Professional Documents
Culture Documents
Descrierea producţiei
Industria vinicolă ca ramură principală a economiei din R.M. este cu adevărat o mîndrie
naţională. Tradiţiile vechi şi ultimele realizări ale tehnicii moderne fac ca vinurile moldoveneşti să
fie cunoscute în ţară şi peste hotarele ei. Vestitele microzone Purcari, Ciumai, Oneşti, Cricova duc
faima vinurilor moldave din cele mai vechi timpuri pînă-n prezent.
Viticultura şi Vinificaţia în Republica Moldova au o tradiţie multiseculară şi în prezent ocupă un
rol foarte important în complexul agro-industrial al ţării noastre. Ramura vinificaţiei este o parte
componentă a Industriei Alimentare a Republicii Moldova. Industria vinicolă din Republica
Moldova are un potenţial de prelucrare a strugurilor pînă la 1mln de tone amplasate la circa 125 de
întreprinderi. Din cauza restructurării şi crizei economice în ultimii ani se achiziţionează şi se
prelucrează în jur de 500mii tone de struguri, dar totuşi vinificaţia în ţara noastră rămîne a fi ˝unul
dintre cel mai important izvor de fonduri bugetare˝.
Combinatul de vinuri "CRICOVA" – este principalul combinat de producere a vinurilor de elită
şi pe bună dreptate este considerat „perla” vinificaţiei moldoveneşti. «Cricova S.A» se specializează
pe producerea vinurilor spumante atît prin metoda clasică, cît şi prin metoda tradiţională, de
asemenea produce vinuri ordinare, de calitate şi de colecţie. Pentru aceasta fabrica utilizează bază
de materie primă proprie, se cresc soiuri ca: Aligote, Chardonnay, Rkaţiteli, Sauvignon, Traminer,
Feteasca, Cabernet, Cabernet-Sauvignon, grupa Pinot şi Merlot.
În legătură cu aceasta fabrica de vinuri produce următoarele tipuri de vinuri de calitate: vinuri
de calitate din seria „Oraşul Subteran”: «Aligote», «Chardonnay», «Sauvignon», «Cabernet»,
«Merlot», «Pinot Fran», «Muscat» şi de cupaj «Codru», «Dionis» şi «Vin nobil».
Secţia de producere a vinurilor de calitate la Cricova S.A este amplasată în fostele hrube de
piatră, care acum poartă denumirea de beci şi care reprezintă comoara naţională şi turistică a ţării.
În conformitate cu metoda de producere, a structurii şi calităţii producţiei, combinatul este o
întreprindere unică nu numai în Moldova, dar şi în toată lumea. După părerea specialiştilor din alte
ţări vinurile de marcă şi cele spumante pot fi puse în acelaşi rînd cu vinuri ca: «Bordo»,
«Burgundia», «Riesling», «Reihn» ş.a.
După cum se cunoaşte, beciurile sunt situate la adîncimea de 50-80 m pe o distanţă de 60 km. În
interiorul beciului sunt multe secţii de bază, cît şi auxiliare. Turiştii, lucrătorii se deplasează prin
beci, orientîndu-se după aşa numitele străzi, care poartă denumirea soiurilor sau a vinurilor: de
exemplu, strada Aligote, Cabernet, Sauvignon, ş.a.m.d.
Producerea şi maturarea vinurilor de calitate se realizează în beciuri, unde în decursul
întregului an se menţine regimuri constante de temperatură 12-14 oC şi regimuri constante de
umiditate 95-98 %, care sunt indici foarte importanţi pentru obţinerea vinurilor de calitate .
Producţia vinurilor de la Cricova , în afară de piaţa internă, este foarte întrebată şi pe piaţa
externă: Ucraina, Belarus, Rusia, Israel, ş.a.
Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. este o întreprindere cu un ciclu complex de producere,
ceea ce înseamnă că dispune de o importantă baza de materie primă proprie. Anume posibilitatea
de a asigura întregul proces de producţie, de la sădirea butaşilor pînă la livrarea sticlelor etichetate
pe raft, ajută Combinatul să păstreze din an în an calitatea excelentă şi originalitatea vinurilor sale.
În vederea obţinerii unor vinuri calitative, Combinatul şi-a propus să aleagă pentru situarea
podgoriilor sale zonele viticole din sudul (regiunea oraşului Cahul) şi centrul Republicii (regiunea
oraşului Criuleni şi a oraşului Cricova), pamînturile care, se pare că, au fost destinate de natură
anume unor vii roditoare, dispunînd din plin de fertilitate, umiditate şi, mai important, lumina şi
căldura solară. Anume aici începe istoria perlelor vinificaţiei moldave.
În prezent „Cricova” dispune în total de circa 280 ha de viţă de vie. Circa 14 ha reprezintă viţa
de vie pe rod în regiunea oraşului Cahul, 40 ha viţa de vie tînară în regiunea oraşului Criuleni,
precum şi circa 100 ha de viţă de vie pe rod şi 15 ha de viţă de vie tînara în preajma oraşului
Cricova.
