MINISTERUL JUSTITIEI

•

Administratia Nationala a Penitenciarelor

Directia Prevenirea Crirninalitatii l?i Terorismului Nr. 57129 din 14.10.2010

Exemplar nr. 3

Elemente de vulnerabilitate ,i rise asupra fune1ionalita1ii sistemului peniteneiar generate de eontextul instabilita1ii finaneiare

• Aspeete introductive

Specificitatea mediului penitenciar, inctuzera contactul permanentizat cu persoane private de libertate, la care se adauga 0 serie de factori precum deficitul de personal §i, implicit, efectuarea de ore suplimentare, genereaza un ambient de lucru stresant pentru personalul angajat, care poate inttueme negativ modul de indeplinire a sarcinilor profesionale.

Principalele surse de stres caracteristice acestui mediu - emeninten ori acte violente din partea persoanelor private de libertate, presiuni §i menipulen exercitate de acestea pentru obtineree unor favoruri, confruntarea curente cu situatii neprevszute cu grad ridicat de pericol sau necesitatea moditicsrii frecvente a reperelor programului zilnic (incluzand planificarea timpului liber), pot fi amplificate in prezente unor surse de stres exterioare, cum ar fi 0 imagine publica negativa referitoare la modul de exercitare a activitatilor profesionale sau confruntarea cu dificultati de natura ttnenciere.

Sub influenta acestor factori, de la inceputul anului 2010 §i pan a in prezent, o parte din personalul angajat a fost implicat tntr-o serie de evenimente negative ale ceror consecinie sunt de natura a genera dezechilibre in modul de tunciionere a sistemului penitenciar:

tentative de suicid (inclusiv cu armamentul din dotare) sau exprimarea de intentii suicidale;

dificultati de concentrare cu repercusiuni in calitatea indeplinirii atributiilor de serviciu;

stari conflictuale cu alti tunctioneri la locul de munce, inclusiv pe fondul dificultatii ori imposibilitatii de achitare a unor datorii;

recurgerea la unele activitati ce constituie fapte penale sau incalcari ale interdictiilor prevezute de statutul tunctioneriior de penitenciare, in scopul obtmen! unor venituri suplimentare etc.

Avand in vedere diminuarile salariale stabilite prin Legea 118/30.06.2010, se prognozeaza ca presiunile suplimentare asupra personalului sistemului penitenciar sunt de natura a conduce la multiplicarea evenimentelor de tipul celor sus-mentioneie.

• Aspecte concrete privind dificultatile financiare semnalate in randul angajatilor sistemului penitenciar

in vederea prevenirii unor evenimente sau situatii dezavantajoase pentru sistemul penitenciar, precum ~i a dirninuarii consecintelor negative in eventualitatea producerii acestora, in cursul lunii iulie 2010 (anterior intrarii in vigoare a rnasurilor de reduceri salariale) a fost efectuata 0 cercetare vizand, cu precadere, identificarea elementelor de risc ~i vulnerabilitate in randul personalului cu preocupari in sensul obtinerii de sume de bani cu titlu de imprumut, ce nu pot fi restituite conform termenului stabilit.

Data fiind sensibilitatea datelor din acest domeniu (conftdentlalttatea relatiilor intre institutiile creditoare ~i clienti), dar ~i dinamica specifica tipului respectiv de tranzactii, analiza nu poate reflecta situatia in intreaga complexitate, tnsa furnizeaza elemente concludente de evaluare a ansamblului problemelor existente sau cu ocurenta probabila in timp relativ scurt.

I. S-a constatat ca un nurnar mare de anqajaf din majoritatea unitatilor penitenciare au contractat datorii financiare (oficiale - credite ori neoficiale - imprumuturi de la diverse persoane, unele dintre ele cu carnata), care pot fi acoperite cu dificultate sau chiar nu mai pot fi acoperite, in conditille aplicarii reducerilor salariale, corelate cu cresterea unor taxe ~i impozite.

De mentionat este faptul ca, pe fondul neachitarii ratelor bancare aferente creditelor contractate, la unitatile penitenciare a fost primit un nurnar mare de sornatii de plata din partea institutiilor creditoare, sens in care in mai multe cazuri au fost instituite popriri pe salarii.

Cateva situatii semnificative semnalate in penitenciare din diferite zone ale tarii sunt urmatoarele:

,

- La Penitenciarul Craiova, aproximativ 80% dintre funcfionari au contractat credite la institutiile de profil, Tntampinfmd dificultati ln plata ratelor lunare.

