Curs nr 1 18.02.

2004

Apa-resursa turistica

Apa reprezintă o condiţie vitala a vieţii pentru om. De aceea inca din cele mai vechi timpuri
apele au reprezentat locuri de atracţie a populaţiei si ca urmare a amplasării diferitelor asezari
omeneşti. Dpdv al răspândirii hidrosferei pe Pamant exista 2 mari categorii: 1. apele bazinelor
oceanice si maritime (marile deschise) 2. apele continentale care pot fi Curgătoare, Stătătoare
(lacuri si mari interioare), gheţari, izvoare minerale si termale etc.. Ca urmare cele mai vechi
locaţii ale civilizaţiei umane sunt situate de-a lungul marilor fluvii ale Terrei. Ex: Mesopotamia
(nume din Grecia Antica) a luat naştere cu peste 5 milenii in urma intre Tibru si Eufrat,
contribuind decisiv la apariţia primului oraş din lume. Vestigiile antichitatii mesopotamiene au o
conotaţie de potenţial turistic cultural legat de prezenta fluviilor Tibru si Eufrat. Nilul este
cunoscut de la civilizaţia egipteana care a apărut in ultima treime a fluviului. Se practica turism
fluvial si cultural. In Cairo, in zona Valea Regilor unde se afla Piramidele. Plimbările pe Nil merg
amonte pana la cataracte (căderi de apa)
Marele fluviu chinez Chang Jiang este locul de apariţie a celui mai vechi om: sinantropul. Acest
om a fost pus in valoare stiintific si turistic in pragul mileniului III. In aceasta regiune (cele 3
defilee) exista un proiect de amenajare hidrotehnica a fluviului care are dimensiuni gigantice. Aici
se amenajează un lac de acumulare cu cea mai mare hidrocentrala. In acelaşi timp turismul fluvial
de agrement care se desfasura aici a fost mutat in amonte pentru ca valea fluviului oferă un
potenţial de atractivitate deosebita. Amenajarea acestui loc înseamnă mutarea a cca 3.000 de
oameni si schimbarea climatului, vegetaţiei.
Apele curgătoare mai prezintă ca elemente de potenţial turistic mare cascade, Cea mai
Cunoscuta Niagara. Dpdv turistic aceasta cascada intre SUA si Canada are o cifra de peste 2,5
milioane de turişti pe an. 80% din turişti fiind din cele 2 tari. Restul aqpartine străinilor: japonezi,
europeni, chinezi. A devenit un model de amenajare turistica putând fi vizitata ziua si noaptea
aducând spectacole cu lasere. Pentru acest model s-au cheltuit sume mari si chiar s-a infiintat o
firma de coordonare a vizitelor in funcţie de producerea energiei electrice din subteran. După
acest model in America de S se amenajează Iquazu. Accesul este facilitat de transport fluvial
rapid. Urmează ca aceasta locaţie sa fie foarte vizitata de turişti. Aici se strâng mai mulţi turişti
vara, participând la carnaval.
Cea mai mare cascada ca volum din lume este in Africa si se numeşte Victoria. Ea traversează
marele sant tectonic. Are o cădere de 120m si un debit de 8.000m cubi pe secunda. Apele
curgatoare mai au ca potential turistic malurile, insulele, pentru ca pe ele au fost ridicate castele
sau cetati vechi care constituie atractia turistica pentru Rin, Dunare. Exista de asemenea cetati
si castele in lungul marilor fluvii europene.
Apele Statatoare (Lacurile): de ex. Regiunea Marilor Lacuri (8 -6 intre SUA si Canada) care au
pe tarmuri la mare distanta de ocean padurea de conifere (taiga) si mesteceni.
Lacul Baikal in ASIA cu cel mai mare volum de apa din lume. Lacurile mai pot oferi atractivitate
pentru pescari.
Marile lacuri N Americane pentru pescuitul somonului rosu. Atractivitatea lacurilor este legata
si de peisajul inconjurator. Lacurile in craterele unor vulcani Sf Ana Romania 9m adancime nu are
conexiuni cu nici o apa numai cu precipitatii. Pe insula mare a Japoniei, in Filipine este cel mai
atractiv lac vulcanic din lume si are un vulcan in mijlocul sau.

