOLOGIEISociologia
ca stiinta a aparut relativ tarziu: in deceniile 3-4 ale secolului XIX.
o
Aristotel,
cu celebra sa formula „
 zoon politikon
”, poate fi considerat ca fondator sau macar  precursor al sociologiei. Un dialog
 
imaginar intre Platon si Aristotel ar putea rezuma opozitiadintre preocuparea pozitivista a sociologiei si cea normativa a filosofiei. Plecand de la unanumit nr. de idei, despre valorile si dealurile oamenilor, Platon a construit o cetate caretrebuia sa permita oamenilor sa realizeze acest ideal. Aristotel studiaza cu atentie constituireadiferitelor cetati ale lumii elene si le face o tipologie, incercand sa inteleaga adevaratul lor spirit. El porneste de la descrierea realitatii sistemelor politice pe care le analizeaza pentru astabili concluziile.
o
Mai multe puncte de vedere sustin ca
Montesquieu
este cel dintai
 
ganditor care creeaza oopera sociologica. In lucrarea sa,
Consideratii asupra maretiei si decadentei romanilor,
acestaincearca sa inteleaga cum o civilizatie creste, ajunge la apogeul sau si apoi intra in declin simoare.
o
Cel care a dat numele sociologiei si care este unanim recunoscut ca parinte si fondator alsociologiei ca stiinta, este
Auguste Comte
. El sustine ca exista un fenomen social asa cumexista si unul fizic numind
 fizica sociala, sociologie.
o
Sociologul roman,
Mihai Ralea,
evidentiaza inconvenientul sociologiei comitiene, faptul cafenomenul social este gandit ca fiind acelasi pretutindeni.
o
Charles Alexis de Tocqueville,
al treilea mare sociolog al sec XIX,
a studiat functionarea lanivel local a societatii americane si a surprins „regularitati” ce pareau a fi spiritul profund alacelei societati.
 Despre democratie in America
ramane o lucrare de referinta prin care acestaincearca sa demonstreze asemanarile si deosebirile dintre Franta, Marea Britanie si SUA, in privinta modului de transformare a societatilor democratice.
o
Le Play
a facut anchete de teren, monografii ale familiilor de-a lungul intregii lumi, realizandinsa nu o teorie ci o simpla confirmare a doctrinei sale social-catolice si conservatoare.
o
Herbert Spencer
continua si dezvolta opera sociologica a lui Comte, lucrarea sa
 Principii de sociologie
constituind primul efort de constructie sistematica a unei teorii sociologice. Dorindsa inteleaga mai bine societatea, el a comparat-o cu un organism biologic, astfel se poateasemana societatea cu corpul unui animal urias, grupurile cu organele corpului si indivizii cucelulele. In alte ordine de idei, Spencer a aplicat ideea „supravietuirii celor mai puternici” lastudiul schimbarii societatilor, sustinand ca daca guvernul nu ar interveni societatea s-ar debarasa de „neputinciosi”, permitand doar celor mai buni sa supravietuiasca si sa sereproduca.
o
Multi sustin ca cel mai mare sociolog a fost
K. Marx.
El a fost preocupat de studiereastructurilor si a proceselor sociale urmarind realizarea unei societati mai bune, mai drepte, maiumane.
o
Emile Durkheim
este preocupat de ce tine societatea laolalta, de ordinea sociala. Rostulsociologiei este sa studieze „faptele sociale”. Faptul social este exterior individului, nefiindnici de natura organica nici individual.
Pagină
1
din
46
 
o
Marx Weber
aseaza
 
in centrul teoriei sale ideea de actiunea sociala si manifesta un interesdeosebit fata de valorile, opiniile, intentiile care ne ghideaza comportamentul. Studiul sau celmai cunoscut este
 Etica protestanta si spiritul capitalismului.
In timp ce
Marx
consideraideile rezultat al structurii sociale,
Weber
considera ideile cauza schimbarii structurilor.
CONTRIBUTII ROMANESTI
o
Dimitri Gusti (sociologia monografica),
intemeietor al scolii monografice de la Bucuresti, creator al primului sistem de sociologie stiintifica, considera sociologia ca un sistem de cunoastere arealitatilor sociale prezente, cunoastere ce poate fi realizata cu ajutorul metodei monografice. Dupaopinia lui socialul este in primul rand rezultatul unui concurs de imprejurari: spatiale, temporale,vitale si spirituale care formeaza cadrele vietii sociale sau
mediul.
Viata sociala va cuprinde
manifestari
 