- La Penitenciarul Targu Jiu, peste 50% dintre angajati au un grad ridicat de Tndatorare la banci (lntre 60% ~i chiar 90% din venituri), iar alti 40% un grad de Tndatorare mai mic - care lnsa se va accentua odata cu reducerile salariale.

- La Penitenciarul Botosani, se proqnozeaza ca ln luna septembrie 2010 peste 50% din personal se va afla ln incapacitate de plata a creditelor contractate ln limita plafonului legal de 70% din salariu, corespunzator veniturilor din anii 2008-2009.

- La Penitenciarul Tulcea, cca. 60% dintre funcfionerii care au contractat credite bancare se confrunta cu dificultati Tn achitarea acestora.

- La Penitenciarul Giurgiu cel putin 30 de functonarl au contractat datorii sau credite (in general, fiecare avano datorii la mai multe institutii bancare) care pot fi acoperite cu dificultate.

- La Penitenciarul Barcea Mare, exista date potrivit carora un numar de 10 functionari au datorii financiare care pot fi acoperite cu dificultate. Datoriile au fost acumulate ca urmare a contractarii unor credite ln lei sau valuta (a carer valoare este cuprinsa Tntre 64000 ~i 257000 lei) ori a reallzaril de Tmprumuturi de la diferite persoane.

- La Penitenciarul-Spital Cofbasi au fost identfice] 23 de funcfionari, care se confrunta cu dificultati In achitarea creditelor.

- La Penitenciarul Arad, 11 functionari au contractat datorii bancare sau nebancare ln cuantumuri mari, pe care reducerea salariala Ti pune Tn imposibilitatea de a mai acoperi restantele financiare acumulate.

- La Penitenciarul Vaslui, 10 funcfionari se contrunta cu dificultati financiare mari, avanc datorii restante cuprinse lntre 720 ~i circa 55500 lei.

2

- La Penitenciarul Colioasi, Tn cursul anului 2010 au fost instituite popriri pe salariile a 14 functionari, urmare neachitarii Tmprumuturilor contractate la banci, institutii financiare nebancare, cooperative de credit, case de ajutor reciproc ~i persoane fizice.

- La Penitenciarul Bisfrita, Tn perioada ianuarie-iulie 2010 au fost primite sornaji de plata pentru 7 funcfionari, fiind instituite popriri pe salariile acestora (Tn cazul a 6 dintre acestia, valoarea estimativa a datoriilor este cuprinsa Tntre 4300 ~i 105000 lei). De ssemenes, in scessts ualtste au fost semnsiste csam in care s-su instituit popriri sslsrisle pentru colegii giranfi.

- La Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, Tn cazul a 25 de functionari au fost instituite popriri lunare pe salariu, dintre care pentru 11 funclionari popririle vizeaza acoperirea unor rate bancare, cea mai mare poprire lunara fiind Tn valoare de 1500 lei.

- La Penitenciarul Galati, Tn perioada ianuarie-iulie 2010, au fost primite 24 de adrese de notificare privind neachitarea la termen a ratelor bancare/creditelor sau de poprire din salariu, pentru un nurnar total de 11 funcfionari.

- La Penitenciarul Bacau, 11 funcfionari au popriri pe salarii ca urmare a neachitani propriilor credite (Tn valuta sau lei), cu valori cuprinse Tntre aproximativ 13000 ~i 61000 lei, ori a girarii altor persoane.

- La Penitenciarul Bucure~ti-Rahova, Tn cursul lunii iunie au fost primite sornaf pentru plata datoriilor contractate la diferite institutii bancare pentru 22 de funcfionan, iar pentru alti 8 funcfionari s-a hotarat poprirea pe salariu Tn favoarea bancii creditoare Tn diferite cuantumuri.

in urma radiografierii situatiilor de tipul celor sus-rnentionate, semnalate in majoritatea unitatilor din sistemul penitenciar, se poate concluziona ca:

- La nivelul multor unitati, peste 50% din personal se confrunta cu dlflcultati financiare, ca urmare a contractarii unor datorii, fiind semnalate ~i cazuri in care intre 60% ~i 80% din personal tntarnpina greutali in plata ratelor lunare;

- Au fost identificate situatii in care gradul de indatorare depaseste valoarea veniturilor salariale lunare, in unele cazuri sumele imprumutate de la institutii financiare avand valori de la 105000 pana la 257000 lei;

- Majoritatea functionarilor care se confrunta cu dificultali in plata datoriilor catre lnstitutii financiare bancare ~i nebancare sau catre persoane fizice fac parte din corpul agentilor (care beneficiaza de venituri salariale mai mici);

- in g'eneral, acumularea datoriilor ~i confruntarea cu dificultali financiare majore a fost favorizata de faptul ca anqajatii au contractat credite bancare in limita plafonului legal de 70% aferent veniturilor salariale prernerqatoare intrarii in vigoare a reducerilor salariale din luna iulie 2010, precum ~i de luarea in calcul a unor sporuri, de care functionarii nu mai beneficiaza in prezent (de exemplu, sporul TBC);

- Pentru 0 mare parte dintre anqajatii care se confrunta cu dificultaf in achitarea creditelor bancare au fost instituite popriri salariale, astfel tncat in cursullunii iulie 2010, in cazurile analizate privind 11 unitati din sistemul penitenciar, s-a constatat ca au fost instituite popriri pentru cel putln 102 functionari.