1
 Lacurile instalate in saline – apa dulce din precipitatii a dizolvat peretii din sare: Turda, Dej,
Ocna Sugatag, Sibiului, Slanic Prahova. Cele mai mare lacuri sarate din lume in China. Aici se
amplaseaza asezari omenesti pe margini. Aici se practica un turism de sejur sau traversare a
apelor. Tot pe continente exista apa sub forma de ghiata: 97% in Antartica, 2% in Groenlanda si
1% in regiunile montane. Turismul legat de ghetari este considerat turism de sport extrem din
cauza miscarii (deplasarii) ghetarilor alpini. Turismul la altitudini mari s-a dezvoltat in ultimele 2
decenii.
Pentru Antartica se pleaca din America de S si Australia. Traversarea maselor de ghiata se
face cu avionul.
In emisfera Nordica cel mai important ghetar este Groenlanda apartinand Danemarcai.
Turismul Litoral
Litoral = turismul pentru talasoterapie (valurile marii) practicat in apa cat si pe uscat,
helioterapie.
Cu cat plaja este mai inalta sau etajata, valoarea helioterapiei se amplifica. Turismul litoral a
capatat caracter de masa dupa 1950 atat prin terapii si recreatii cat si pentru organizarea
vacantelor celor ce au dreptul la concedii. Dupa 1950 s-a alocat prin lege un timp in sezonul estival
pentru odihna si recreere. Abia atunci au putut beneficia de acest turism milioane de oameni.
Constructia hotelurilor a inceput in a II-a jumatate a secolului 20 fapt care a impus extinderea
plajelor (Mamaia in Romania) acest exemplu este apropiat de noi dar pe plan mondial constructiile
de hoteluri pe litoral a cunoscut o adevarata efervescenta. Pe langa marile centre s-au extins
marile statiuni satelit.
Astazi litoralul inseamna o aglomerare de statiuni. Cea mai mare regiune de acest tip este
Mediterana eurafricana. Aici se practica turismul litoral din Grecia Antica. Astazi peste 50
milioane de turisti ocupa plajele Mediteranei. Tarmul de Nord este cel mai dezvoltat. Regiuni: -
tarmul Spaniol intre Gibraltar si Valencia este format din plaje inguste carora li se adauga insulele
vecine. Aproape jumatate din statiuni sunt rezervate turistilor germani si scandinavi.
Riviera incepe de la muntii Pirinei si se incheie le Genova. Este impartita in 2:
- riviera Franceza care prezinta 2 sectoare: sectorul nisipurilor intinse intre
Pirinei si Alpi si Coasta de Azur intre San Rafael si Menton. Exista statiuni multe in jurul
Mediternei. Ele formeaza axa turistica cea mai populata din lume. Tinand cont de sezonalitatea
turismului litoral, in sezonul rece aici se fac festivaluri (festivalul de la Cannes). Aici este o
variabilitate a preturilor: noiembrie- februarie 40-60 euro/noapte iar in sezonul estival 200
euro/noapte.
- Riviera Italiana – dupa modelul francez s-au dezvoltat salbe de statiuni care
trec prin Genova. Ele formeaza baza turismului litoral. Italia are 3.000 de km de tarmuri.
Mentionam prezenta tarmului Lido care separa marea de un tarm nisipos. Acest relief ofera
permanenta turismului de aici. A avut 2 mari orase marine, Italia. Ele au raspandit cultura
tarmurilor mediterane.
- Tarmul care apartine Croatiei este format din insule si statiuni bine grupate.
- Tarmul grecesc are 2 parti continentala si insulara (mai valoraoasa dpdv
turistic de aceea este mai cunoscuta – insula Creta)
- Tarmul anatoliei are munti inalti si de aceea turismul are potential peisagistic
(combinarea a 2 forme de turism). Mai are si multe constructii antice.
- Tarmul levandei este divizat politic intre mai multe tari. Aici turismul litoral se
intinde pe 8 luni din an.
Turismul N african litoral in tarile Magrebului
2
 - Tarmul Libian
- Tarmul Egiptean
- Tarmul atlantic Francez, N American – Florida de la tampa pana la
Princeton. S-a imbogatit cu Atlantic City o replica a lui Las Vegas.
- Tarmul Californian – SUA si Mexic pana la Acapulco
- Tarmul Australian putin valorificat din cauza marii bariere de corali. In
S se practica sporturi nautice.
Tarmul insular: Mediterana Americana, insulele din Oc Indian (Madagascar), Pacific (Oceania) –
la mare departare de centrele de dispersie a turistilor si lipsa apei dulci sunt caracteristici ale
statului Hawaii
In emisfera sudica exista tarmul Brazilian la S de Recife este caracteristic turismul continuu
iar in sezonul rece sunt practicate helio si talazo terapiile.
Izvoarele: - incarcarea cu ape minerale care provin din scoarta ele fiind legate de gradientul
termic din adanc (izvoare termale). Ajung la suprafata termale sau mezotermale.
Dupa continutul chimic izvoarele mineralepot fi:
- Oligominerale contin sub 1% substante dizolvate (Baile Felix) reci sau
atermale (Calimanesti) in Europa este cunoscuta sursa: Elian
- Carbogazoase (Co2 1g/litru minerala), Borsec, Lipova, Bodoc pentru cura
interna, Vatra Dornei pentru cura externa
- Alcaline: Dinca
- Alcaline-Pamantii: Covasna, Valcele, Borsec, Biborteni, Zizin
- Feruginoase: Lipova, Tusnad
- Cloruro-sodice (1g sare/l): Someseni, Ocna Sibiu, pentru cura interna,
Techirghiol, Sacele.
- Iodurate: Sarata Monteoru, Olanesti, Caciulata
- Sulfuroase: Mangalia, Pucioasa, Olanesti
- Sulfatate oxidate: Ivanda
- Radioactive: Sangeorz, Herculane, Borsec

