Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
FIOROSUL

FIOROSUL

Ratings:

4.5

(1)
|Views: 57|Likes:
Published by Valeriu CIUCULIN

More info:

Published by: Valeriu CIUCULIN on Jul 12, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/14/2009

pdf

text

original

 
FIOROSUL
Dacă vezi o pasăre căzută, treci mai departe. Dacă o iei, drama va fiaceeaşi, dar cu sentimente mult mai puternice din partea ta... Nişte copii, care ştiau că îngrijisem o grămadă de animale, îmi aratăîntr-o zi un boţ de carne cu pene de guguştiuc. Copiii şedeau în jurul lui,iar puiul stătea într-un colţ, îngrozit de ceea ce i se întâmplase. Căzuse de pe acoperiş, trecând prin frunzişul unui copac. Se lovise probabil binişor de crengi şi de beton, nu mai îndrăznea să mişte, sau poate nu mai putea sămişte.M-am uitat lung la el. Avea pene, era cam pregătit de zbor, dar nuavea guleraşul negru, deci nu era pregătit pentru viaţă solitară. Dacă îllăsam acolo, aşa cum mi-a fost primul gând, copiii l-ar fi părăsit într-untârziu, căci s-ar fi plictisit să-l tot păzească, şi ar fi trecut pe-acolo un câinesau o pisică şi i-ar fi făcut de petrecanie. Dacă-l urcam într-un copac, ar fistat un timp acolo, dar apoi ori ar fi căzut iarăşi, ori ar fi plecat din proprievoinţă, în căutare de hrană şi apă. N-am putut rezista şi am întins mâna spre el să-l ridic. Brusc s-aînfoiat, a răşchirat coada, a întins penele de la aripi, făcându-se cât maifioros, să mă sperie. Şi Fiorosul i-a rămas numele. În clipa în care l-amluat în mână, în mintea mea a apărut imaginea lui, peste un timp, mare câtun vultur, cu nişte aripi enorme, plutind pe adierea vântului. Dar în mânăaveam un boţ de carne pe care îl acoperea în întregime palma mea...Eram la serviciu; colegii mă ştiau de "mama răniţilor" şi nu s-aumirat că am adus cu mine un guguştiuc. Doar că au început să arunce pastile "colegiale", ce saramuo facem noi nd mai crte"vulturul" şi că putem să facem o nuntă cu mâncarea făcută din el... Vorbede clacă, nu ne-au afectat cu nici un chip.Pe balconul închis l-am lăsat liber. Şi-agăsit loc pe un ciot de mătură şi nu s-a maimişcat de acolo.De la o farmacie veterinară am luat o cutiede boabe pentru peruşi. Habar n-aveam cu ce sehneşte un guguştiuc, atâta ştiam, că estegranivor ca ruda lui, porumbelul. I-am pus bobiţe pe lângă el, dar nu s-a atins de ele. Credcă încă mai era dependent de părinţii lui. Mi-am amintit că, demult, tatălmeu îngrijise un pui de porumbel care aterizase în balconul lui, hrănindu-lforţat cu pâine înmuiată şi câteva boabe de grâu, vreo două săptămâni,după care pasărea îşi luase zborul singură.
 