constitutive (economice si spirituale) si manifestari regulative (politice si juridice).
o
Petre Andrei (sociologia de catedra)
aprecia ca societatea reprezinta o realitate care traieste prinindivizi, dar dureaza mai mult si isi materializeaza existenta in diferite obiecte. Sociologia estestiinta care studiaza societatea si relatiile dintre membrii sai.
CONTEXTUL APARITIEI SOCIOLOGIEI CA STIINTA
o
Premisele epistemologice – 
aparitia sociologiei ca stiinta a fost pregatita si de dezvoltareacercetarii experimentale din domeniul stiintelor exacte. Dezvoltarea stiintelor naturii a generatconstituirea unui model de stiinta, ale carui presupozitii fundamentale erau: a) obiectul stiintei ilconstituie faptele reale din domeniul cercetarii, b) stiinta urmareste sa descopere legile careguverneaza aparitia si dinamica fenomenelor, c) stiinta trebuie sa aiba o functie descriptiv-explicativa, d) stiinta trebuie sa fie compusa atat din teorie cu functie explicativ-predictiva cat si dinmetodologii de descriere si de prelucrare a faptelor, de construire a teoriilor si de testare a acestora.Sociologia a fost interesata inca de la inceputuri nu de cum ar trebui sa fie realitatea ci de cum esteea in mod efectiv.
o
Premisele socio-culturale – 
o societate preocupata de realizarea reformelor sociale, o societatecare se intreaba cum se poate organiza astfel incat sa poata evita crizele, catastrofele sociale, arenevoie de sociologie si creeaza premisele aparitiei ei. Asa cum constata si E. Shils, in sec XIX,sociologia a manifestat o preferinta accentuata pentru saraci, marginalizati, prostituate, copiiilegitimi, femei parasite etc. si pentru solutionarea non-represiva a conflictelor sociale in scopulcresterii gradului de integrare sociala si imbunatatirii conditiilor de viata a grupurilor marginale. Inanii 30 sociologia intra intr-o noua etapa a dezvoltarii sale prin contributii aduse de
 sociologiaindustriala
si
 sociologia politica. Sociologia ca obiect de studiu
 patrunde in universitati mai tarziu.Apare mai intai ca directie de specializare in cadrul unui departament de cercetare din cadrulUniversitatii Chicago. Predarea efectiva incepe in 1906 la Universitatea din Paris, unde E.Durkheim devine profesor in 1913. Prima catedra de sociologie – London School of Economics1906. In Romania interbelica, sub coordonarea lui Dimitrie Gusti, sociologia a fost considerata castiinta a naturii. Ca urmare a politicilor anticulturale a anilor 50, sociologia a fost discreditata castiinta. dupa 1965 au fost reluate cercetarea si invatamantul sociologic romanesc. Intre 1977 – 1990,invatamantul sociologic a fost suspendat.
Pagină
2
din
46
 
2.
FUNC TIILE SOCIOLOGIEI, PERSPECTIVE SOCIOLOGICECONTEMPORANE
PRINCIPALELE FUNCTII ALE SOCIOLOGIEI. CONTEXTUL SI IMPORTANTA LOR 
A.
Functia expozitiva sau descriptiva
o
Cercetarea sociologica trebuie sa debuteze cu o cat mai completa expunere a faptelor 
o
Conditii de baza:
completitudine
(luarea in considerare a tuturor faptelor, datelor pentru atesta valoarea de adevar a ipotezelor utilizate) si
maxima obiectivitate fata de fapte
B.
Functia explicativa
o
intelegerea realitatii sociale
o
identificarea mecanismelor intime de functionare si schimbare a realitatii sociale, de producere si derulare a faptelor, fenomenelor sociale, a vietii sociale
o
sa desprinda determinarile multiple ce se manifesta la nivelul realitatii sociale si relatiilecauzate intre variabilele realitatii sociale. 
C.
Functia predictiva, prognotica sau previzionala
o
Sociologia trebuie sa identifice directiile cele mai probabile de evolutie ulterioara asocietatii
o
Studiind trecutul si prezentul se pot identifica tendintele fundamentale de evolutieconturate, iar aceste tendinte se pot proiecta in viitor pentru a anticipa cele mai probabiletendinte de evolutie viitoare
o
O asemenea prognoza se poate realiza ca:
i) prognoza – stare de fapt – 
efectuata inipoteza ca nimic neobisnuit nu se va intampla in societate pt a perturba derularea normalaa evolutiei acesteia, si
ii) prognoza – plan -
efectuata in ipoteza unor actiuni menite samodifice cursul normal de evolutie a societatii.
D.
Functia critica
o
Cercetarea sociologica trebuie sa incerce sa arate cum ar trebui sa fie realitatea sociala
o
Trebuie sa compare realitatea sociala, asa cum se prezinta ea la un moment dat, cu unmodel normativ al realitatii sociale.
o
Analiza critica a realitatii sociale trebuie sa satisfaca 2 exigente majore:
i) sa fieintemeiata,
 bazata pe o cunoastere temeinica, aprofundata a realitatii sociale respective, si
ii) sa fie constructiva,
sa nu degenereze in criticism.
o
Confera sociologiei o certa utilitate sociala
Pagină
3
din
46

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
vallentinne liked this
Adriana Zamornea liked this
Florina Enescu liked this
criss9797 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->