Curs nr 1 25.02.2004
Apa ---- resursa turistica

Dupa cum se stie apa reprezinta o conditie vitala pentru societatea omeneasca. Din acest motiv
inca din cele mai vechi timpuri apele au reprezentat locul de atractie al productiei si ca urmare a
amplasarii diferitelor asezari omenesti.
Din punct de vedere al raspandirii hidrosferei pe Pamant exista doua mari categorii:
• Apele bazinelor oceanice si maritime (marile deschise)
• Apele continentale care pot fi:
- ape curgatoare
- ape statatoare (lacuri si mari interioare)
- ghetari
- izvoare minerale si termale
Ca urmare cele mai vechi locatii ale civilizatiei umane sunt situate in lungul marilor fluvii ale
Terrei (ex: Mesopotamia a luat nastere cu peste 5 milenii in urma intre Tibru si Eufrat

3
contribuind decisiv la aparitia primului oras din lume Ur). Vestigiile antichitatii Mesopotamiene au
o conotatie de potential turistic cultutal. Legat de prezenta fluviilor Tibru si Eufrat un alt fluviu
Nilul cunoscut datorita civilizatiei antice egiptene care a aparut in ultima treime a Nilului. Aici se
practica turism de agrement fluvial combinat cu turism cultural respectiv vizite la biblioteca si la
farul din in Cairo, in zona numita valea regilor unde sunt piramidele.
Marele fluviu chinez Chiang Jiang este locul de aparitie a celui mai vechi om. Acet om a fost
pus in valoare stiintific si turistic in pragul celui de-al trilea mileniu. In aceasta regiune (cele 3
defilee) exista un proiect de amenajare hidrotehnica a fluviului care are dimensiuni gigantice.
Turismul fluvial de agrement care se desfasura aici a fost transferat spre izvoare intrucat
valea fluviului ofera un potential de atractivitate turistica deosebit.
Apele curgatoare mai prezinta ca elemente de potential turistic mari cascade (cea mai
cunoscuta fiind Niagarra). Din punct de vedere turistic aceasta cascada impartita intre Statele
Unite si Canada. Niagarra are o cifra de 2.5 milioane de turisti/an. Cei mai multi vin din cele doua
tari apoi japonezi, europeni, chinezi… a devenit un model de amenajare turistica. Poate fi vizitata
si ziua si noaptea (spectacole de sunet si lumina, laser). Pentru acest model s-au investit sume
mari si chiar s-a dezvoltat o societate turistica de exploatare a spatiului turistic al Niagarrei.
Iquazu – aceasta cascada urmeaza sa fie vizitata de marile fluxuri turistice.
Cea mai mare cascada din lume (debitul de apa) este in Africa si se numeste Victoria. Are o
cadere de 120m si un debit de peste 800 m cubi pe secunda.
Apele curgatoare mai au ca potential turistic marile insule pentru ca de-a lungul timpului aici au
fost ridicate castele, cetati care reprezinta atractia turistica pentru Rin, o parte din Dunare,
exista de asemenea cetati si castele in lungul fluviilor Loire, Elba.
Apele statatoare
Regiunea marilor lacuri, aici sunt 8 lacuri. Potentialul turistic este dt de taiga (o asociatie
vegetala de mesteceni si conifere). Cea mai raspanita este in Asia. Aici se afla lacul cu cel mai
mare volum de apa dulce, Baikal.
Lacurile mai pot sa ofere atractivitate pentru forme de turism ocazional (pescuit). Marile
lacuri americane sunt foarte cautate pentru pesuitul somonului rosu. Atractivitatea lacurilor este
legata adesea si de caracteristicile peisajelor mediului inconjurator (ex: in Japonia, in Filipine
unde exista cel mai mare lac vulcanic din lume avand in partea sa centrala un mic vulcan activ, in
Africa exista un vulcan cu o manifestare postvulcanica adica emana gaze).
Lacurile instalate in saline, vechi exploatari de sare, au devenit chiuvete lacustre (ex: Ocna
Sugatag, Slanic Prahova); in China sunt cele mai mari lacuri de acest gen.
Lacurile ofera conditii deosebite pentru amplasarea unei asezari omenesti.
Ghetarii
Masa totala de ghiata de pe glob este repartizata: 97% in Antartica, 2% in Groenlanda si
arhipelagul de Nord, 1% in regiunile montane. Turismul bazat pe ghetari este numit sport extrem.
Turismul la latitudini mari, in Antarctica si Arctica s-a dezvoltat in ultimele decenii.
In emisfera nordica cel mai important areal vizitat este Groenlanda. In SUA, Alaska ofera
locatii turistice pe ghetarii din emisfera nordica.
Turismul litoral
Litoral inseamna atat turismul pentru talasoterapie care se practica in apa cat si cel practicat
pe uscat numit helioterapie. Cu cat plaja este mai inalta sau mai etajata valoarea helioterapiei se
amplifica, adica la radiatia solara se adauga si rediatiile apei.
Turismul litoral a capatat caracter de masa dupa 1950 atat pentru valoarea sa terapeutica si
recreativa cat si pentru organizarea vacantelor celor ce au dreptul la concediu. Dupa 1950 s-a
4
alocat prin lege un timp in sezonul estival pentru odihna si recreere. Abia atunci au putu beneficia
de acest turism milioane de oameni. In 1950 s-a realizar o remodelare a plajelor.
Constructia hotelurilor a inceput in a doua jumatate a secolului 20, fapt care a impus
extinderea antropica a plajei catre Vest (Mamaia). Acest exemplu este apropiat de noi dar pe plan
mondial, constructiile de hoteluri a cunoscut o adevarata efervescenta. Pe langa marile centre s-
au extins statiuni satelit si astfel, astazi litoralul reprezinta o salba de statiuni. Cea mai mare
regiune in care se practica turismul litoral este Mediterana Eurafricana. Tarmul mediteran a
cunoscut o populare inca din antichitate.
Astăzi cel mai mare trafic de turism litoral ocupa plajele se locaţiile din jurul Mediteranei.
Tarmul european este cel mai dezvoltat din punct de vedere al bazei de cazare:
- tarmul spaniol intre Gibraltar si Valencia este format din plaje înguste cărora li se adaugă
arhipelagurile insulare vecine. Aproape jumatate din statiuni sunt rezervate turistilor getmani si
scandinavi.
- Riviera de la poalele muntilor Pirinei pana la Genova. Este impartita in Riviera franceza si
riviera italiana. Riviera franceza prezinta doua sectoare: sectorul nisipurilor intinse intre Pirinei si
Alpi si coasta de azur intre san Raphael si Menton.
Exista o salba de statiuni care impreuna formeaza axa turistica cea mai populata din lume.
Apare o densitate de preturi. (riviera franceza)
Riviera italiana dupa modelul celei franceze si aici s-au dezvoltat salbe de statiuni care trec
acum si de Genova. Italia are 3000km de tarm.
Zona turismului punctual – in vecinatatea Romei, Napoli pe tarmul adriatic. Prezenta tarmului:
de tip lido, tambolo (prelungire a plajelor catre insulele din mare)
- tarmul Dalmatic format dintr-o sumedenie de insule si golfuri cu statiuni
bine echipate
- tarmul Grecesc – tarm continental si insular(mai valoros dpdv turistic)
- tarmul Anatoliei – caracteristica unor munti inalti cu turismul cu
potential peisagistic
- tarmul Levandei este divizat politic intre Liban, Israel si Cazacstan. Aici
se practica turismul litoral 8 luni/an
- tarmul Libian
- tarmul Egiptean
alte regiuni celebre:
- tarmul Alantic Francez
- tarmul Atlantic N-American (Florida) s-a imbogatit cu un bun care
atrage multi turisti Atlantic City
- tarmul Californian
- tarmul Australian putin valorificat datorita marii Bariere de Corali.
Partea sudica este preferata pentru sorturile nautice extreme
Cele mai atractive arhipelaguri sunt cele din Mediterana Americana, apoi insulele din oceanul
Indian. Pacificul prezinta un teritoriu peninsular numit Oceania care are 2 dezavantaje:
departarea de centrul de dispersie a turismului si lipsa apei dulci.
In emisfera Sudica exista tarmul Brazilian care este caracteristic turismului continental.
Izvoarele: apa ce provine din scoarta:
Clasificare dupa continutul de substante chimice:

5
 1. izvoare oligominerale sub 1g/l substante dizolvate, sub forma de izvoare termale
(Baile Felix), izvoare atermale (Calimanesti, Olanesti, Slanic Moldova). In Europa sunt cunoscute
numeroase surse de ape oligominerale: Evian
2. ape carbogazoase 1g/l Co2 (Borsec, Lipova, Bodoc pt cura interna si Covasna,
Vatra Dornei, Bazias pt cura externa)
3. ape alcaline
4. ape alcaline pamantii (Covasna, Zizin, Borsec)
5. ape feruginoase 10mg de Fe/l (Tusnad, Biborteni, Bilborg)
6. ape clorurosodice 1g sare/l (Someteni, Ocna Sibiului pt cura interna si Sovata,
Sacele pt cura externa)
7. ape iodurate (Olanesti, Caciulata, Govora)
8. ape sulfuroase (Mangalia, Pucioasa, Olanesti)
9. ape sulfatate oxidate (Ivanda)
10. ape radioactive (Sangiorz Bai, Herculane, Borsec)

curs nr 2 25.02.2004
Resursele pentru turism ale biosferei

Fiecare factor natural are importanta lui ca resursa pentru turism

1. vegetatia ca resursa pentru turism (veg. Naturala)
2. animalele si importanta lor pentru turism (fauna naturala)

