Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
17Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Constructii Din Otel - Rodica Crisan

Constructii Din Otel - Rodica Crisan

Ratings: (0)|Views: 1,031|Likes:
Published by Cri Stroe

More info:

Published by: Cri Stroe on Oct 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/27/2013

pdf

text

original

 
7
t
t
coNF.
DR.
ARH.
RODTCA
CR|$AN
(0
lffnlj(Il
I
Dllf0T{r
*!
j"^t#:!
EDITURA
UNIVERSITAnA,IoIv
MINcU,
t
L
Bucuregti2000
 
ii
I
I
.I-'a
,
J
{w'-1,
DrN
OTELoNSTRUCTTI
CUPRINS
lntroducere:METALUL
lN
CONSTRUC]II:
FIER, FONTA,
OTEL
oTELUL
DE
CONSTRUCJil:CLAS|FICAR|,
SORTTMENTE
CARACTER|STTCTLEOTELULUTPROTECTTA
LA
FOC
PROTECTTA
CONTRA
COROZTUN
I
I
PRODUSE
DE BAZADIN
OTELPROCEDEE
DE
ASAMBLAREA
ELEMENTELORDIN
OTEL
ciTEVA
REGULTGENERALE
pRtvtND
coNSTRUcTilLE
DtN
oTEL
ELEMENTESTRUCTURALENODURI IIVTREELEMENTESTRUCTURALE
coNcEPTrA
DE
ANSAMBLU
ASTRUCTURilPLAN$EE
SCARISTRUCTURT
DrN
OTEL
-
STNTEZAPERETT
DE INCHIDEREPERETI DECOMPARTIMENTAREBibliografieExemplede
construcliicu
scheletdin
olel
pag
1
34
691015
21
22
31
38485860657478
I-
XXIV
 
CONSTRUCTII DIN
OTEL
Introducere:
METALUL
tN
CONSTRUCTil.
FIER,
FONTA,OTEL
Utilizarea
fieruluiin
constructii
este
foarte veche,datind dinprimul
mileniu
i.C;
era
insi
produs
in
cantitate
mici
gifolosit
doar
pentru
confectionarea
unorpiese
de
legitur6
gide
ranforsare.
Pini
la
revolulia
industriald,materialele
de constructie
majore
sunt
lemnulgipiatra.
Metalul
(fierforjatsau
fonti)
are
de
regulS
rolauxiliargi
se
folosegte
cu
'discrelie'
sub
formd
de
ancoraje,agrafe,
tiranli,
grilaje gi,uneori,stilpi.Prima
constructie
din
fonti
dateaze din a
doua
jumatatea sec.
XVlll;
estepodul peste
SevernlaCoalbrookdale,
GB
(1777),30
m
deschidere.
La
inceputulsec
XIXse extinde
utilizarea fontei
in
constructii,
nu
numai
la
poduri
gi
apeducte,
ci
gi
sub
formi
de stilpi
gi
grinzi
ce
formeazi
scheletul unor constructii industriale,permitindacoperireaunor
spatiimari
cu
structuri
relativ
ugoare
gi
neinflamabile.'Elementedecorative
din
fonti
sunt
utilizate
din ce
in
ce
mai
des,pentru
constructiicurente,
cagi pentru
clidiri
reprezentative,creind un nou
stil
arhitectural.Primeleutilizdri ale
{ierului
ca
element
structural
dateaz6,
dela
mijlocul
secolului
XlX.
Perioada
de
gloriea
constructiilor
metalice
sesitueazd intre
jumitatea
sec.XIXgi primul
rdzboi mondial,
inlegituri
cu
progresulrapid
al
industrieisiderurgice.
Sunt
puse
in
valoarecalitd|ile
gi
for[a
expresivd a
noului mod
de
a
construi:
rezistenta
fierului
la
intindereeste exploatatela
realizarea
de
poduri
cu
marideschideri'
(podurisuspendate
pe
lanluri
gi
cabluri,poduri
cu
grinzi
chesonate,poduri
cu
grinzi
in
zibrele);
greutatearedusdgiductilitatea fierului aucontribuitin
arhitectura
cl5dirilor
la
rdspindirea
stilului
floreal
(Liberty).
Diferenta
fizici
intre fontdgifierestedeterminati
de
conlinutul
in
carbon,
ce
se
traduce
in
caracteristici
giprocedee
de
producere
diferite. Fontaeste casante,setoarne
in
forme,
rezistd
bine
la
compresiune.
Fierul
este
un
material
dur,
maleabil,
elastic
ai
ductil,rezistd
bine
la
intindere;estefasonabil,
se
incovoaie,
se
contracte
sause
dilatd,
dar
nu
se
rupe.
Elementul
constructiv
predilect
alfontei
este
stilpul;
celalfierului
estegrinda.
Fierulprovine
din
uzine metalurgice;
prinlaminare'
ia
formi
de
bare,pldci,
corniere:devineprofil.Tehnica
asambl5rii
cu
nituiri
a
facilitat
multexploatarea
constructive
a
fierului.Progresele
in
tehnologiafieruluioferd mijloaceeconomice
de
realizare
a
unei
intregi
game
de
clddlri
(giri,
hale,
expozilii,sere).Se
dezvolti
astfel
un
tip
constructiv
gi
arhitectural
nou
ce
asociazd tierul
gi
sticla,
doud
mateiale
produse
industrial.
Seraeste
exemplul
ce
consacriposibilititile
absolut
noi
oferitedefier,carejoacd
in
acestcaz dublu
rol,
fizic
Ai
geometric:
este
structure
gi
desen,
intr-osuprafati
de
sticli.
Filiatia
inceputide
serdcontinud
in
timp
cu
veranda,
marchiza,bovindoul,copertinadesticle.
La
inceputul
sec.
XlX,
inmultirea
incendiilor
ce
afecteazd
clddirile
din
lemn,
determindadoptarea
sistemuluiconstructiv
metalic,
in
ciudacheltuielilorsuplimentarepe
care
le implica.Standardizareao
va
permitesc5derea
costurilor
gi
scurtarea timpuluideexeculie.
Dupd 1850
industria
siderurgici
oferSconstructorilor
profile
laminate
sub
formd
de
table
gi
profile
cu
rezistenle laintinderegiincovoieresuperioarefontei,lapreluricomparabile.Aceste
profilerevolutioneazi
domeniulconstructiilor,
permilind
construirea
de
clSdiri-turn,
cu
scheletmetalic
din
laminateasamblateprinnituire lacald
giperetide
umpluturd.Noileproduse
sunt
utilizatepentru
creareaunor
noitipuride
elementestructurale
{grinda
mixti,
grinda
inzibrele,
grinda
chesonate,
etc).
'
Filatura
de
bumbac Philip
&
Lee,Manchester,1801;pavilionulregalde la Brighton
-
J.Nash,
1818.
'
Podul
de
la
Menai-JaraGalilor(1819-1824),173 m;podulde
la
Fribourg
(1834),273
m;podulBrooklyn
('1870),
cca
500
m.
'Procedeu
invental
in
Anglia,
in
1774,odatdcupudlarea(procedeude
indepertare
a
impurit5lilo0.
o
Cryslal
Palace
-
Joseph Paxlon,
Londra 1851
-
prima
manfestare
imporlante destandardizare(fontd,
fier,
sticle).

Activity (17)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Denis Bucatica liked this
Andrei Crisan liked this
Popa Mircea liked this
ciprianaa liked this
cretz2 liked this
Nicu Stoica liked this
lus_813774 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->