Fiorosul n-avea nimic în guşă. Atunci m-am hotărât să-l hrănesc cuforţa, că doar nu-l luasem ca să moară de inaniţie. Făceam cocoloaşe micide pâine înmuiată în apă, le treceam prin seminţe, îl obligam să deschidăcioculeţul şi-i împingeam cocoloaşele pe gât. Se zbătea el un pic, dar măcar avea ceva în guşă.Dacă nu ştii ceva şi vrei să afli, încerci peInternet. Şi am încercat, căci enciclopedia meadespre ri nu spunea mare lucru despreguguştiuci. Dar, surprimare, pe Internetgăseşti ce n-ai crede, atâta doar că ceea ce vreiefectiv nu prea găseşti. Nu-i nimeni de vină, fiecare pune pe reţea ce credeel că este mai interesant; atâta doar că eu voiam ceva foarte specializat.Am aflat totuşi că mai multă lume îngrijise guguştiuci, unii se lamentau că,mai ales puii, nu erau cooperanţi şi fuseseră hrăniţi aşa cum făceam eu cu"vulturul" meu, cu forţa.Seara l-am luat acasă, spre plăcuta surpriză a întregii familii. I-amamenajat un cuibuleţ într-o cutie de carton, ca să nu fie stresat de noulmediu. Am căutat iarbă uscată, am modelat-o într-un castron de plastic şiFiorosul a stat liniştit acolo, toată noaptea. L-am mai hrănit o dată înaintede culcare (ca toate păsările, se culcă foarte devreme).Pisicile din casă au fost foarte interesate de guguştiuc. Au simţitimediat că e ceva nou în cutie şi au venit să cerceteze. Am stat cu ochii peele, să vedem ce fac. Ar fi dat cu gheara dacă nu eram noi pe aproape. Casă rezolvăm problema, am urcat cutia pe o poliţă, la înălţime, şi astfel numai exista nici un pericol. Cel puţin cât stătea pasărea în cutie.Îl luam apoi cu mine la serviciu şi îl lăsam liber pe balcon, hrănindu-lla intervale destul de regulate; seara îl aduceam acasă, cu cutie cu tot. Pânăîntr-o seară, când ne-am trezit cu el zburând din balcon şi venind în bucătărie. Derutat, s-a zbătut un pic, lovind mereu în tavan (instinctul îispunea că trebuie să zboare numai în sus), apoi a descoperit un dulapsuspendat pe un perete şi s-a aşezat liniştit pe o cutie de cafea, de pe carenu s-a mai mişcat apoi. Acolo nu putea fi ajuns de pisici, care îi aruncauocheade şi ciuleau urechile când îl vedeau.Într-o zi a ieşit pe o gaură de aerisire de pe balconul de la firmă.Eram pe-aproape, am ieşit imediat după el. A zburat dintr-un pom în altul,dar numai la înălţime mică. Apoi, s-a ascuns sub o maşină şi m-a făcut săalerg dintr-o parte în alta a ei, de parcă ne jucam de-a v-aţi-ascunselea.Până la urmă s-a ghemuit într-un tufiş, rămânând nemişcat, astfel încât,dacă n-aş fi ştiut că e acolo, nici n-aş fi bănuit, aşa de bine se ascunseseacolo. L-am luat înapoi, mi-am dat seama că nu avea încă destul exerciţiude zbor.
 
Apă nu învăţase să bea din recipient, cu toate că încercasem tot felulde aranjamente. Luam apă într-o seringă mare, îi puneam ciocul între douădegete ale mele şi pompam apa ca să facă o mică băltoacă acolo, întredegete, şi aşa o sugea de trei patru ori. Maitârziu întindeam către el, încet, să nu-lsperiem, o lingură, în care pompam apa dinseringă, şi de acolo o bea cu înghiţituri mari,aşa cum fac porumbeii.Curând făcea exerciţii de zbor, îşischimba locul prin balcon, de pe o poliţă pealta, mai ciugulea ceva din florile noastre de pe balcon, dar în general era liniştit. Searavenea mereu în bucătărie, pe cutia lui de cafea pe care pusese stăpânire. Acolo se simţea el celmai bine protejat, şi ne urmărea toate mişcările, dar numai până seîntuneca. După, puteam face zgomote, nu-l mai interesa nimic, închideaochişorii şi adormea. Bănuiesc, fericit.Zilele treceau repejor şi el devenea parcă mai mare. Îşi ceaîndelung toaleta, îşi aranja penele, zbura la cazanul în care era nisipul derezervă pentru pisoi şi ciugulea de acolo câteva bobiţe, mai mici sau maimari. Dar mâncarea nu voia cu nici un chip s-o ciugulească, şi asta neexaspera, căci ştiam că se apropia momentul în care-şi va lua zborul înlume şi el nu ştia încă să mănânce. Cum oare se va descurca în sălbăticie?Uneori îl mai lăsam pe balconul de la firmă, nu-l mai luam searaacasă. Stătea liniştit la locul lui preferat. Dimineaţa, când opream maşinaîn faţa balconului, mă uitam după el şi îl vedeam la înălţime, pe unlemnişor pe care i-l amenajasem. Stătea şi se uita prin geamuri. De îndatăce coboram din maşină, devenea agitat, zburătăcea în balcon, se lovea degeamuri, cădea, se ridica, şi nu se liniştea decât când intram eu înăuntru şimă vedea aproape. Îmi plăcea să cred că se bucura că mă vede. La apariţiacolegilor mei nu se manifesta deloc astfel. Şi poate nu greşeam prea tare încredinţa asta.Începuse să fie mai independent, nu-i mai era frică de mine, adeseazbura de pe balcon şi se urca pe umărul meu, dar nu stătea mult. În maşină,când îl transportam de acasă la serviciu şi invers, nu mai stătea în cutie, seurca imediat pe umărul meu şi stătea acolo liniştit, având grijă "însemne" locul...Şi într-o zi, inevitabilul s-a produs. De pe balconul de la firmă şi-aluat zborul. Găsise un geam deschis mai mult decât trebuia şi a plecat.Poate nu mi-aş fi dat seama imediat, căci nu mă duceam să-l controlezdecât când trebuia să-l hrănesc, dar în salcia din faţa ferestrei am auzit

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->