1. Vegetatia ca resursa pentru turism

Este o componenta a mediului natural. Ea se supune raspandirii zonelor climatice. Asa cum avem
o succesiune a zonelor climatice de la Ecuator la Pol avem si o succesiune a zonelor de vegetatie.
De asemenea avem o succesiune a vegetatiei in functie de etajarea reliefului. Avem modificari
locale ale vegetatiei in functie de conditiile microclimatice si topoclimatice dar vegetatia se
modifica si in functie de conditiile hidrografice. Vegetatia mai variaza in functie de anotimp.
Exista o anumita atractie a turistilor pentru o vegetatie dintr-o anumita perioada ex: primavara
perioada in care se inmultesc plimbarile mai ales la sfarsitul saptamanii spre anumite pajisti,
paduri etc… inflorirea ciresului in Japonia, la sfarsitul primaverii, in jurul templelor, pe anumite
alei..etc.. In SUA pe Mall unde turisti din statele apropiate vin in mai sa fotografieze aceste
minuni ale naturii care au fost date de imparatul Japoniei.
Inflorirea liliacului salbatic in Romania la Pohluia in podisul Mehedinti este o rezervaţie
naturala
Poienile cu narcise care înfloresc in luna mai in munţii Apuseni. Ritmurile sezoniere reprezintă
un motiv de atracţie turistica.

Curs nr 3 03.03.2004
Potentialul turistic al ariilor naturale protejate

6
 Materiile naturale se consuma. Vegetatia si fauna au fost consumate cel mai mult. Cantitativ si
calitativ ele s-au diminuat (pe cale naturala si/sau datorita activitatilor omului). Din punct de
vedere cantitativ ne intereseaza numarul speciilor pentru ca exist specii disparute sau pe cale de
disparitie. Ele au disparut in mare parte datorita activitatilor economice mari consumatoare de
resurse. Orice spatiu are o capacitate de suport. Ea este limita pana la care poate fi exploatat si
locuit locul respectiv. Limita este data de resurse. In prezent se da o lupta pentru aflarea acestei
limite.
Ariile naturale protejate sunt niste spatii care conserva vegetatie, fauna si relief. In aceste
arii pot fi: monumente ale naturii (garofita pietrei craiului), rezervatii naturale (poiana cu narcise)
care protejeaza unul sau mai multe elemente, parcurile nationale sunt suprafete mari pe care se
protejeaza absolut tot, ele fiind de interes national (Retezat), parcuri naturale foarte
asemanatoare cu cele nationale (1966 Retezat primul parc natural in Romania). Ariile protejate au
raritati si sunt ţinta turistilor. In aceste arii naturale protejate nu se practica altceva decat
turism. Daca in toate celelalte locuri, turismul se bate cu celelalte activitati economice, aici este
singurul loc unde chiar nu se intalneste cu o alta activitate economica, ci este singur. Aici nu se
practica decat turism si aici este singurul areal unde aceasta activitate nu se lupta cu nici un alt
domeniu.
Foarte importanta este delimitarea ariei. Ea face ca un areal sa aiba regim de neutilizare,
neexploatare a resurselor. In anumite limite, in jurul delimitarilor, unele activitati nu sunt
permise. Pentru intrarea in parc, se platesc niste bani si din acesti bani se intretine parcul sau
rezervatia. Din cauza acestei taxe se pot numara turistii care intra in arii. Asa se poate masura
limita de suport a mediului.
Exista reglementari in legatura cu ce poti sau nu sa faci in arii (nu ai voie cu masina, n-ai voie
sa calci inafara potecii).
In China, parcul national din provincia Junan, in Sudul tarii avem padurea de piatra sau Stone
Forest care a fost amenajat pe bani internationali si face parte din patrimoniul UNESCO. El
protejeaza niste forme carstice formate in climat tropical, cu mii de ani in urma. Formele sunt
variate si au denumiri pitoresti. Se plateste o taxa destul de mare la intrare iar parcul poate fi
vizitat doar o parte cu poteci inguste, bine delimitate cu pietre sau lemn tot din rezervatie. Au
fost aduse flori mai aproape de poteci cu tot cu pamant pentru a le putea vedea.
----------------------------De citit pana la peisaje---------------------------------

Curs nr 4 10.03.2004
Peisajul geografic – resursa turistica

Peisajul geografic reprezinta o interactiune intre componentele naturale si componentele

antropice.
Peisajul natural este totalitatea componentelor naturii de pe un anumit teritoriu. Aceste
componente sunt: componente geologice, apele, fauna si flora, solurile.
Peisajul antropic este asocierea componentelor antropice de pe un teriotoriu. In ziua de azi,
putine zone nu sunt influentate de activitatea omului.’
Peisajul geografic este alcătuit din elemente abiotice, biotice si antropice.
Peisajul poate fi perceput prin mai multe elemente:
-morfologie adica aspectul formelor

7
 -modul de combinare a elementelor de pe un teritoriu adica relief, apa, vegetatie, constructii.
Peisajul implica si o componenta estetica, acest lucru insemnand o menajare teritoriala;
peisajele pot fi armonizate sau din contra deteriorate.