Menţionăm că Combinatul „Cricova” rămîne întotdeauna preocupat de extinderea şi
îmbunătăţirea podgoriilor sale, înţelegînd din plin rolul crucial al materiei prime pentru obţinerea
unor vinuri eminente, unor vinuri care ar răspunde standardelor înalte de calitate ale mărcii
„Cricova”.
Una din problemele principale care se pune la baza înfiinţării unei afaceri este cercetarea detailată
a economiei naţionale. Analizînd datele statistice ale veniturilor bugetare am ajuns la concluzia că
ar fi bine ca să orientăm viitoarea afacere în producerea vinurilor de calitate. Astfel găsind acel tip
de activitate ce va aduce venit bun în economie.
Dar pentru obţinerea unor astfel de vinuri calitative, calitativ trebuie de ales locul amplasării
viitoarei secţii vinicole. Adică sectorul unde va fi amplasată secţia să poată realiza producţia gata,
să asigure o productivitate înaltă, sinecostul producţiei să fie cît mai rentabil.
În zona unde va fi viitoarea secţie trebuie să fie asigurată pe bază tehnico-economică, apă
potabilă, materie primă şi forţe de muncă. În urma cercetărilor efectuate am constatat că o
reconstrucţie şi retehnologizare se poate de efectuat la fabrica de vinuri Cricova S.A. Fabrica ce
mi-am pus în plan so reconstruiesc a fost construită în anii 1953. Pentru reconstrucţia viitoarei
secţii vinicole specializată în producerea vinurilor de calitate am ales centrul Moldovei deoarece
condiţiile climaterice şi solul din această zonă sînt favorabile pentru plantarea şi creşterea soiurilor
Sauvignon, Pinot Blanc, Chardonnay destinaţi pentru acest tip de vin. Fabrica Cricova S.A este
specializată în producerea vinurilor spumante dar şi producerea vinurilor de calitate. Această zonă
dispune de o reţea de transport destul de dezvoltată, este disponibilă reţeaua de energie electrică,
de asigurare cu apă şi desigur cu materiale de construcţie ieftine.
2. Calculul indicilor economici
Planul producţiei pe sortimente şi calculul vînzărilor nete pentru vinurile de calitate si consum
curent albe şi roşii
Tabelul 2.2
3.Materiale auxiliare
Apă m3 5,07 15,2 0,077 7600 38.5
Sodă caustică kg 9,0 5,0 0,045 2500 22,5
Vopsia kg 55,0 0,3 0,0165 150 8,25
4.Resurse de energie
Energie electrică kw 0,96 65 0,063 32500 31.5
Energie termică Gcal 540 2,5 1,350 1250 675
Gaz natural m3 3,41 15,4 0,0525 7700 26,257
Total resurse material- - - 220,569 - 26139,077
-
energetice
Tabelul 3.1
Numărul industrial productiv şi fondul tarifar de salarii planificat
În afară de muncitori, încadraţi nemijlocit în procesul de producere mai sînt şi alte categorii de
muncitori- conducătorii, specialiştii şi slujbaşii, numărul cărora se planifică după lista de state
(tabelul 3.2)
Tabelul 3.2
Lista de state a personalului de conducere a secţiei
Total 10 - - 434,5
Tabelul 3.3
Profesia Număr-ul Lunile Salariul Salari-ul Suplimente p/u Suplimente p/u Fondul
muncitorul de lucra-te tarifar tarifar lucrul in conditii grele si anual
ui oameni lunar, total, mii schimbul de daunatoare de principal de
lei lei noapte, mii lei munca, mii lei salarii , mii
(50% din salariul (25% din salariul lei
de baza) de baza)
a)Personal direct productiv
Recepţia 2 5 1400 14 7 3,5 24,5
v.m.pr.
Tratarea 12 11 1200 158,4 79,2 39,6 277,2
v.m.pr.