Se impune precizarea ca datele obtinute nu reflecta in mod complet gradul de indatorare al anqajatilor, ci doar cazurile la care s-a putut realiza accesul. Potrivit semnalarilor din mai multe unitati, un nurnar mare de anqajati se confrunta cu dificultati financiare generate ~i de acumularea de datorii de la persoane fizice (rude, prieteni, cunostinte sau alte persoane care acorda imprumuturi cu .carnata") ori de realizarea unor overdraft-uri (asa-nurnitele .descoperiri de card") etc.

II. Cu privire la destlnatla sumelor de bani care au facut obiectul imprumuturilor, majoritatea funcfionarilor au acumulat datorii Dnanciare ca urmare a contractirii de imprumuturi bancare necessre achizifionJrii de Ioculnte ori de bunuri de folosinp indelungati.

3

• Aspecte prognostice privind implicafiile negative ale aspecte/or susmentionate

•

Avand in vedere pluralitatea situatiilor in care personalul a acumulat datorii financiare !?i se confrunta cu dificultati in achitarea acestora, prezinta interes a evaluare a dimensiunilor de rise 'ji vulnerabilitate pe care acestea Ie pot exercita asupra functionalitatii sistemului penitenciar.

J ft J

In acest sens, de maxima irnportanta este lnteleqerea mecanismului de

acumulare a datoriilor care, intr-o mare parte a cazurilor, presupune a serie de etape succesive.

Astfel, de regula, intr-o prima faza se apeleaza la contractarea unor credite de la institutii financiar-bancare autorizate in acest sens.

,

Pe fondul cresterii succesive a ratelor dobanzllor percepute !?i al scaderii valorii veniturilor salariale lunare, se ajunge la cea de-a doua etapa - contractarea de noi imprumuturi, de aceasta data de la colegi de serviciu, cunostinte, membri ai familiei etc.

Ultima etapa, careia ii este atribuit !?i un nivel deosebit de rise datorita .compromiteru" statutului anqaiatilor, consta in apelarea la persoane care ofera imprumuturi cu .carnata" (inclusiv apartinatori ai lumii interlope) sau chiar la persoane private de libertate ori membri de farnilie/apropiaf ai acestora.

Institutii financiar-bancare

Colegi de serviciu, membri ai familiei, cunostinte

Persoane care of era imprumuturi ell "camata" (inclusiv apartinatori ai lumii interlope), persoane private de libertate ~i anturajul acestora

Nivel de alerta maxim

Etapele la care s-a facut referire mai sus se reqasesc, in proportii !?i forme diferite, in fiecare dintre dimensiunile de risc !?i vulnerabilitate ce sunt abordate in continuare, dupa cum urmeaza:

~ Unul dintre riscurile generate de dlflcultatile financiare consta in tentatia de obfinere de venituri suplimentare prin activita,i ce constituie fapte pena/e sau incalcari ale prevederilor norme/or din statutul funcfionarilor sistemului administratiei penitenciare.

ft ,

In acest sens, au fast semnalate aspecte cu privire la probabila implicare a

unor anqajati ai sistemului penitenciar in activitaf din care obtin venituri banestl, astfel:

- introducerea de obiecte sau substante interzise destinate persoanelor private de libertate sau consimtirea derularii acestor activitati, in schimbul obtinerii unor sume de

, "

bani;

- activitati ilicite de comercializare de autovehicule;

,

- efectuarea de transport persoane fara autorizatie;

- desfasurarea de activitatl de taximetrie sau instructaj auto;

- comercializarea de materiale inflamabile fara licenta:

- desfasurarea de activitati specifice cornertului en detail;

- derularea de activitati de confectionare rnobila.

4

... Aparitia §i mentinerea unor situatii eonflietuale intre funetionari pe

" I ,

fondul neaehitarii datoriilor reprezlnta 0 alta modalitate prin care poate fi viciata

calitatea actului profesional.