Valorificarea peisajului prin turism

Preocuparea de valorificare a peisajelor exista din antichitate, sub forma de gradini, care au
fost transformate in parcuri publice. In evul mediu apare ideea amenajarii primelor orase-gradina.
In Canada si SUA s-a aplicat modelul gradinilor engleze.
In tarile europene amenajarea peisajelor a intrat in atentie mai tarziu.
Olanda a alocat 55.000 de heactare pentru conservarea naturii si turismului de recreere
In Franta amenajarea peisajelor a intrat in dezbatere publica.
In Romania amenajarea parcurilor si a gradinilor publice a inceput in jurul castelelor medievale
In 1935 a fost infiintat Parcul National Retezat
TIPURI DE PEISAJE:
In functie de actiunea proceselor fizico-geograice:
- peisaje geologice- geomorfologice (carstice, vulcanice, glaciare)
- peisaje climatice (uscate si umede, insorite si umbrite, desertice,
ghetari)
- peisaje hidrice (fluviale, lacustre, de mlastina, marine)
- peisaje biogeografice (paduri, pajisti, jungle, savane, mlastini cu
mangrove)
- peisaje industriale
In functie de relief:
1. Peisajul Montan
- peisajul muntilor inalti este valorificat pentru porturile de iarna si
alpinism
- peisajul muntilor cu inaltime medie
- peisajul muntilor cu inaltime mica (sub 1000m), mai usor accesibil si legat
de depresiuni prin activitati economice si turistice
In functie de tipurile de roci peisajul poate fi
- regiunilor carstice
- vulcanic
- muntilor formati pe roci cristaline
2. Peisajul dealurilor si podisurilor
- este mai putin cautat de turisti
- s-au dezvoltat statiuni balneoclimaterice
3. Peisajul de campie
- din cauza lipsei formelor spectaculoase este mai putin atractiv
4. Peisajul de delta
- zona foarte atrastiva datorita biotopurilor si conditiilor ecologice
5. Peisajul tarmurilor cu paje dune de nisip, faleze

LEGISLTIA PROTECTIONISTA:
Landscape planning = amenajarea peisajelor

8
 Conferinta ONU a adoptat „Conventia privind patrimoniul cultural si natural”, la care nu a
aderat si Romania.
„Conventia privind protectia naturii si conservarea vietii salbatice” (Washington)
Conventia Benelux in Belgia
Uniunea Internationala pentru conservarea naturii a strabatur urmatoarele categorii de arii
protejate:
-parcuri nationale de cercetare si conservare
-rezervatii naturale
-rezervatii stiintifice
-rezervatii peisagistice
-monumente ale naturii
FORME DE AMENAJARE A PEISAJELOR
Spatiile de habitat pot fi rurale sau urbane. In interiorul spetului de habitat se amenajeaza:
-scuarul adica spatiul verde
-grdini cu functii si destinatii diferite Ex: Batanice, Zoologice, Alpine
-parcul public amenajat pe suprafete mari
-padurea parc
-padurea agrement
-orasul gradina. Acest concept cauta sa imbine elementele antropice in peisajele naturale.
Amenajarea oraselor nu se mai face tinand cont numai de functionalitate ci si din punct de
vedere estetic.
Townskape = planificarea peisajelor urbane
Amenajarile turistice:
Parkways = rutele-parc intalnite in SUA care traverseaza parcurile nationale