Filtrarea 2 11 1300 28,6 14,3 7,15 50,05
Tratarea 2 11 1300 28,6 14,3 7,15 50,05
cu frig
Maturarea 4 11 1400 61,6 30,8 15,4 107,8
vinului
b)Personal indirect productiv
Electricieni 2 11 1600 35,2 17,6 8,8 61,6
Lacatusi 1 11 1500 16,5 8,25 4,125 28,875
Laboranti 2 11 1600 35,2 17,6 8,8 61,6
1 2 3 4 5 6 7 8
c)Personal de deservire general
Femei de 2 11 1400 30,8 15,4 7,7 53,9
servici
Total 29 - - 408,9 204,45 102,225 715,575
Tabelul 3.4
Calculul fondului principal de salarii pentru personalul de administrare si functional
Categoria Numărul Lunile Salariul Salariul Suplimente p/u Fondul anual
Postul profesio- de unităţi lucrate lunar, lei total, mii conditii grele si principal de
nala după lei daunatoare de salarii , mii lei
munca, mii lei
state
(25% din salariul
de baza)
Personal de administrare si functional
68,75
Şeful
Condu- 1 11 5000 55 13,75
secţiei
cător
de
tartare
Șeful Condu- 1 11 5000 55 13,75 68,75
sectiei de tor
maturare
Tehnolog Specia- 2 11 4000 88 22 110
list
Sef de Condu- 1 11 4000 44 11 55
laborator cator
Inginer Specia- 2 11 3500 77 19,25 96,25
chimist list
Inginer Specia- 2 11 3500 77 19,25 96,25
microbiol list
og
Inginer Specia- 1 11 3500 38,5 9,625 48,125
mecanic list
Total 10 - - 434,5 108,625 543,125
Tabelul 3.5
Tabelul 3.6
Calculul fondului suplimentar de salarii pentru personalul de administrare si functional
Şeful
Condu- 1 68,75 5,5
secţiei de
cător
tartare
Șeful sectiei de Condu-tor 1 68,75 5,5
maturare
Tehnolog Specia-list 2 110 8,8
Tabelul 3.7
4. Planul financiar
Tabelul 4.1
Calculul profitului net
(mii lei)
Indicii Perioada de calcul 2008
1 2
1. Vînzările nete 46500
2. Costul vînzărilor inclusiv: 27906,293
- cheltuieli materiale directe 25406,32
- cheltuieli pentru salarizare 1359,396
- defalcări în fondul social 407,82
- cheltuieli de producţie indirecte 732,757
3. Profitul brut 18593,707
4. Cheltuieli de perioadă: 2790,63
- cheltuieli comerciale 1255,783
- cheltuieli generale administrative 1116,252
- alte cheltuieli operaţionale 418,59
5. Profit de la activitatea operaţională 15803,077
7.Profitul net 15803,077
Investiţii se fac din cele mai vechi timpuri şi actualmente ele sunt o parte componentă a
activităţii economice a tuturor agenţilor economice, care alocă sume importante din veniturile
obţinute pentru extinderea şi modernizarea mijloacelor de producţie. Investiţiile reprezină una
dintre cele mai dificile resurse , care asigură perfecţionarea producţiei , creşterea economică; în
cele din urmă contribue la creşterea nivelului de trai al populaţiei.
Investiţiile reprezintă plasament de capital în diferite sfere de activitate în scopul obţinerii
profitului sau a altui rezultat util. Investiţiile pot fi active financiare şi active reale, brute şi nete, de
modernizare şi noi, autohtone şi străine.
Tabelul 4.2
Indicatorii
mii mii
lei dola
ri
SU
A
1 2 3
1.Cheltuieli pentru utilaj : 6204,033 588,060
- Cheltuieli pentru transportare şi montare 36,186 3,43
2. Cheltuieli pentru consrtuirea încăperilor de 11394 1080
Cheltuieli pentru
producţie suplimentare transportare şi
Preţ unitar Total pentru o
Total cheltuieli capitale montare
17634,22 1671,49
Nr. Denumire utilaj Buc. (dolari unitate Total
(dolariSUA)
crt. SUA) (dolariSUA) (dolari
10% de la preţul
SUA)
utilajului
Rezervor pentru
3. 20 10000 1000 11000 220000
repaos
unde:
Pb-Profitul brut; VN-volumul vînzărilor nete; Cv-costul vinzarilor ;Cper-cheltuieli de perioada
Concluzie:
Scopul proiectului de curs este de a obţine deprinderi de calcul a părţii economice
care este inclus în proiectul de an la oenologie.
În partea economică am calculat indicii economici ai proiectului şi am analizat
următoarele:
1. Descrierea producţiei
2. Calculul indicilor economici
3. Planul muncii şi al cadrelor
4. Planul financiar
Cel mai important subpunct al proiectului este planul financiar, scopul căruia este de
a arăta eficienţa economică a întreprinderii, şi de asemenea eficienţa proiectului .
În prima parte a proiectului am determinat cantitatea de producţie comercializată
în unităţi valorice şi naturale.
De calculul necesarului de resurse materialo-energetice şi planul muncii şi al
cadrelor depinde planul financiar, anume costul producţiei şi profitul net, care
reprezintă scopul de bază a activităţii de producere a unei întreprinderi.
În conformitate cu calculul indicilor de eficienţă a întreprinderii se poate face
concluzia că întreprinderea lucrează neavînd pierderi ci din contra cu profit.
CUPRINS
- Introducere ………………………………………………………………………
- Planul financiar……………………………………………………………...……
- Eficienţa investiţiilor…………………………………………………………..…
- Concluzie
- Bibliografie
BIBLIOGRAFIE