Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Immanuel Kant - Referat

Immanuel Kant - Referat

Ratings: (0)|Views: 6|Likes:
Posted by Atanasoaei Ioan Alexandru
Posted by Atanasoaei Ioan Alexandru

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Alexandru Atănăsoaei on Oct 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/07/2010

pdf

text

original

 
Immanuel Kant
 
Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia aapărut ca spuns la întrebări: ce este existenţa; care este raportul dintreexistenţa subiectivă şi cea obiectivă; cum se constituie valoarea de adevăr şibine, frumos şi dreptate; care sunt cauzele nefericirii omului pe pământ; ce estefericirea. În jurul acestor probleme s-a constituit filosofia încercând dearăspunsuri, filosofia vizând raportul omului cu lumea, cu existenţa. Filosofia încearcă să explice în ce constă condiţia umană, conceptul de condiţie umană,deasemenea situiile obnuite şi cele limi. În acelaşi timp filosofia sepreocupă de locul şi rolul omului, îl ajută pe acesta să ierarhizeze lumea.Filosofia îl ajută pe om să stabilească în cunoştinţă de cauză de ce oameniioptează pentru anumite ralieri. Filosofia îl ajută pe om să se cunoască pe sine,să-şi formeze o conştinţă de sine, care sunt propriile sale ralieri, dar raportată larealitatea socială, să-şi formeze conştiia alteriţii care este conştiiarespectului pentru ceilalţi alături de care trăieşte. Problemele teoretice alefilosofiei sunt în legătură în principal cu raportul dintre existenţa obiectivă şiexistenţa subiectivă. Raportul a fost numit ca fiind problema fundamentală afilosofiei. Pentru Kant problema fundamentală a fost : “Cum pot să gândescunitar cerul înstelat deasupra mea şi legea morală din mine.”Immanuel Kant se naşte la 22 aprilie la Königsberg, capitala PrusieiOrientale, ca fiu al şelarului Johan Georg. Elev la "Colegium Fredericianum", esteremarcat de timpuriu de directorul acestei instituţii, Franz Albert Schultz, care îlsprijină în timpul studiilor. În 1740 se înscrie la Universitatea din Königsberg, laFacultatea de filosofie; studiile le face în grele condiţii materiale, fiind nevoit săpărăsească universitatea în 1746. Este perceptor în familii înstărite, reuşind săeconomisească nişte bani cu care publică mai multe lucrări. Dintre acestea, unatrecută aproape neobservată în acel moment, în care aplica principiile lui Newtonşi la originea sistemului solar, nu numai la structura lui actuală, este înrudită cucosmogonia elaborade Laplace patruzeci de ani mai rziu, de unde şi
 