Curs nr 5 17.03.2004

Resurse turistice antropice

Resursele turistice naturale s-au impus in prima peioada istorica a omenirii. Pe masura cresterii
populatiei, resursele turistice natutrale s-au diminuat in asa fel incat in prezent sunt mai putine ca
oricand.
Resursele turistice antropice s-au format de-a lungul istoriei devenind mai valoroase pe masura
dezvoltarii societatii si deci a cresterii gradului de cultura si civilizatiei. Multe din resursele
turistice antropice au aparut pentru alte scopuri decat turismul. Pe masura trecerii timpului au
ajuns sa capete atractivitate si le-a crescut valoarea.
Pe masura dezvoltarii societatii omenesti, acestea au crescut ca numar si importanta, iar
prezenta lor actuala este considerata fara precedent.
In marea majoritate a regiunilor globului aceste elemente coexista pe un teritoriu. Evident ca
elementele antropice nu pot exista separat de fondul turistic natural. In general elementele
acestea au fost asezate in locuri deosebite din punct de vedere natural.
Daca s-a face un raport pe o unitate de suprafata intre elementele antropice si cele naturale s-
ar intalni situatiile:
-elemente antropice > obiective turistice naturale
9
 -elemente antropice < obiective turistice naturale
-numai obiective turistice naturale (reg polare si subpolare, zona muntilor foarte inalti, jungla)
Este foarte important sa stim care este situatia reala in natura.
Se calculeaza limita de suportabilitate a unui teritoriu. Inseamna ca referitor la o unitate
teritoriala, specialistii trebuie sa faca o evaluare, cate obiective turistice naturale si antropice pot
incapea pe acea unitate de teritoriu. Aceasta problema este testata in tarile dezvoltate cu o
populatie foarte mare.
In ultimele 2-3 luni, urmarindu-se programele europene in Romania s-a ajuns la concluzia ca aici
se poate dezvolta ramura de ecoturism si agroturism.
In 1999 o echipa de experti englezi au evaluat ca 2 milioane de turisti pot vizita Delta Dunarii
fara a o influenta negativ, dar este foarte grau de convins oamenii locului sa-si deschida usile
caselor.
Trebuie subliniata existenta unei limite a cresterii unor obiective turistice naturale si antropice
dintr-un teritoriu.
Cand vorbim de resurse naturale ale unui teritoriu, ne referim la acestea in sensul de a avea un
anumit grad de atractivitate. Unul dintre aceste elemente este unicitatea, obiectivul poate i si unic
pe Glob (Turnul Effel), dar nu ne putem referi si la o scara nationala sau regionala. Elemente
antropice unice: Marele Zid Chinezesc, Piramidele din Egipt…
Un alt element care confera atractivitate obiectivelor turistice antropice este dimensiunea; ea
este interesanta in doua cazuri: fie dimensiuni gigantice, fie forme miniaturale.
Exemple de obiective turistice vizitate pentru dimensiune:
-arborele sequoia giganteea
-marele zid chinezesc
-piramidele
-marile cladiri: Zgarie-norii, Cladirile de la World Trade Center, Turnurile Petronas, unele
turnuri de televiziune.
Tot prin dimensiuni se remarca si unele elemente de sculptura din Asia de Est (ex: Peretele
celor 1000 de Buda de langa Datong)
Cele mai multe elemente care au intrat in circuitul turistic, nu au avut aceasta functie, ci au
capatat-o de-a lungul timpului (ex: anumite cladiri care au devenit muzee).
Mai exista o a treia categorie de obiective care au o intrebiuntare activa in pezent si au devenit
centre turistice (ex: Casa Poporului, Casa Alba de la Washington)
Un alt element care confera atractivitate elementelor turistice este semnificatia fiecarui
element (ex: anumite biserici care au hram: Tismana cu hramul Sfintei Marii, in Franta la Lourdes,
Biserica Sfânta Sofia). Locuri cu semnificatie istorica: in Polonia cimitirul Piskariovschi.
Alte elemente atractive: ineditul unui element: ceva nou in peiaj, care face nota discordanta
(ex: centrul Pompidan, piramida de la intrarea in cladirea muzeului Louvre)
Un alt element important este vechimea. Pentru turism se considera ca cu cat sunt mai vechi
monumentele, cu atat sunt mai valoroase (ex: vestigiile din antichitate)