Neachitarea datoriilor conform celor convenite de comun acord intre cele doua par1i este de natura a crea dlverqente in randul personalului unitatilor penitenciare, care influenteaza negativ ambientul profesional ~i implicit modul de realizare a sarcinilor de serviciu - in special in situatia existentei unor relatii de subordonare intre creditor (subaltern) ~i debitor (sef).

Totodata, 0 alta situatie de natura a afecta negativ modul de relationare al anqaiatilor consta in practica oferirii de imprumuturi cu carnata de catre functlonari pentru colegi de serviciu.

... Riseul de expunere la aete de §antaj sau eompromitere este accentuat in cazul anqsjatllor care au contractat imprumuturi substantiate, cei mai exous! la acte de §antaj sau compromitere fiind cei care au obiinut sumele de bani de la persoane private de libertate §ilsau familiile acestora, ori de la persoane din afara sistemului penitenciar care desfa§oara activitati ce presupun imprumutarea unor sume de bani §i perceperea de dobenz! nesupuse controlului institutional, respectiv camatarie, de cele mai multe ori aceste persoane fiind membri ai lumii interlope locale, avand legaturi cu gruparile de criminalitate sau criminalitate organizata.

... Salarizarea diminuata atrage dupa sine 0 expunere a personalului la aete de intimidare §i agresiune din partea persoane/or private de libertate.

Studiile efectuate pana in prezent, care au vizat fenomenul violentei exercitate impotriva personalului de penitenciare, au relevat faptul ca vulnerabilitatile acestuia - dificultati de concentrare, afisarea unei stari de ingrijorare etc. - aparute pe fondul unor probleme familiale, psihice, financiare, sunt speculate de persoanele private de libertate ~i transformate in .arme" de stirbire a autorltatii personalului la nivelului spatiului de detinere. in mod frecvent, in scopul intimidarii acestuia dar ~i al obtmerli unui .prestiqiu" printre ceilalti detinuti, persoanele private de libertate recurg la ridiculizarea problemelor (de regula de ordin financiar) cu care se confrunta personalul, precum ~i la exercitarea unor acte agresive (verbale sau fizice).

Cazurile frecvente de acte de agresiune ori atitudine agresiva (amenintari, insulte, injurii), precum ~i orientarea actelor de violenta catre membri de familie ai functlonanlor de penitenciare, cauzeaza 0 stare de disconfort psihic asupra celor din urma, luand in considerare indeosebi faptul ca aceste conditii de stres constituie mediul zilnic in care personalul i~i desfasoara activitatea .

.. Factorii sus-rnentionati, la care se adauqa numarul insufieient al lueratorilor (in special al celor din sectorul operativ cu atributii de supraveghere a persoanelor private de libertate §i din sectorul medical) determina suprasolieitarea lor din punet de vedere fizie §i neuro-psihie - ca urmare a prestarii de ore suplimentare de lucru, neefectuarli integrale a concediului de odihna, poslbllltatli reduse de recreere ~i refacere in timpul liber etc.

Totodata, un alt rise semnalat in eontextul redueerilor salariale este aeela de aeeentuare a defieitului de personal, care genereaza dificultati ~i in prezent in desfasurarea corespunzatoare a activitatll, in special in sectoarele unde activitatea presupune contactul direct cu persoanele private de libertate - supraveghere, medical, prevenire etc. in aces sens, mai multi funetionari, in special din randul aqentilor cu atributll de supraveghere, fiind nemultumiti de inechitatea raportului riscuri asumatevenituri salariale, §i-au exprimat intentia de inaintare a demisiei §i de reorientare profesionala.

5

,~~

.

MINISTERUL JUSTITIEI

,

Administratia Nationali a Penitenciarelor

J J

Dlrectla Prevenirea Crimlnalltatii ~i Terorismului

Nr .. f..-l:/?: . .9. .. din . .l.f.: .. (~ .. 2010

Federa\la Sindlcalelor din A,N,P . , INTRARE Nr 34 h ,~ '1,[;

~R"E . -- _.- .-- •••• ---

Catre,

FEDERATIA SINDICATELOR

,

DIN

ADMINISTRATIA NATIONAL~ A PENITENCIARELOR

, J

Pe linia demersurilor de optimizare a proeesului comunicational eu ral in efieientizarea activitatilor speeifiee derulate de sistemul peniteneiar, va transmitem spre informare studiul intitulat .Elernente de vulnerabilitate ~i rise asupra functionalltatii sistemului peniteneiar generate de eontextul tnstabilitatli finaneiare", intoemit in eadrul Adrninistratiei Nationale a Peniteneiarelor - Directia Prevenirea Criminalitatii ~i Terorismului.

Cu deosebiti stimi,