denumirea de "teoria Kant-Laplace". Abilitat ca privat-docent, ţine prelegeri launiversitate dar şi acasă, îmbraţişând cu timpul tot mai multe domenii: logica,metafizica, matematica, mecanica şi fizica teoretică, etica, dreptul natural,pedagogia. Cursurile erau populare, Kant descifrându-le studenţilor sistemelefilosofice ale lui Leibniz, Hume, Wolff dar şi legile naturii descoperite de Newtonşi Kepler. În 1765 este numit, prin decretul regelui Friederich al II-lea, ajutor debibliotecar la biblioteca palatului din Königsberg iar cinci ani mai târziu este numitprofesor "ordinarius", promovare sprijinită cu căldură de protectorul său, baronulvon Zedlitz, ministrul prusian al cultelor şi instrucţiei. În 1781, după ce cu un anmai înainte fusese ales membru al senatului academic al universităţii, apareopera sa filosofică fundamentală "Critica raţiunii pure", dedicată "Excelenţei SaleMinistrului Regal de Stat Baron von Zeidlitz". În urma unei recenzii nesemnate(ulterior denumită "Garve-Feder", după numele celor doi responsabili) ─ recenziecare-i face mult nge u filosofului şi pentru a-şi face mai inteligibilăconcepţia, se decide să elaboreze o versiune prescurtată şi mai accesibilă a"Criticii" în anul următor. În 1785, un tânăr profesor de la Marburg îi scrie lui Kantcă intenţionează să-i expună sistemul de la catedră; la Jena este editată orevistă care propagă filosofia kantiană. Tot în acel an, Kant publică mai multelucrări, unele despre antropologie şi filosofia istoriei, care îl preocupă în legaturăcu etica, pentru prima oafundamentade el teoretic în "metafizicamoravurilor". În 1788 apare "Critica raţiunii practice", expunere fundamentală aprincipiilor morale kantiene. Partea finală a trilogiei, "Critica facultăţii de judecare"va apărea doi ani mai târziu, în 1790. În jurul acestui an aproape nu erauniversitate germană care să nu aibe printre profesorii ei de filosofie şi unkantian. La răspândirea acestei filosofii a contribuit din plin Friedrich Schiller, peatunci profesor "extraordinarius" de filosofie la Jena. Scrierile şi articolele din anii1791-92 pregătesc şi se integrează în lucrarea din 1793, "Religia în limiteleraţiunii", lucrare care va produce un conflict între Kant şi Ministerul cultelor.Furioşi că scrierea satiriza anumite idei religioase şi fiindcă autorul reuşise săocolească cenzura lor, cenzorii din Berlin şi noul ministru al cultelor, Wollner,
 
prezintă cazul regelui Friedrich Wilhelm al II-lea urmaşul retrograd alluminatului Friedrich al II-lea ─ care cere să se ia măsuri energice împotrivailuminiştilor, cu referire directă la "scrierile vătămatoare ale lui Kant". Ordinul emisulterior îi va interzice filosofului să se mai ocupe cu asemenea probleme. În 1796 îşi ţine ultima din prelegerile sale publice, ultima lecţie de logică, încheindu-şiactivitatea didactică de mai bine de patru decenii. Este ales academician deonoare al Academiei de ştiie din Sankt-Petersburg (1794) şi membru alAcademiei din Sienna în 1798; în acelaşi an începe să se plângă de slăbireafacultăţilor sale intelectuale. Ele continuă să se deterioreze în ultimii ani de viaţă, încercările sale perseverente de a mai crea ceva dovedindu-se zadarnice. Înoctombrie 1803 are un atac de inimă iar după o agonie cu pierderea continuă amemoriei, suferă o prabuşire iremediabilă a inteligenţei. Moare în 12 februarie1804, pe la orele 11, fără să sufere, ultimele cuvinte pe care le-a mai pututpronunţa fiind: "Er ist gut" ─ e bine. Pe unul din pereţii cavoului au fost scrisecuvintele din celebra frază cu care începe "Încheierea" "Criticii raţiunii practice":"Cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în mine"."Critica raţiunii pure" apare în primăvara anului 1781, Kant săvârşind oadevarată revoluţie prin mutarea perspectivei de la obiectul demn de a ficunoscut la însăşi capacitatea cunoaşterii. Se modifică astfel, în mod decisiv,metoda de până atunci a metafizicii, în sensul precumpănirii metodei critice sautranscendentale asupra metafizicii ca sistem final. Pentru a face aceasta, încondiţiile unei rupturi cu metodele de până atunci, sunt supuse unei analizecritice înseşi facultăţile cognitive, componentele raţiunii pure. Kant îşi propune săfacă trecerea de la ontologia dogmatică de până la el, la o epistemologie critică,o investigare a instrumentelor cunoaşterii. Pentru a fi pură, această cunoaşteretrebuie validalogic, conceptual, independent de orice experienţă şicondiond orice experieă. Cunoterea este una transcendentală.Transcendentalul este termenul central pe care îşi întemeiază Kant gândirea: elelaborează o critică transcendentală, o metodă transcendentală, tinde către unsistem transcendental; este baza construcţiei sale conceptuale şi filosofice,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->