Curs nr 7 31.03.2004
Constructii si lacase de cult intrate in circuitul turistic

10
 Constructiile religioase reprezinta locul de meditatie si rugaciunecare au fost construite demult.
Principala caracteristica este faptul ca sunt situate in locuri pitoresti, montane, deluroase. Primele
au aparut in grote si pesteri iar pe parcursul istoriei si-au schimbat formele. Pe masura avansarii
sociale au aparut forme diverse ca aspect, decorate diferit. Ele au devenit in prezent obiective
turistice. Sunt raspandite pe toate continentele dar imbraca o culoare locala in fiecare regiune. In
prezent ele se afla in diferite grade de pastrare si putine sunt renovate sau refacute.
Gradul de pastrare depinde de 2 factori: timpul care distruge orice monument si istoria
umanitatii cu evenimentele sale.
In anumite perioade ale razboaielor, lacasele de cult au fost primele distruse de inamic
(perioada comunista). Acest gen de monumente sunt cautate astazi pentru ca au fost scoase din
circuitul turistic mult timp. Cu toate acestea exista monumente care s-au impus pe un teritoriu si nu
au fost distruse. Aceasta arata valoarea inestimabila pe care o au. Un foarte bun exemplu este
biserica Sf. Sofia din Istambul (Constantinopol) care a avut de suferit dar nu a fost distrusa. Sunt
monumente care au supravietuit comunismului. In Rusia sunt biserici care au functionat in acest
timp. De exemplu bisericile din Kremlin la Moscova care erau vizitate si functionau, Vladimir,
Zagorsk, Suzdal din apropierea Moscovei. Aceste biserici luxoase care au traversat toata istoria si
nu au fost distruse din cauza importantei lor. Edificiile cu functie religioasa au intrat in circuitele
turistice pretutindeni pe glob. Ele sunt foarte diferite deoarece apartin diferitelor religii
(arhitectura, ornamentarea, diferite turle, obiectele din interior sunt specifice, culoarea).
Bisericile de aceeasi religie sunt diferite de la tara la tara.
Templele le intalnim in ASIA.
Sinagogile sunt specifice evreilor.
Catedralele sunt sediul central al sefului bisericilor dintr-o tara.
Moscheile sunt specifice spatiului arab.
Fiind lacase de cult, in majoritatea este interzisa intrarea turistilor. Unele din ele au ore de
vizitare. Multi sunt atrasi de ele din cauza credintei si multi se duc din curiozitatea de a vedea.
Templele au fost locuri de rugaciune construite din timpuri preistorice. Ele reprezinta casa celui
la care se rugau. Altarele au fost construite din cele mai vechi timpuri si se pastreaza putine dintre
ele. De asemenea exista temple subterane tot mai putin pastrate (in Turcia si Grecia). Cele mai
cunoscute se gasesc in insula Elefanta in apropierea Indiei. Secole de-a randul si in ziua de azi se
fac pelerinaje acolo. Multe sun inconjurate de legende despre minunile care s-au petrecut acolo, ele
sunt inchinate unor zei si poarta numele lor. Templele contineau statui enorme ale zeitatilor si ele
erau un mod de exprimare a puterii divine.
Templele de pe valea Nilului sunt renumite prin dimensiuni. Cele de la Abu Simbel sunt cele mai
cunoscute: Luxor, Karnag, Teba. Ele sunt alcatuite din lucruri enorme. Ele aduna cea mai mare
coloana de turisti.
Grecia este considerata tara cu cele mai multe si mai impresionante temple (in general in Atena).
Unele temple au facut ocolul lumii cu faima lor China, Japonia, India, Grecia, Thailanda, Malaezia.
Pe teritoriul Americilor sunt temple ale populatiei bastinase care s-au pastrat intr-o anumita
masura. Ele sunt in locuri surprinzatoare (vai adanci, stanci abrupte).
Pe platourile din Canada si SUA se mai pastreaza temple indiene.
Sanctuarele sunt constructii cu ziduri groase avand demnitate relegioasa. S-au raspandit mult in
Grecia Antica. Ele cuprindeau zeitatile grecilor. Unele se pastreaza intacte si sunt in circuitul
turistic.
Bisericile sunt raspandite peste tot pe glob. Ele atrag datorita vechimii, specificului si functiei
lor, mai ales cand sunt deschise si au functie si acum. Sunt tari care se disting prin bogatia
11
bisericilor: Italia si Franta. Ele au biserici din toate timpurile, foarte diversificate. O alta tara ar fi
Germania apoi Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria, Polonia care a reusit sa-si mentina bisericilor prin
credinta.
In Romania avem numeroase biserici in Moldova, zona Curburii in Arges, Transilvania care au un
aspect putin deosebit cu influente maghiare si germane. Printre cele mai vechi de la noi mentionam
biserica de la Densus din Tara Hategului, Sf. Maria Orlea, Sangeorzului. Avem biserici fortificate
(in Transilvania blocuri de piatra masive) peste 500 grupate in 2 areale: Bistrita- Nasaud si Sibiu-
Fagaras. Cele mai multe sunt intr-o stare de deteriorare avansata si multe sunt inchise pentru
turisti. Tot foarte interesante sunt bisericile din lemn specifice spatiului carpatic Romanesc. Au o
baza de sustinere mica, dar inalte, se termina cu un turn. Au forme specifice si densitate mare in
Maramures, in zona Salajului si Apuseni. Unele sunt foarte vechi deci foarte rezistente. Ele sunt
intrate in circuitul turistic aratand mestesugul populatiei locale. Ex: biserica „Dintr-un lemn” in
Muntenia. In Maramures: Surdesti, Ieud, Sugatag tot biserici din lemn.
Mai avem biserici pictate. Putine pictate in exterior, de obicei in interior. La noi – Voronet
pictata in exterior, capela Sixtina pictata de Michelangelo.
Bisericile din Perugia – Italia, Franta, Germania, Ungaria – Budapesta- Sf. Ştefan.
Catedralele – Fiecare natie are cate una. Ele simbolieaza puterea bisericeasca la varf. Timisoara,
Mures, sunt discutii sa se construiasca una la Bucuresti. Aproape nu este oras sau localitate care sa
nu-si reconstruiasca bisericile, istoria. Cele mai cautate biserici sunt cele mai vechi.
Ex: Aya Sofia din Istambul (Sf. Sofia) este frumoasa si veche, Asisi, Roma, St. Monaco, in
Franta – Reims, Notre Dame, catedralele din Florenta, Pisa, Moscova.
In spania – Santiago de Compostella, in Romania la Alba-Iulia catedrala reintregirii neamului,
biserica Neagra din Brasov, Luterana.
O alta categorie sunt manastirile – incinte in jurul unor biserici unde traiesc calugari dedicati
credintei. Sunt construite in locuri retrase, cu peisaje deosebite. Multe au devenit celebre pentru
niste intamplari. Multe au intrat in circuitul turistic. Unele au camere de oaspeti, masa, produs
turistic (suveniruri care se vand in interiorul manastirilor si bisericilor)

12